Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și 80 de organizații a transmis o petiție oficială către Administrația Prezidențială a României, Parlamentul României și Avocatul Poporului, solicitând reanalizarea măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 9/2026

Prin acest demers, organizațiile semnatare cer revenirea la regimul anterior de protecție fiscală, respectiv reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport.

Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că transformarea scutirii integrale într-o simplă reducere de 50% și 25% reprezintă o diminuare a nivelului de protecție socială acordat uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de cetățeni și poate avea consecințe directe asupra nivelului de trai al persoanelor cu dizabilități și al familiilor acestora.

Prin această petiție, organizațiile solicită instituțiilor statului atât reevaluarea impactului social al acestor măsuri, cât și verificarea conformității lor cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale asumate de România în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Redăm mai jos petiția înaintată Parlamentului României:

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) formulează prezenta petiție prin care solicită reanalizarea dispozițiilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 9/2026.

Obiectul petiției îl constituie modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Organizațiile semnatare apreciază că aceste dispoziții afectează în mod direct nivelul de protecție socială al persoanelor cu dizabilități și impun o reevaluare sub aspectul legalității, proporționalității și respectării obligațiilor constituționale și internaționale ale statului în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constiuie încălcarea art.50 din Constituție.

Este încălcat art. 47 din Constituție – dreptul la un nivel de trai decent

Persoanele cu dizabilități au, în mod statistic, rate de ocupare semnificativ sub media națională, venituri dependente majoritar de prestații sociale și cheltuieli suplimentare permanente (medicamente, terapii, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență).

În acest context, trecerea de la scutire integrală la impozitare parțială transferă o povară fiscală suplimentară asupra unor gospodării aflate deja la limita subzistenței.

Potrivit principiului proporționalității, orice restrângere a unei forme de protecție trebuie să fie: necesară, adecvată scopului urmărit, proporțională cu impactul produs.

Nu au fost prezentate public studii de impact care să demonstreze că această diminuare este indispensabilă și că nu existau alternative fiscale mai puțin intruzive.

Este încălcat Principiul neretrogradării în materie de drepturi sociale

Jurisprudența constituțională și standardele internaționale (inclusiv Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități) consacră obligația statului de progresivitate în realizarea drepturilor sociale și interzic regresul nejustificat.

Diminuarea unei protecții fiscale structurale pentru o categorie vulnerabilă reprezintă un regres în standardul anterior.

Pentru o persoană cu handicap grav care trăiește exclusiv din indemnizație sau pentru o familie cu un copil cu dizabilitate severă, diferența dintre 0% și 50% impozit nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci poate însemna: acumularea de datorii, restanțe la plata utilităților, risc de executare silită, imposibilitatea acoperirii altor cheltuieli esențiale.

Protecția socială nu poate funcționa pe principiul „compensării” prin ajutoare temporare a unor drepturi stabile retrase.

Decizia de a înlocui scutirea integrală de impozit cu reduceri parțiale afectează în mod direct persoane și familii aflate deja în situații de vulnerabilitate extremă.

În România există numeroase persoane cu dizabilități care locuiesc singure, fără sprijin familial permanent. Pentru multe dintre ele, indemnizația de handicap reprezintă singura sursă de venit. Din acest venit trebuie să acopere toate cheltuielile de trai, dar și costurile suplimentare generate de dizabilitate: medicamente, dispozitive medicale, terapii, transport adaptat sau servicii de îngrijire. Introducerea unor obligații fiscale suplimentare, chiar și parțiale, le poate împinge în situații de datorii sau imposibilitate de plată a cheltuielilor de bază.

Situația este la fel de dificilă pentru familiile monoparentale care au copii cu dizabilități. În multe cazuri, părintele unic este nevoit să reducă sau chiar să renunțe la activitatea profesională pentru a asigura îngrijirea copilului. Veniturile familiei devin astfel limitate și dependente în mare măsură de prestațiile sociale, în timp ce cheltuielile medicale și de recuperare sunt constante și ridicate.

Există, de asemenea, familii în care trăiesc mai multe persoane cu dizabilități. În aceste gospodării, cheltuielile pentru tratament, îngrijire și adaptare a locuinței sunt mult mai mari decât în mod obișnuit, iar capacitatea de a obține venituri este sever limitată.

Pentru toate aceste categorii, trecerea de la scutire integrală la reducere parțială a impozitului nu reprezintă o simplă ajustare fiscală, ci o diminuare concretă a protecției sociale de care depinde nivelul lor minim de trai.

În lipsa unor măsuri reale de compensare și în absența unei analize transparente privind impactul social al acestei decizii, există riscul ca numeroase persoane cu dizabilități să fie împinse și mai mult spre sărăcie, datorii și excluziune socială.

Statul român are obligația constituțională și internațională de a asigura protecție specială persoanelor cu dizabilități, iar această protecție nu poate fi diminuată fără o justificare temeinică și fără evaluarea efectelor asupra celor mai vulnerabili cetățeni.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 9/2026, Guvernul României a intervenit asupra unui regim juridic care privește în mod direct persoanele cu dizabilități, afectând un mecanism de protecție fiscală menit să compenseze dezavantajele structurale generate de handicap. Cu toate acestea, anterior adoptării actului normativ, nu a existat o consultare reală, efectivă și structurată a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

Această omisiune contravine obligațiilor asumate de statul român prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit art. 4 alin. (3) din Convenție, statul are obligația pozitivă de a consulta îndeaproape și de a implica activ persoanele cu dizabilități, inclusiv prin organizațiile care le reprezintă, în toate procesele de elaborare și implementare a legislației și politicilor care le privesc în mod direct.

Principiul consacrat la nivel internațional sub formula „Nimic despre noi fără noi” nu reprezintă un simplu slogan, ci exprimă o exigență juridică de participare efectivă la procesul decizional. În absența unei consultări autentice, fundamentate pe dialog instituțional și analiză de impact social, măsura adoptată este lipsită de legitimitatea participativă impusă de standardele internaționale și constituționale în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Modificarea regimului facilităților fiscale fără implicarea organizațiilor reprezentative a condus la ignorarea realităților concrete cu care se confruntă beneficiarii.

În aceste condiții, apreciem că adoptarea OUG nr. 9/2026 s-a realizat cu încălcarea obligației de consultare prevăzute de Convenție, afectând dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa la procesul decizional care le privește în mod direct și adăugând un viciu suplimentar de neconstituționalitate și neconformitate internațională actului normativ contestat.

Având în vedere cele expuse, solicităm:

1. Reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.
2. Analiza constituționalității dispozițiilor din OUG nr. 9/2026.
3. Realizarea și publicarea unui studiu de impact social privind efectele măsurii asupra persoanelor cu dizabilități.
4. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități înainte de adoptarea unor măsuri fiscale care le afectează direct.

Considerăm că protecția persoanelor cu dizabilități nu este o opțiune bugetară, ci o obligație constituțională și morală a statului.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE – Daniela TONTSCH

Semnatari Petiție

1. Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
2. Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
3. Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
4. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
5. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
6. Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
7. Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
8. Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
9. Asociația Ridică-te și umblă, președinte Lucian Aldea
10. Asociația Națională a Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
11. Asociația Copiii de Cristal, Președinte Gabriela Plopeanu
12. Asociația Sindrom Down Suceava, Președinte Cucurezeac Radu Florin
13. Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism “Micul Prinţ” Bistriţa, Director Ana Dragu
14. Asociația Surâsul Albastru Iași, Președinte Cristina Nichita
15. Asociația T.E.O Sibiu, președinte Angelica Moraru
16. Asociatia Down Plus Bucuresti, Presedinte Georgeta Bucur
17. Asociația Pacientilor cu Tumori Neuroendocrine din Romania, Presedinte Virgil Goran
18. Asociația Down Est din România, Președinte Calil Sultan
19. Asociația Down Art Therapy, Președinte Radu Bogdan Buțu
20. Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale (FRBL), Președintele Mioara Bălan
21. Asociația LMCRO, Președinte Covaciu Adriana
22. Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora – ALDO-CET, Președinte Maria Vîslan
23. Asociația S.O.S Autism Bihor, Președinte Simona Zlibuţ
24. Asociația Dicta, Presedinte Manciu Cătălina Anca
25. Asociația Gaucher România, Președinte Oana Morar
26. Asociatia Prietenii lui Darius
27. Asociația Sfântul Casian, Președinte Barna Adrian Ioan
28. Asociația Fantasticii Down Galati, Președinte – Mioara Munteanu
29. Asociatia Caritabilă Ilinca mica minune, Președinte – Maria Marta Lapusan
30. Asociația Copiilor cu Sindrom Down Zâmbete și Suflete,Președinte – Szekely Ștefan
31. Asociația Cărășană Sindrom Down, Președinte – Doban Rodica
32. Asociația Tudor și Îngerii, Președinte – Nistor Mihai Daniel
33. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafarul,  Neamt, Președinte – Daniela Coman
34. Asociația Neuro Move CMT, Președinte – Acălinei Arabela
35. Asociația Be a Butterfly București, Președinte – Marin Cristiana
36. Asociația Ai voință Ai putere Oltenița& Giurgiu, Președinte – Ionut Marineata
37. Asociația Bulgare de Lumină, Președinte – Georgiana Mustata
38. Asociația Sindrom Down Ploiești, Președinte – Corina Ardeleanu
39. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș, Președinte – Chiorean Mirela,
40. Asociația Casa Faenza, director – Loredana Crețu
41. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, Președinte – Dandoczi Silvia Elisabeta
42. Asociaţia Dincolo de Succes, Preşedinte – Tătaru Oana-Raluca
43. Asociația TU EȘTI UN DAR DE SUS, Președinte – Elena Zaugg-Istrate
44. Asociația Ajută un copil, Președinte – Văidian Diana
45. Asociația pentru intervenție în autism Suceava, Președinte – Panait Andreea Luciana
46. Asociația Micile Comori, Președinte – Iuliana Șopterean
47. Asociația Casa Dragostei și a Milei, Director – Luța Râștei Georgeta Raula
48. Asociația Bucuria Copiilor, Președinte – Rechesan Lidia
49. Asociația Pro Autism, Președinte – Sălcudean Dorin
50. Asociația “Noi și Ceilalți – Prahova”, Președinte – Iolanda Gheorghiu
51. Asociația Pacienților Oncologici – Romania (A.P.O.R.)
52. Asociația Persoanelor Afectate -Brăila (A.P.A- Brăila), Președinte Vlase Constatin
53. Asociația Transplantaților din România, Președinte – Tache Gheorghe
54. Asociația Speranța Evei, Președinte – Brașoveanu Violeta
55. Asociatia Creștină For Help, Președinte – Radu Claudia Rita
56. Asociația Down Centrul Educațional Raluca, Președinte -Avram Nela Adriana
57. Asociația Misionand Generația de Mâine, Președinte – Burduja Răzvan Andrei
58. Asociația Casa Betel, Președinte – Gabor Carmen
59. Asociația Red Ribbon – Suceava, Președinte – Dorina Vasile
60. Asociația Tereza – Botosani, Președinte – Carmen Alexa
61. Asociația Iris – Vaslui, Președinte – Lenuta Nastrut
62. Asociația Speranta Copiilor 2000 – Barlad, Președinte – Cibotaru Dan
63. Asociația Persoanelor Afectate Brăila, Președinte – Constantin Vlase
64. Asociația Pacientilor Galați, Președinte – Daniel Scoarta
65. Fundația MGH Casa Speranța Constanța, Președinte – Elena Cismas
66. Asociația Speranța – Constanța, Președinte – Popescu Adrian
67. Asociația Noi si Ceilalti – București, Președinte – Cristian Roșu
68. Asociația Viață și Speranță 2003 – Giurgiu, Președinte – Mola Marinela
69. Asociația Licurici – Giurgiu, Președinte – Stănica Mihai Ionuț
70. Asociația Pro Karma – Tg. Mureș, Președinte – Irina Lassel
71. Asociația Noi și Ceilalti – Filiala Arad, Director – Alice Chivu
72. Asociația INSPIR – Craiova, Președinte – Lazeanu Claudiu
73. Asociația Lizuca – Bacau, Președinte – Vătavu Ana
74. Asociația Noua Speranță – Petrosani, Președinte – Dorina Ignat
75. Asociația Renașterea Speranței, Președinte – Apreutesei Lenuța
76. Asociația Diaspora Solidarity Group, Președinte – Akinola Teodora Cristiana
77. Asociația Calea spre Acces, Președinte – Mihai Lungu
78. Fundația Enable Românie, Președinte – Radu Țuțu
79. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA, Președinte – Rozalina Lăpădatu

Articolul Petiție privind necesitatea reintroducerii scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat apare prima dată în Jurnal Social.

La invitația Administrației Prezidențiale, în data de 27 februarie, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de reprezentanți ai organizațiilor din domeniul social, a participat la o întâlnire desfășurată la Palatul Cotroceni cu Radu Burnete, consilier prezidențial.

Discuțiile au fost structurate pe cinci teme majore, în acord cu profilul organizațiilor prezente: servicii sociale, dizabilitate, sănătate, drepturile copilului și combaterea traficului de persoane.

Trei solicitări majore prezentate de CNDR

Președinta CNDR a adus în atenție trei aspecte prioritare.

1. Ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

România a ratificat Convenția în 2010, dar Protocolul opțional, semnat încă din 2008, nu a fost ratificat până în prezenti. În lipsa acestui demers, persoanele cu dizabilități din România nu au acces la mecanismul internațional de plângeri individuale și anchetă, pe care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îl folosesc deja.

,,Din perspectiva drepturilor fundamentale, i-am solicitat domnului Președinte Nicușor Dan să analizeze oportunitatea de a supune Parlamentului Protocolul spre ratificare, consolidând astfel angajamentul României față de standardele internaționale”, a subliniat Daniela Tontsch.

2. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Al doilea aspect a vizat măsurile recente privind eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport, precum și înghețarea indemnizațiilor. Potrivit CNDR, aceste decizii reprezintă un regres fără precedent în protecția socială a persoanelor cu dizabilități.

La data de 3 februarie 2026, cinci federații și 232 de organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au transmis o scrisoare deschisă domnului prim-ministrului, solicitând reintroducerea scutirilor de impozit, actualizarea indemnizațiilor de handicap cu inflația și majorarea acestora.

În lipsa unui răspuns oficial, apelul a fost extins într-o petiție publică, care, până la data întâlnirii, era semnată de peste 24000 de persoane și rămâne deschisă.

3. Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind noile criterii medico-psihosociale

Cel de-al treilea aspect a vizat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noi criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Deși obiectivul declarat este alinierea la standardele internaționale și evaluarea funcțională a persoanei, CNDR susține că, în practică, mii de persoane au fost încadrate în grade inferioare de handicap, fără ca starea lor medicală să se fi modificat.

Potrivit organizației, ordinul nu aplică modelul biopsihosocial recomandat de Clasificarea Internațională a Funcționării a OMS și contravine spiritului Convenției ONU.

,,Am formulat aceste cereri având în vedere rolul constituțional al Președintelui României de garant al respectării Constituției și al drepturilor fundamentale, mediator între puterile statului și între stat și societate, precum și reprezentant al României în plan internațional, inclusiv în materia angajamentelor asumate prin tratate privind drepturile omului. Într-un context legislativ și social sensibil pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, considerăm esențial ca instituția prezidențială să contribuie activ la consolidarea protecției drepturilor și la menținerea unui cadru normativ stabil, echitabil și conform standardelor internaționale”, a declarat Daniela Tontsch.

Mesajul consilierului prezidențial

Referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor – care acoperă aproape două treimi din sectorul neguvernamental furnizor de servicii pentru aproximativ 100.000 de cetățeni și reprezintă un angajator important – Radu Burnete a descris discuția drept „foarte lungă și deloc simplă”.

Timp de trei ore au fost analizate dificultățile cu care se confruntă seniorii, persoanele cu dizabilități, copiii, bolnavii cronici sau terminali și alte categorii vulnerabile. Printre problemele menționate s-au numărat finanțarea insuficientă și birocrația.

Consilierul a precizat că nu exista soluții rapide pentru toate aceste provocări și a considerat „ipocrit” să promită rezolvarea lor într-un termen scurt. Totuși, au fost agreate câteva direcții de progres: aplicarea principiului „banii urmează beneficiarul”, bugetare multianuală și proceduri competitive, pregătirea alocărilor din viitorul cadru financiar european 2028–2034, intervenții integrate și consolidarea dialogului dintre organizații și stat.

În același context, el a transmis că mesajul primit la unison de la participanți vizează degradarea accelerată a discursului public privind persoanele vulnerabile. „Văd și eu o virulență a limbajului în ultimii ani care adesea mă lasă fără cuvinte”, a spus consilierul, încheind cu un apel la responsabilitate: „Cuvintele au consecințe. Nu degeaba civilizație și civilitate au aceeași etimologie. Prima nu prea poate exista fără a doua.”

Articolul Întâlnire la Palatul Cotroceni: CNDR solicită ratificarea Protocolului ONU și măsuri urgente pentru protecția persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) continuă implementarea proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale, soluțiile tehnologice dezvoltate aflându-se în prezent în faza finală de testare.

Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea și implementarea unui sistem digital integrat, menit să îmbunătățească modul de gestionare a serviciilor oferite beneficiarilor cu deficiențe de auz și să faciliteze accesul acestora la informații și servicii relevante, într-un mod modern, eficient și securizat.

În această etapă, platforma digitală este testată în condiții reale de utilizare, atât de către personalul ANSR, cât și cu sprijinul specialiștilor implicați în dezvoltarea soluției, fiind urmărită validarea funcționalităților și adaptarea acestora la nevoile concrete identificate la nivel organizațional și în rândul beneficiarilor.

Sistemul permite crearea de conturi individuale securizate pentru beneficiari, prin care aceștia vor avea acces la informații personale, la istoricul serviciilor primite și la notificări relevante. În același timp, personalul și voluntarii ANSR utilizează platforma pentru înregistrarea și gestionarea serviciilor acordate, precum și pentru generarea rapoartelor de activitate, contribuind la eficientizarea proceselor interne și la creșterea transparenței.

Proiectul include, de asemenea, dotarea personalului cu echipamente IT moderne, implementarea unui sistem de alertă vizuală adaptat persoanelor cu deficiențe de auz, dezvoltarea funcționalităților pentru plata cotizației de membru și realizarea de donații online, precum și organizarea de sesiuni de instruire pentru utilizarea noilor soluții digitale.

Rezultatele proiectului și funcționalitățile sistemului digital vor fi diseminate în cadrul unui eveniment de prezentare organizat în luna martie 2026, care va reuni reprezentanți ai comunității Surde, parteneri instituționali, specialiști și alte părți interesate.

„Este important pentru noi că dezvoltarea acestui sistem se face în colaborare directă între specialiștii IT și personalul nostru de specialitate cu experiență directă în acordarea serviciilor către beneficiarii noștri. În felul acesta ne asigurăm că soluțiile testate acum răspund nevoilor reale care au stat la baza inițierii proiectului, deoarece pentru noi este o soluție pe termen lung, care să crească nivelul de conectare digitală, de transparență cât și eficiența monitorizării acordării serviciilor”, a declarat Daniel Lolici, Președintele ANSR.

Prin implementarea acestui proiect, Asociația Națională a Surzilor din România își consolidează capacitatea instituțională și contribuie la modernizarea serviciilor oferite, utilizând tehnologia digitală pentru creșterea accesibilității, eficienței și calității interacțiunii cu beneficiarii.

Valoarea totală a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz” este de 339.855,58 RON, iar implementarea acestuia urmărește digitalizarea proceselor interne, accesibilizarea serviciilor și îmbunătățirea infrastructurii tehnologice a organizației.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 106 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii către aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând permanent acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr și site-ul oficial www.ansr.ro

https://mfe.gov.ro/pnrr: PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Articolul Soluțiile Digitale ale ANSR, în faza finală de testare apare prima dată în Jurnal Social.

Vineri, 20 februarie 2026, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a transmis o solicitare oficială către Președintele României, Nicușor Dan, prin care cere inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2006 și semnat de România în 2008.

Deși România a ratificat Convenția în 2010 și a făcut pași importanți în armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale, Protocolul opțional – care permite sesizarea directă a unui mecanism internațional în cazuri de încălcare a drepturilor – nu a fost încă ratificat. Reprezentanții organizației atrag atenția că această întârziere menține România în afara unui instrument esențial de protecție și monitorizare, utilizat deja de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În demersul semnat de președinta Consiliului, Daniela Tontsch, se subliniază că ratificarea Protocolului ar consolida garanțiile pentru persoanele cu dizabilități și ar transmite un semnal clar privind angajamentul statului român față de incluziune, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Redăm integral cererea:

Către:
Președintele României, domnul Nicușor Dan

Subiect: Solicitare privind inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Stimate Domnule Președinte,

Consiliul Național al Dizabilității din România vă adresează respectuos solicitarea de a supune Parlamentului României, în temeiul art. 91 alin. (1) din Constituția României, spre ratificare Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și semnat de România la 25 septembrie 2008.

România a semnat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități la 26 septembrie 2007, iar aceasta a fost ratificată prin Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010. În cei peste 16 ani de la ratificare, cadrul legislativ național a fost armonizat progresiv cu standardele Convenției, inclusiv prin consolidarea mecanismului național de coordonare a implementării acesteia, atribuție exercitată din anul 2020 de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Cu toate acestea, Protocolul opțional la Convenție, deși semnat de România în urmă cu 18 ani, nu a fost ratificat până în prezent de Parlamentul României. Această situație plasează țara noastră în afara mecanismului internațional de plângeri individuale și de anchetă prevăzut de Protocol, mecanism esențial pentru consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și pentru prevenirea încălcărilor sistemice.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ratificat deja Protocolul opțional, recunoscând importanța acestuia ca instrument suplimentar de garantare a respectării drepturilor fundamentale. În prezent, România nu dispune de un instrument internațional de plângeri colective sau individuale în această materie, ceea ce limitează posibilitatea unei protecții efective și a unei monitorizări independente la nivel internațional.

Ratificarea Protocolului ar reprezenta un angajament ferm al statului român față de standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și ar consolida credibilitatea României ca stat care promovează incluziunea, egalitatea și demnitatea persoanelor cu dizabilități.

Având în vedere atribuția constituțională a Președintelui României de a supune tratatele spre ratificare Parlamentului, vă solicităm respectuos inițierea demersurilor necesare pentru transmiterea către Parlament a Protocolului opțional la Convenție, în vederea ratificării acestuia.

Consiliul Național al Dizabilității din România își exprimă întreaga disponibilitate pentru dialog instituțional și pentru furnizarea de expertiză tehnică în sprijinul acestui demers.

Cu deosebită considerație,

Consiliul Național al Dizabilității din România

 Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul CNDR solicită președintelui Nicușor Dan inițierea ratificării Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de alte federații și asociații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a organizat marți, 10 februarie 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Nevăzătorilor din România, o conferință de presă pentru a solicita Guvernului revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap, precum și pentru a prezenta situația reală a persoanelor afectate de noile măsuri fiscale.

La data de 5 februarie 2026, cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de persoane fizice, au transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

Din partea semnatarilor scrisorii deschise au luat cuvântul: Daniela Tontsch, președinta CNDR; Mihai Dima, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR); Daniel Lolici, președintele Asociației Surzilor din România (ANSR); Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România (FSDR); Laurențiu Lazăr, președintele Asociației de Scleroză Multiplă din România (ASMR); Radu Țuțu, reprezentant al Federației Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD); Daniela Bololoi, președinta Federației Organizațiilor în Autism din România (RO TSA); și Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR.

În cadrul conferinței au fost prezentate două revendicări majore:

• revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
• majorarea indemnizațiilor de handicap.

Totodată, au fost aduse în atenția publică situații concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste exemple evidențiază efectele directe ale unor decizii considerate profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Reprezentanții organizațiilor au atras atenția că, pentru persoanele care trăiesc exclusiv din indemnizația de handicap, cheltuielile cu taxele locale pot conduce la executare silită sau la imposibilitatea acoperirii nevoilor de bază.

Organizațiile semnatare solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, a contestat afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite.

,,Premierul Ilie Bolojan a afirmat public, inclusiv recent, într-un interviu TV, că toate cele 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozit. Aceasta este o afirmație grav eronată și profund manipulatoare. Există patru grade de handicap: grav, accentuat, mediu și ușor. Doar persoanele încadrate în gradele grav și accentuat beneficiau de scutiri de impozit, exclusiv pentru locuința de domiciliu și pentru o singură mașină. În cele 950 000 de persoane cu dizabilități sunt incluși copii cu dizabilități instituționalizați, persoane adulte instituționalizate, oameni care locuiesc în chirie, în locuințe sociale sau în casele părinților, persoane fără proprietăți și fără autoturisme, precum și persoane aflate în sărăcie extremă. Acești oameni nu aveau pentru ce impozit să fie scutiți. Faptul că invocă o cifră umflată pentru a justifica eliminarea unui drept legal reprezintă o formă de dezinformare și o lipsă de respect față de o categorie deja vulnerabilă.

Îi solicit public să corecteze afirmația potrivit căreia cele 950 000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite și să oprească folosirea ei ca argument pentru susținerea  unor politici fiscale care lovesc exact în persoanele cele mai vulnerabile. Politicile publice nu pot fi construite pe cifre prezentate trunchiat și pe percepții false, ci pe date reale și pe respectarea drepturilor fundamentale. Cerem reintroducerea scutirilor fiscale prin lege națională, astfel încât acestea să fie drepturi garantate, nu dependente de bugetele locale. Cerem, de asemenea, recalcularea indemnizațiilor prin indexare cu inflația, urmată de o majorare reală, pentru că astăzi indemnizațiile de handicap sunt total insuficiente raportat la costurile reale ale vieții”, a declarat Daniela Tontsch.

Deși indicatorul social de referință (ISR) a crescut nominal din 2008 până în prezent, puterea de cumpărare a indemnizațiilor a scăzut cu aproximativ 42%, pe fondul inflației.

„În timp ce salariul minim și pensia minimă au crescut substanțial, indemnizațiile de handicap au pierdut masiv din valoare. Eliminarea scutirilor fiscale lovește în oamenii cei mai slabi, care se află realmente în situații dramatice, în oameni la pat, în cei care nu pot munci și nu pot obține alte venituri”, a subliniat Mihai Dima, președintele ANR.

Acesta a precizat că demersul nu are caracter politic. „Nu ne dorim ca acest protest să fie confiscat politic. Noi facem doar politica persoanelor cu dizabilități”.

Daniel Lolici, preşedintele Asociaţiei Surzilor din România, a afirmat că problemele actuale sunt cauzate de deficiențe în administrarea bugetară la nivel național, de cheltuieli ineficiente și de lipsa unor politici publice adecvate.

La rândul său, Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR, a subliniat că „nu putem vorbi despre egalitate doar în momentul plății taxelor. Egalitatea de șanse presupune sprijin real pentru fiecare cetățean, în special pentru cei vulnerabili”.

Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România, a declarat: ,,Am ascultat intervențiile colegilor mei antevorbitori, am văzut materialele video trimise de persoane cu dizabilități sau de însoțitori ai acestora. Am fost profund impresionată de ceea ce am văzut din teritoriu. Astfel, mi-am schimbat discursul de trei ori în timp ce îi ascultam pe colegii care spuneau ce trăiesc zi de zi, cât este de greu sau, mai rău, cum se descurcă singuri, fără ajutor.

Domnule prim-ministru, pentru că persoanele adulte cu Sindom Down nu vor avea niciodată proprietăți pentru care să plătească impozit și nici mașini în proprietate personala, vă rog să le scădeți din cele 950000 de persoane. Alături de acestea, vă rog să adăugați persoanele instituționalizate sau aflate în grija asistenților maternali. Vă rog să țineți cont și de persoanele cu autism și cele care au dizabilitate psihică”.

Daniela Bololoi, președinte Help Autism și președinte al Federației R.O. TSA, a sintetizat miza demersului printr-un mesaj clar: „Dizabilitatea nu este un lux taxabil și nici o variabilă în bugetele de austeritate.”

Ea a explicat că, în realitate, indemnizațiile nu reprezintă „un venit suplimentar, ci un mecanism de compensare a unor costuri permanente”, generate de terapie, dispozitive de asistență, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

,,În contextul unei inflații semnificative, menținerea lor la valori nominale fixe echivalează, în fapt, cu o diminuare reală a sprijinului acordat”, a subliniat aceasta.

Pentru a ilustra concret vulnerabilitatea, Daniela Bololoi a prezentat cazul unei mame care, cu un venit de 2.700 de lei, îngrijește singură un copil cu dizabilitate gravă și o persoană vârstnică bolnavă, confruntându-se cu riscul de debranșare de la energie electrică. „Pentru o astfel de familie, fiecare leu înseamnă acces la terapie, stabilitate și un minim de siguranță. Așadar, ceea ce, din perspectivă administrativă, poate părea o corecție bugetară, pentru o familie aflată în această realitate poate însemna diferența dintre echilibru și vulnerabilitate crescută”, a arătat ea.

Totodată, a atras atenția asupra riscului de inechitate generat de limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate .

,,Limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate riscă să genereze diferențe între comunități, astfel încât persoane aflate în situații similare să beneficieze de tratament diferit în funcție de localitatea de domiciliu. O astfel de dinamică poate crea percepția unei protecții sociale inegale, dependente de resursele locale, nu exclusiv de nevoia obiectivă de sprijin. Protecția persoanelor cu dizabilități reprezintă o responsabilitate asumată de statul român prin legislație națională și prin angajamente internaționale, iar menținerea unui cadru coerent și echitabil este esențială pentru garantarea demnității și a egalității de șanse.

Organizațiile neguvernamentale continuă să completeze, în mod constant, zonele în care sistemul public nu reușește încă să răspundă pe deplin: dezvoltă centre, oferă terapie, creează servicii specializate și susțin integrarea socială și profesională. În acest context, este important ca măsurile economice să fie analizate cu atenție, pentru a nu afecta tocmai ecosistemul care contribuie la echilibrarea acestor vulnerabilități”, a declarat Daniela Bololoi.

De aceea, a concluzionat aceasta, dialogul direct și constant cu organizațiile reprezentative este necesar pentru construirea unor politici publice sustenabile, fundamentate pe realitățile concrete ale celor vizați.

În completarea celor semnalate de CNDR, reprezentanții Asociației de Scleroză Multiplă din România și ai Justice Initiative au criticat dur actualele măsuri, afirmând că persoana cu dizabilități este transformată „dintr-un subiect de drepturi într-un simplu obiect de calcul contabil”. Potrivit acestora, „Guvernul nu face economii, ci execută o agresiune asupra demnității umane”.

Organizațiile au subliniat că, în timp ce anumite sectoare privilegiate sunt protejate, autoritățile aleg „tăierea brută” exact în cazul celor mai vulnerabili. „Aceasta nu este reformă, este haos social care calcă în picioare principiul solidarității”, au transmis reprezentanții celor două organizații, susținând că actuala abordare contrazice însăși ideea de echitate socială.

Totodată, aceștia au arătat că tranziția spre paradigma serviciilor comunitare a fost blocată, iar în locul unor mecanisme precum managementul de caz s-au adoptat măsuri punitive. În opinia lor, subzistența persoanelor cu dizabilități este tratată „ca pe un deficit bugetar ce trebuie corectat prin eliminare”, nu ca o responsabilitate publică.

Reprezentanții au reclamat și lipsa de transparență privind orizontul de revenire la drepturile suspendate. „Nu există un calendar clar, nu există un angajament public ferm. Există doar o suspendare a vieții demne pentru mii de cetățeni”, au avertizat aceștia.

În acest context, organizațiile au formulat mai multe solicitări către Guvern.

,,Solicităm definirea unui buget blindat pentru asistența socială. Fondurile destinate persoanelor cu dizabilități nu trebuie să mai fie „rezerva de urgență” pentru acoperirea găurilor negre din alte ministere. De asemenea, cerem anularea prorogărilor impuse de OUG 70/2025. Principiul „bugetul urmează beneficiarul” și managementul de caz trebuie implementate ACUM, nu în 2027.

Cerem obligativitatea ca primăriile să construiască bugete distincte pentru servicii sociale directe, nu pentru întreținerea aparatului birocratic și realizarea unei diagnoze sociale reale a comunităților și achiziționarea de servicii, nu doar administrarea sărăciei.

Totodată, acestea solicită implementarea Rezoluției CE 2533/2024 și adoptarea legislației privind recunoașterea victimelor instituționalizării. ,,Fără a condamna crimele trecutului (Legea 3/1970), vom continua să producem abuzuri în prezent. Nu există incluziune reală fără asumarea erorilor istorice”,au subliniat reprezentanții.

În final, mesajul transmis a fost unul ferm: „Justiția socială nu este un lux bugetar, ci o obligație constituțională. Justice Initiative va monitoriza fiecare pas al acestor tăieri și va informa organismele internaționale cu privire la orice regres al drepturilor omului în România.”

Articolul Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Foto: Coperta raportului privind Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România. Coperta raportului rezultă din alăturarea celor mai frecvente răspunsuri primite de la persoanele cu dizabilități în cadrul unei anchete naționale la întrebarea: ,,Care credeți că este principala problemă cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România?”.

COMUNICAT DE PRESĂ

Cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de semnatari individuali, au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

În acest context, semnatarii scrisorii organizează o conferință de presă pentru a prezenta situația reală a persoanelor cu dizabilități, direct afectate de noile măsuri fiscale. Vor fi aduse în atenția publică cazuri concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste situații evidențiază efectele directe ale unor decizii profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Organizațiile semnatare atrag atenția că eliminarea acestor facilități și menținerea indemnizațiilor de handicap la niveluri neactualizate accentuează riscul de sărăcie și excluziune socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Conferința de presă va avea loc marți, 10 februarie, 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Naționale a Nevăzătorilor, Str. Vatra Luminoasă nr. 106B, sector 2, București. Persoană de contact: Daniela Tontsch, E-mail: federatia_cndr@yahoo.com.

Redăm integral Scrisoarea deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ 

scutirea de impozit pentru locuință, teren,
mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

adresată domnului Ilie Bolojan, Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilitati (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA  își exprimă nemulțumirea și revolta față de eliminarea scutirilor de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități, fapt care afectează foarte grav protecția socială și fiscală a acestora.

Avem nu doar datoria morală, ci și obligația publică de a reacționa ferm și fără echivoc față de măsurile care prejudiciază în mod direct persoanele cu dizabilități, condamnându-le la marginalizare și sărăcie. Nu există egalitate de șanse și participare la viața socială în lipsa respectului față de demnitatea umană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut, iată, mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, în mod inacceptabil și de neînțeles, măsurile de austeritate impuse de un context economic nefavorabil au făcut tocmai din persoanele cu dizabilități calul de bătaie, ca și cum din cauza drepturilor lor legale a apărut deficitul bugetar.

CNDR a solicitat în mod constant Guvernului României ca toate scutirile fiscale acordate persoanelor cu dizabilități să fie incluse în Codul fiscal – Legea nr. 227/2015.

Ne referim, în mod concret, la următoarele drepturi, prevăzute în vechea formă a Codului fiscal:

• scutirea de la plata impozitului pe clădire (art. 456 alin. (1) lit. t)),
•  scutirea de la plata impozitului pe teren (art. 464 alin. (1) lit. t)),
• scutirea de la plata impozitului pentru un mijloc de transport (art. 469 alin. (1) lit. b)).

Prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, decizia de acordare a acestor scutiri a fost eliminată.

Până în anul 2025, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau automat, prin lege națională, de aceste scutiri. În prezent, două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate diferit exclusiv în funcție de localitatea de domiciliu: una poate fi scutită integral într-un oraș, iar cealaltă poate fi obligată să plătească impozit integral într-o comună vecină. Transferarea scutirilor fiscale de la nivel național la nivel local transformă un drept de protecție socială într-un beneficiu discreționar, ceea ce conduce la tratamente juridice diferite pentru persoane aflate în situații identice. O astfel de abordare ridică serioase probleme de constituționalitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Mai mult, luând în considerare Art. 489^1, alineatul 3, din Codul fiscal, potrivit căruia facilitățile fiscale locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior, se ajunge inevitabil la situația în care unitățile administrativ-teritoriale cu bugete mici vor acorda un număr extrem de limitat de scutiri sau chiar nu o vor face. Astfel, protecția persoanelor cu dizabilități devine inegală, impredictibilă și dependentă de criterii bugetare locale, nu de nevoia obiectivă de protecție stabilită prin lege.

Această abordare contravine principiului egalității în drepturi și transformă măsurile de protecție socială din drepturi fundamentale în favoruri administrative.

De asemenea, solicităm ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie  în primul rând actualizate  cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu este o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În al doilea rând, indemnizațiile trebuie majorate prin creșterea ponderii din ISR care le este alocată. Această măsură se impune aplicată imediat, altminteri nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități se degradează iremediabil, întrucât costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani și, odată cu el, cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

Ținem să subliniem că impactul financiar se va acoperi integral din sumele colectate în baza dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, respectiv din contribuțiile datorate de autoritățile și instituțiile publice, precum și de persoanele juridice care nu respectă obligația legală de angajare a persoanelor cu handicap. Potrivit legii, aceste sume sunt destinate finanțării măsurilor de protecție și incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, iar folosirea lor pentru majorarea indemnizației de handicap este legală, oportună și justificată, fără a genera presiuni suplimentare asupra bugetului consolidat al statului.

Date fiind aspectele menționate, CNDR solicită:

1. revenirea la scutirea de impozit pe locuință, pe teren și pe mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și includerea acesteia în Codul fiscal;
2.  actualizarea indemnizațiilor de handicap cu rata inflației, conform legii;
3. majorarea indemnizațiilor de handicap prin creșterea ponderii acestora din indicatorul social de referință.

Protecția persoanelor cu dizabilități nu poate fi afectată nici de bugetele locale și nici de  inflație. Ea este și trebuie să rămână o responsabilitate fermă a statului român, asumată prin politici publice coerente și echitabile.

Domnule Prim-ministru, vă adresăm rugămintea de a interveni de urgență, cu înalta dumneavoastră autoritate, pentru ca dreptul fundamental al persoanelor cu dizabilități de a avea o viață demnă să fie cu adevărat respectat în țara noastră. Totodată, vă rugăm să ne acordați cât mai curând posibil o audiență, pentru a vă prezenta personal problemele foarte grave cu care ne confruntăm și soluțiile pe care le propunem. Considerăm că în momentul de față dialogul direct cu organizațiile reprezentative nu mai este o chestiune de oportunitate, ci a devenit un imperativ major, întrucât politicile publice care privesc persoanele cu dizabilități trebuie construite împreună cu acestea, nu în absența lor.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE,

Daniela TONTSCH

 Semnatari Scrisoare deschisă – organizații, persoane cu handicap, asistenți personali și familiile extinse prejudiciate de efectele eliminarii scutirii de impozit

1. Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
2. Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
3. Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
4. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
5. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
6. Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
7. Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, președinte interimar: Rodica Nicolae
8. Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
9. Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
10. Asociația Calea spre Acces, președinte Mihai Lungu
11. Asociația Română de Osteogeneza imperfecta,,Oameni Fragili “- membru secretar Plugariu Florența
12. Asociația Surâsul Albastru Iași, președinte Cristina Nichita
13. Fundația Univers Plus, președinte Cristian Ungurianu
14. Asociația Națională A Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
15. Asociația Werdnig Hoffman, președinte Robert Iosif Veres
16. Asociația Prader-Willi București, președinte Georgian Apostol
17. Asociația Națională Miastenia Gravis România, Președintă Adriana Harja
18. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamț, președinte  Daniela Coman
19. Asociația Persoanelor cu Glicogenoză, președinte Mirela Adriana Borhan
20. Asociația T.E.O SIBIU, președinte  Angelica Moraru
21. Asociația Cărășană Sindrom Down, președinte Rodica Doban
22. Asociația Down Deea,  președinte Petreș Mihaiela  Cristina
23. Asociația Prader Willi din România
24. Asociația Română de Cancere Rare
25. Asociația Suport Mastocitoza România
26. Asociația bolnavilor cu boala Pompe
27. Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, președinte Maria Vislan
28. Asociația Sindrom Down Bacau (ASDBC)
29. Asociatia Oprea Darius Adrian, președinte Oprea Alexandru Sergiu
30. Asociația Caritabila Ilinca mica minune
31. Asociația Hoffnung România
32. Președinte Procopiu Elena
33. Președintele Lapusan Maria Marta
34. Asociația Prietenii D.A.R.I.E.I., Bucuresti, președinte Ana Vasilescu
35. Fundaţia Pro Down, presedinte Veress Gyöngyvér – Anikó
36. Asociația Ema Cristiana – Președinte Bucur Gabriela
37. ASOCIAȚIA FANTASTICII DOWN GALAȚI, președinte Mioara Munteanu
38. Asociația Down Est din România, președinte Calil Sultan
39. Asociația Oamenilor Mici,  președinte Alexandrina Olariu
40. Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România, președinte Alexandru Tcaciuc
41. Asociația Gaucher România, președinte Oana MORAR
42. Asociația LMCRO, președinte Adriana Covacii
43. Asociația  pacienților cu leucemie mieloida cronica
44. Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity
45. Asociația Children’s Joy
46. Asociația Îngerii Albaștri Brăila, prin președinte Petrescu Valentin
47. Asociația pentru Matei
48. Asociația Pacienților cu Sindrom Hemolitic Uremic
49. Asociația Speranța Unui Zambet, președinte Litoiu Sorin Daniel
50. Asociația pentru pacienții cu Sindromul Smith Magenis
51. Asociația Amauroza Congenitala Leber Timișoara
52. Asociația Română de Hemofilie, președinte Andrei Nicolae Daniel
53. Asociația Autism Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, președinte Nicoleta Niste
54. Fundația Ancora Salvării, președinte Smelik Inge Jose
55. Werdnig Hoffman a semnat
56. Asociația DMD Care
57. Asociația Smiling Faces România
58. Asociația Dicta, prin Președinte Cătălina Anca Manciu
59. Asociația Părinților Copiilor cu AUTISM Argeș-APCA – președinte Badea Andreea Nicoleta
60. Asociația Autism Cezar Nicolae – S.U.I.T.A., Constanța, președinte Nicolae Eleonora
61. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
62. Asociația Down Art Therapy, președinte Buțu Radu-Bogdan
63. Asociația DamiDar prin președinte Nan Adriana Otilia
64. Asociația Prompt For Life – Prompt Pentru Viață, prin președinte Viviana Georgescu
65.  Asociația EduCare – Președinte Ruxandra Ion
66. Asociația o Șansă în plus pentru Patrick
67. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș
68. Asociația Crestin Ortodoxa Mama Olga, Piatra-Neamț, președinte Arsene Constantin Ciprian
69. Asociația P.A.V.E.L., președinte Olga Rodica Cridland
70. Asociația Diana în lumea Cri du chat Tg Mures
71. Asociația Arca Lex, Târgu-Jiu
72. Asociația Autism Europa, președinte Ana Dragu
73. Asociația Sfântul Casian Mediaș
74. Asociația Persoanelor cu Disabilități Fizice Dej
75. Asociația Națională a pacienților cu Angioedem Ereditar, președinte Ramona Petran
76. Asociația Copiii de Cristal, Brașov, președinte Gabriela Plopeanu
77. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, președinte Carmen Ghercă
78. Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamt, președinte Daniela Coman
79. Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple
80. Asociația Călătorie spre Integrare și Dezvoltare
81. Euro Education Federation
82. Starea de Libertate, președinte Diplan Pompiliu
83. Fundația Star of Hope Romania, președinte Aurora Vatamaniuc
84. Asociatia Down Plus Bucuresti, preșdinte Bucur Georgeta
85. Federatia Sindrom Down din Romania
86. Asociația Județeană Pentru Protecția Pacientilor TM și HD, președinte Țerigariu Elisabeta-Claudia
87. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, președinte Eduard Pletea,
88. Asociația Sofia merge mai departe, președinte Diana Coman
89. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași
90. Asociația Sf. Ana pentru ajutorarea tinerilor cu dizabilități mintale severe
91. Asociația Mini Debra
92. Asociația Pku Life România, vicepreședinte Vinter Lăcrămioara
93. Asociația Neuro Move CMT
94. Asociatia Romana a pacienților cu Boli Neurologice Periferice-ARBNP
95. Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale, președinte Bălan Mioara
96. Asociatia Bolnavilor de Von Hippel Lindau, prin Presedinte Popa Elena Cristina
97. Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
98. Alianța Națională pentru Boli Rare,
99. Asociația Prader Willi  din România
100. Asociația Română de Cancere Rar.e
101. Asociatia S.O.S.AUTISM BRĂILA, președinte BRATU ADELINA,
102. Asociația Down Brăila Botez Vlad Sergiu, președinte Botez Sorin Viorel
103. Asociația  Sırbu Victor Ştefan
104. Asociația Ajutați Semenii, preşedinte Ioan Cosmin Dorin
105. Asociația Demnitate pentru toți
106. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Silvia Elisabeta Dandoczi
107. Asociația Harmony and Hope Iași, Președinte Ema Ciobanu
108. Asociația Dincolo de Succes, Președinte Oana Raluca Tătaru
109. Asociația ADULLAM SHALOM, președinte Irene Anselmi
110. Asociația Chara Intergenerații, președinte Remus Toader Ruptașu
111. Asociatia Esti Prețios, Președinte Buiciuc Hildegard Claudia
112. ACCMA Betesda, presedinte Gavril Matei
113. Asociatia Suport si Compasiune, presedinte Cernat Daniel
114. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
115. Asociația Charity and Humanitarian Support – caritate și suport umanitar, Președinte Craciun Daniel
116. Asociatia Dincolo de Nori, președinte Crețu Sorin
117. Asociația Slujind Binelui președinte Adamache Silviu
118. SPRO (Speranță pentru România)
119. Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est, președinte Besleaga Tiberiu
120. Asociația Un pas spre salvare, Șerban Adrian
121. Asociația Fight For Freedom
122. Asociația Bărbaților Creștini, președinte Alin PĂDUREANU
123. Federația CEAS, președinte Alin PĂDUREANU
124. Asociația AMEC , presedinte Daniel Leonte
125. Asociația Culturală Generația Muzicii, Kari Drumof Mihaela
126. Asociația socioculturală SAM’S FRIENDS, Samoilă Beniamin Daniel
127. Asociația Bucuria Copiilor, Rechesan Lidia
128. Asociația Părinților Liceului de Arta Ion Vidu Timișoara, președinte Magheț Adrian
129. ASOCIAȚIA CLUB RPC, președinte Cionca Alina
130. Asociatia Royal Rangers Vest, președinte Ionel Ciucure
131. Fundatia Estera, președinte Prichici Danut
132. Asociația Veterinara Crestina, președinte Pantea Iosif Timotei
133. Asociația Centrul Creștin Deo Gloria Timisoara, președinte Aurel Bahnaru
134. Asociația Sursa Vietii, președinte Neagoe Liviu Dorel
135. Fundatia Humanitara Debora, președinte Panda Marius
136. Asociația Centrul de Misiune si Ajutorare Crestina BETEL, președinte Hrab Bogdan
137. Asociația Creștină Speranță și Lumină, președinte Timiş Laurentiu Grigore
138. Asociația Nihil Sine Deo-tm, președinte Avram Sabou
139. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
140.  Asociația Misiunea Bucovina MB, președinte Daniel Ursachi
141. Asociatia socio-culturala Prietenii lui Sam, președinte Lucica Samoila
142. Fundația Missio Link International, președinte Toader Nicolae Emanuel
143. Asociația Academia Vieții, președinte Cornel Titziu
144. Asociația Mașina Prieteniei, președinte Croitoru Petru
145. Fundatia umanitara Chosen România, președinte Ciucure Ionica
146. Asociația Harmony and Hope Iași, președinte Ema Ciobanu
147. Centrul Creștin Life, președinte Demian Dorel
148. Asociația Alo Tata, președinte Marian Sdeorna
149. Asociația Metanoia, președinte Mihai Rosus
150. Asociatia Muntele Moria, președinte Istrate Stefan
151. Asociația Religioasă Centrul Creștin Aletheia, președinte Lucian Chiș
152. Asociația Creștină de Misiune și Ajutorare Betania, președinte Mihaela Zanoschi
153. ASOCIATIA INSPIRE LEADERS, președinte Serediuc Gabriel Cristian
154. Asociația Slujind Binelui, președinte Adamache Silviu
155. Asociația Puzzle România, președinte Mihaela Stan
156. Asociatia Sindrom Down Ploiesti, președinte Ardeleanu Corina
157. Be a butterfly, președinte Marin Cristiana
158. Asociația Down-Centrul Educational Raluca, președinte Adriana Avram
159. Asociația Down Braila Botez Vlad Sergiu, Vicepreședinte Botez Stefania
160. Federatia R.O. TSA
161. Asociatia Help Autism
162. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
163. Asociația Pro Autism prin președinte Sălcudean Dorin
164. Asociatia Autism Cezar Nicolae prin presedinte Nicolae Eleonora
165. Fundatia de Abiltare Speranta
166. Asociatia Neurodivergent prin presedinte Tanasa Loredana-Liliana
167. Asociația Copiilor și Adulților cu Autism Teleorman,  președinte Mariana Popescu
168. Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani/Președinte Gabriela Ivan
169. Asociația Mihai și Prietenii, președinte Ioana Bardan
170. Fundatia Transilvana Alpha
171. Asociatia Educatism Sibiu, președinte Bexa Crenguța
172. Gianina Serban Transilvana Alpha: Ghejan Ana Maria
173. Asociația Nas Roșu-Piros Orr Egyesulet, Tg. Mures, prin presedinte Csatlos Karoly
174. Asociatia Autism Campia Turzii, presedinte Varga Irina
175. Asociatia Autism Baia Mare, prin președinte Pop Marcela
176. Asociatia ,,Autism-Lumea Mea” Hunedoara, presedinte Truta Maria Daniela
177. Asociația Sfântul Casian, prin președinte Barna Adrian
178. Asociația Casa Faenza Timișoara
179. Asociatia Anastasia Ioana
180. Asociația Not Different prin președinte: Lupu Mihaela Cristina
181. F.E.D.R.A. (FEDERAȚIA PENTRU DREPTURI ȘI RESURSE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI ÎN SPECTRUL AUTISM)
182. ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA, prin  Președinte Nicoleta Niste
183. Asociatia Prietenii lui Darius, președinte Tiutiu Alexandra Iulia
184. Asociația „Cuvinte Noi”, președinte Astanei Maria-Cristina
185. Asociatia Iti arat ca pot prin președinte Marcu Paula
186. Asociatia Ianna/Floare Aleasă – Centru de Educație Specială
187. Asociatia pentru Motivatie in Psihoeducatie, presedinte Antonela Samson
188. Asociatia Prichindeii Isteti, presedinte Serban Mariana
189. Asociația Căsuța Micilor Eroi, președinte Vasiliu Carmen
190. Asociatia „Lasa-ma sa-ti aud glasul!”Curtea de Arges ,Presedinte Iancu Iuliana Florentina
191. Asociația Lumea Copiilor Speciali,președinte Vedere Ramona
192. Asociatia Iubim sa Daruim, presedinte Nicolau Maria Denisa
193. Asociația Dicta Brașov ,prin președinte Cătălina Anca Manciu
194. Asociatia Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil, prin presedinte Anchidin Daniela
195. Asociatia Pyramid Learning Center, președinte Ioana Corompaki
196. Asociația Sprijin pentru Normalitate Autism președinte Felea Maria
197. Asociația special kids- copii speciali Președinte Tutea Ramona
198. Asociația Zâmbește și Dăruiește- președinte Alexandra Arsene
199. Impact Autism: Asociația Impact Autism – Președinte Cristina Dumitrașcu
200. Asociația Vise Colorate Și Suflete Curate Președinte Sandu Ana – Maria
201. Fundatia Un copil, o speranta – președinte Elena Miruna Tudorache
202. Asociatia Autism, Terapie, Sport și Arte Argeș – Presdinte Dumitrescu Ana- Florina
203. Asociatia Albert si zambete – Presedinte Endre Csato
204. Asociatia AutHelp Presedinte-Antal Ildikó
205. Asociatia CENTER HOPE FOR A NORMAL CHILDHOOD – președinte Alina Ghinea
206. Asociația Ajută un copil – președinte Vaidian Diana
207. Asociatia Albastrul e magie – presedinte Petre Bogdan
208. Asociatia Prietenii Persoanelor cu Autism- presedinte, Oana Stan
209. Asociația Edu Wonderland Academy, președinte Mirela Barbu
210. Asociația SOS Autism Bihor, președinte Zlibuț Simona
211. Asociatia Romana de Terapii în Autism și ADHD
212. Fundatia Humanitas Pro Deo. Oțelul Roșu (Caras Severin) Președinte Valentin Samuel Bosneac
213. Asociația “Zâmbetul lui Ivan”, președinte Voinea Claudia Mihaela
214. Asociația Păstrează Visul, președinte Jianu Ondina Laura
215. Asociatia Va Ajutăm din Dej, președinte Cristian F.
216. Asociația Ariana Miriam- președinte Popa Andrei Cristian
217. Asociatia Persoanelor cu Disabilitati Fizice Dej – Mureșan Andrei
218. Asociația IZA-Izolați în Apuseni, președinte Ciuca Lucia
219. Asociația părinților copiilor cu autism Argeș, președinte Badea Andreea Nicoleta
220. Fundația Enable România
221. Fundația Star Hope
222. Fundatia Life Tineret, președinte Marius HARDUT
223. Asociatia Lumea prin ochii lui Bogdan, Președinte Dinu Alexandra;
224. Asociația Luptam pentru Denis, Președinte Sinică Andreea;
225. Asociatia Sindrom Down Dâmbovița, Președinte Buturugă Mihaela;
226. Asociatiei Cultural Educative pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric, Președinte Stoian Alexandru
227. Asociatia Autism Voice
228. Asociatia Visuri si Sperante Craiova
229. Organizatia Suedeza de Ajutor Umanitar Individual
230. Asociația BiSMart
231. Asociația Spune Da
232. Asociația „Pentru Noi”  Bârlad, Președinte Ligia Marin

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România anunță o conferință de presă privind efectele eliminării scutirilor de impozit apare prima dată în Jurnal Social.

Cinci federații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații ale persoanelor cu dizabilități din România, organizații pentru persoanele cu dizabilități și 455 de semnatari individuali au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care cer reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap. Reprezentanții acestora atrag atenția că eliminarea acestor drepturi pune o presiune financiară uriașă pe persoane deja vulnerabile și riscă să le împingă și mai mult spre sărăcie și excludere socială. Organizațiile semnatare subliniază că respectarea demnității umane și a egalității de șanse nu poate exista fără măsuri reale de protecție socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Redăm integral Scrisoarea deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ –

scutirea de impozit pentru locuință, teren,
mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

adresată domnului Ilie Bolojan, Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilitati (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA  își exprimă nemulțumirea și revolta față de eliminarea scutirilor de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități, fapt care afectează foarte grav protecția socială și fiscală a acestora.

Avem nu doar datoria morală, ci și obligația publică de a reacționa ferm și fără echivoc față de măsurile care prejudiciază în mod direct persoanele cu dizabilități, condamnându-le la marginalizare și sărăcie. Nu există egalitate de șanse și participare la viața socială în lipsa respectului față de demnitatea umană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut, iată, mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, în mod inacceptabil și de neînțeles, măsurile de austeritate impuse de un context economic nefavorabil au făcut tocmai din persoanele cu dizabilități calul de bătaie, ca și cum din cauza drepturilor lor legale a apărut deficitul bugetar.

CNDR a solicitat în mod constant Guvernului României ca toate scutirile fiscale acordate persoanelor cu dizabilități să fie incluse în Codul fiscal – Legea nr. 227/2015.

Ne referim, în mod concret, la următoarele drepturi, prevăzute în vechea formă a Codului fiscal:

• scutirea de la plata impozitului pe clădire (art. 456 alin. (1) lit. t)),
•  scutirea de la plata impozitului pe teren (art. 464 alin. (1) lit. t)),
• scutirea de la plata impozitului pentru un mijloc de transport (art. 469 alin. (1) lit. b)).

Prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, decizia de acordare a acestor scutiri a fost eliminată.

Până în anul 2025, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau automat, prin lege națională, de aceste scutiri. În prezent, două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate diferit exclusiv în funcție de localitatea de domiciliu: una poate fi scutită integral într-un oraș, iar cealaltă poate fi obligată să plătească impozit integral într-o comună vecină. Transferarea scutirilor fiscale de la nivel național la nivel local transformă un drept de protecție socială într-un beneficiu discreționar, ceea ce conduce la tratamente juridice diferite pentru persoane aflate în situații identice. O astfel de abordare ridică serioase probleme de constituționalitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Mai mult, luând în considerare Art. 489^1, alineatul 3, din Codul fiscal, potrivit căruia facilitățile fiscale locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior, se ajunge inevitabil la situația în care unitățile administrativ-teritoriale cu bugete mici vor acorda un număr extrem de limitat de scutiri sau chiar nu o vor face. Astfel, protecția persoanelor cu dizabilități devine inegală, impredictibilă și dependentă de criterii bugetare locale, nu de nevoia obiectivă de protecție stabilită prin lege.

Această abordare contravine principiului egalității în drepturi și transformă măsurile de protecție socială din drepturi fundamentale în favoruri administrative.

De asemenea, solicităm ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie  în primul rând actualizate  cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu este o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În al doilea rând, indemnizațiile trebuie majorate prin creșterea ponderii din ISR care le este alocată. Această măsură se impune aplicată imediat, altminteri nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități se degradează iremediabil, întrucât costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani și, odată cu el, cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

Ținem să subliniem că impactul financiar se va acoperi integral din sumele colectate în baza dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, respectiv din contribuțiile datorate de autoritățile și instituțiile publice, precum și de persoanele juridice care nu respectă obligația legală de angajare a persoanelor cu handicap. Potrivit legii, aceste sume sunt destinate finanțării măsurilor de protecție și incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, iar folosirea lor pentru majorarea indemnizației de handicap este legală, oportună și justificată, fără a genera presiuni suplimentare asupra bugetului consolidat al statului.

Date fiind aspectele menționate, CNDR solicită:

1. revenirea la scutirea de impozit pe locuință, pe teren și pe mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și includerea acesteia în Codul fiscal;
2.  actualizarea indemnizațiilor de handicap cu rata inflației, conform legii;
3. majorarea indemnizațiilor de handicap prin creșterea ponderii acestora din indicatorul social de referință.

Protecția persoanelor cu dizabilități nu poate fi afectată nici de bugetele locale și nici de  inflație. Ea este și trebuie să rămână o responsabilitate fermă a statului român, asumată prin politici publice coerente și echitabile.

Domnule Prim-ministru, vă adresăm rugămintea de a interveni de urgență, cu înalta dumneavoastră autoritate, pentru ca dreptul fundamental al persoanelor cu dizabilități de a avea o viață demnă să fie cu adevărat respectat în țara noastră. Totodată, vă rugăm să ne acordați cât mai curând posibil o audiență, pentru a vă prezenta personal problemele foarte grave cu care ne confruntăm și soluțiile pe care le propunem. Considerăm că în momentul de față dialogul direct cu organizațiile reprezentative nu mai este o chestiune de oportunitate, ci a devenit un imperativ major, întrucât politicile publice care privesc persoanele cu dizabilități trebuie construite împreună cu acestea, nu în absența lor.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE,

Daniela TONTSCH

 Semnatari Scrisoare deschisă – organizații, persoane cu handicap, asistenți personali și familiile extinse prejudiciate de efectele eliminarii scutirii de impozit

1. Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
2. Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
3. Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
4. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
5. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
6. Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
7. Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, președinte interimar: Rodica Nicolae
8. Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
9. Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
10. Asociația Calea spre Acces, președinte Mihai Lungu
11. Asociația Română de Osteogeneza imperfecta,,Oameni Fragili “- membru secretar Plugariu Florența
12. Asociația Surâsul Albastru Iași, președinte Cristina Nichita
13. Fundația Univers Plus, președinte Cristian Ungurianu
14. Asociația Națională A Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
15. Asociația Werdnig Hoffman, președinte Robert Iosif Veres
16. Asociația Prader-Willi București, președinte Georgian Apostol
17. Asociația Națională Miastenia Gravis România, Președintă Adriana Harja
18. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamț, președinte  Daniela Coman
19. Asociația Persoanelor cu Glicogenoză, președinte Mirela Adriana Borhan
20. Asociația T.E.O SIBIU, președinte  Angelica Moraru
21. Asociația Cărășană Sindrom Down, președinte Rodica Doban
22. Asociația Down Deea,  președinte Petreș Mihaiela  Cristina 
23. Asociația Prader Willi din România
24. Asociația Română de Cancere Rare
25. Asociația Suport Mastocitoza România
26. Asociația bolnavilor cu boala Pompe
27. Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, președinte Maria Vislan
28. Asociația Sindrom Down Bacau (ASDBC)
29. Asociatia Oprea Darius Adrian, președinte Oprea Alexandru Sergiu
30. Asociația Caritabila Ilinca mica minune
31. Asociația Hoffnung România
32. Președinte Procopiu Elena
33. Președintele Lapusan Maria Marta
34. Asociația Prietenii D.A.R.I.E.I., Bucuresti, președinte Ana Vasilescu
35. Fundaţia Pro Down, presedinte Veress Gyöngyvér – Anikó
36. Asociația Ema Cristiana – Președinte Bucur Gabriela
37. ASOCIAȚIA FANTASTICII DOWN GALAȚI, președinte Mioara Munteanu
38. Asociația Down Est din România, președinte Calil Sultan
39. Asociația Oamenilor Mici,  președinte Alexandrina Olariu
40. Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România, președinte Alexandru Tcaciuc
41. Asociația Gaucher România, președinte Oana MORAR
42. Asociația LMCRO, președinte Adriana Covacii
43. Asociația  pacienților cu leucemie mieloida cronica
44. Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity
45. Asociația Children’s Joy
46. Asociația Îngerii Albaștri Brăila, prin președinte Petrescu Valentin
47. Asociația pentru Matei
48. Asociația Pacienților cu Sindrom Hemolitic Uremic
49. Asociația Speranța Unui Zambet, președinte Litoiu Sorin Daniel
50. Asociația pentru pacienții cu Sindromul Smith Magenis
51. Asociația Amauroza Congenitala Leber Timișoara
52. Asociația Română de Hemofilie, președinte Andrei Nicolae Daniel
53. Asociația Autism Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, președinte Nicoleta Niste
54. Fundația Ancora Salvării, președinte Smelik Inge Jose
55. Werdnig Hoffman a semnat
56. Asociația DMD Care
57. Asociația Smiling Faces România
58. Asociația Dicta, prin Președinte Cătălina Anca Manciu
59. Asociația Părinților Copiilor cu AUTISM Argeș-APCA – președinte Badea Andreea Nicoleta
60. Asociația Autism Cezar Nicolae – S.U.I.T.A., Constanța, președinte Nicolae Eleonora
61. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
62. Asociația Down Art Therapy, președinte Buțu Radu-Bogdan
63. Asociația DamiDar prin președinte Nan Adriana Otilia
64. Asociația Prompt For Life – Prompt Pentru Viață, prin președinte Viviana Georgescu
65.  Asociația EduCare – Președinte Ruxandra Ion
66. Asociația o Șansă în plus pentru Patrick
67. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș
68. Asociația Crestin Ortodoxa Mama Olga, Piatra-Neamț, președinte Arsene Constantin Ciprian
69. Asociația P.A.V.E.L., președinte Olga Rodica Cridland
70. Asociația Diana în lumea Cri du chat Tg Mures
71. Asociația Arca Lex, Târgu-Jiu
72. Asociația Autism Europa, președinte Ana Dragu
73. Asociația Sfântul Casian Mediaș
74. Asociația Persoanelor cu Disabilități Fizice Dej
75. Asociația Națională a pacienților cu Angioedem Ereditar, președinte Ramona Petran
76. Asociația Copiii de Cristal, Brașov, președinte Gabriela Plopeanu
77. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, președinte Carmen Ghercă
78. Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamt, președinte Daniela Coman
79. Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple
80. Asociația Călătorie spre Integrare și Dezvoltare
81. Euro Education Federation
82. Starea de Libertate, președinte Diplan Pompiliu
83. Fundația Star of Hope Romania, președinte Aurora Vatamaniuc
84. Asociatia Down Plus Bucuresti, preșdinte Bucur Georgeta
85. Federatia Sindrom Down din Romania
86. Asociația Județeană Pentru Protecția Pacientilor TM și HD, președinte Țerigariu Elisabeta-Claudia
87. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, președinte Eduard Pletea,
88. Asociația Sofia merge mai departe, președinte Diana Coman
89. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași
90. Asociația Sf. Ana pentru ajutorarea tinerilor cu dizabilități mintale severe
91. Asociația Mini Debra
92. Asociația Pku Life România, vicepreședinte Vinter Lăcrămioara
93. Asociația Neuro Move CMT
94. Asociatia Romana a pacienților cu Boli Neurologice Periferice-ARBNP
95. Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale, președinte Bălan Mioara
96. Asociatia Bolnavilor de Von Hippel Lindau, prin Presedinte Popa Elena Cristina
97. Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
98. Alianța Națională pentru Boli Rare,
99. Asociația Prader Willi  din România
100. Asociația Română de Cancere Rar.e
101. Asociatia S.O.S.AUTISM BRĂILA, președinte BRATU ADELINA,
102. Asociația Down Brăila Botez Vlad Sergiu, președinte Botez Sorin Viorel
103. Asociația  Sırbu Victor Ştefan
104. Asociația Ajutați Semenii, preşedinte Ioan Cosmin Dorin
105. Asociația Demnitate pentru toți
106. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Silvia Elisabeta Dandoczi
107. Asociația Harmony and Hope Iași, Președinte Ema Ciobanu
108. Asociația Dincolo de Succes, Președinte Oana Raluca Tătaru
109. Asociația ADULLAM SHALOM, președinte Irene Anselmi
110. Asociația Chara Intergenerații, președinte Remus Toader Ruptașu
111. Asociatia Esti Prețios, Președinte Buiciuc Hildegard Claudia
112. ACCMA Betesda, presedinte Gavril Matei
113. Asociatia Suport si Compasiune, presedinte Cernat Daniel
114. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
115. Asociația Charity and Humanitarian Support – caritate și suport umanitar, Președinte Craciun Daniel
116. Asociatia Dincolo de Nori, președinte Crețu Sorin
117. Asociația Slujind Binelui președinte Adamache Silviu
118. SPRO (Speranță pentru România)
119. Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est, președinte Besleaga Tiberiu
120. Asociația Un pas spre salvare, Șerban Adrian
121. Asociația Fight For Freedom
122. Asociația Bărbaților Creștini, președinte Alin PĂDUREANU
123. Federația CEAS, președinte Alin PĂDUREANU
124. Asociația AMEC , presedinte Daniel Leonte
125. Asociația Culturală Generația Muzicii, Kari Drumof Mihaela
126. Asociația socioculturală SAM’S FRIENDS, Samoilă Beniamin Daniel
127. Asociația Bucuria Copiilor, Rechesan Lidia
128. Asociația Părinților Liceului de Arta Ion Vidu Timișoara, președinte Magheț Adrian
129. ASOCIAȚIA CLUB RPC, președinte Cionca Alina
130. Asociatia Royal Rangers Vest, președinte Ionel Ciucure
131. Fundatia Estera, președinte Prichici Danut
132. Asociația Veterinara Crestina, președinte Pantea Iosif Timotei
133. Asociația Centrul Creștin Deo Gloria Timisoara, președinte Aurel Bahnaru
134. Asociația Sursa Vietii, președinte Neagoe Liviu Dorel
135. Fundatia Humanitara Debora, președinte Panda Marius
136. Asociația Centrul de Misiune si Ajutorare Crestina BETEL, președinte Hrab Bogdan
137. Asociația Creștină Speranță și Lumină, președinte Timiş Laurentiu Grigore
138. Asociația Nihil Sine Deo-tm, președinte Avram Sabou
139. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
140.  Asociația Misiunea Bucovina MB, președinte Daniel Ursachi
141. Asociatia socio-culturala Prietenii lui Sam, președinte Lucica Samoila
142. Fundația Missio Link International, președinte Toader Nicolae Emanuel
143. Asociația Academia Vieții, președinte Cornel Titziu
144. Asociația Mașina Prieteniei, președinte Croitoru Petru
145. Fundatia umanitara Chosen România, președinte Ciucure Ionica
146. Asociația Harmony and Hope Iași, președinte Ema Ciobanu
147. Centrul Creștin Life, președinte Demian Dorel
148. Asociația Alo Tata, președinte Marian Sdeorna
149. Asociația Metanoia, președinte Mihai Rosus
150. Asociatia Muntele Moria, președinte Istrate Stefan
151. Asociația Religioasă Centrul Creștin Aletheia, președinte Lucian Chiș
152. Asociația Creștină de Misiune și Ajutorare Betania, președinte Mihaela Zanoschi
153. ASOCIATIA INSPIRE LEADERS, președinte Serediuc Gabriel Cristian
154. Asociația Slujind Binelui, președinte Adamache Silviu
155. Asociația Puzzle România, președinte Mihaela Stan
156. Asociatia Sindrom Down Ploiesti, președinte Ardeleanu Corina
157. Be a butterfly, președinte Marin Cristiana
158. Asociația Down-Centrul Educational Raluca, președinte Adriana Avram
159. Asociația Down Braila Botez Vlad Sergiu, Vicepreședinte Botez Stefania
160. Federatia R.O. TSA
161. Asociatia Help Autism
162. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
163. Asociația Pro Autism prin președinte Sălcudean Dorin
164. Asociatia Autism Cezar Nicolae prin presedinte Nicolae Eleonora
165. Fundatia de Abiltare Speranta
166. Asociatia Neurodivergent prin presedinte Tanasa Loredana-Liliana
167. Asociația Copiilor și Adulților cu Autism Teleorman,  președinte Mariana Popescu
168. Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani/Președinte Gabriela Ivan
169. Asociația Mihai și Prietenii, președinte Ioana Bardan
170. Fundatia Transilvana Alpha
171. Asociatia Educatism Sibiu, președinte Bexa Crenguța
172. Gianina Serban Transilvana Alpha: Ghejan Ana Maria
173. Asociația Nas Roșu-Piros Orr Egyesulet, Tg. Mures, prin presedinte Csatlos Karoly
174. Asociatia Autism Campia Turzii, presedinte Varga Irina
175. Asociatia Autism Baia Mare, prin președinte Pop Marcela
176. Asociatia ,,Autism-Lumea Mea” Hunedoara, presedinte Truta Maria Daniela
177. Asociația Sfântul Casian, prin președinte Barna Adrian
178. Asociația Casa Faenza Timișoara
179. Asociatia Anastasia Ioana
180. Asociația Not Different prin președinte: Lupu Mihaela Cristina
181. F.E.D.R.A. (FEDERAȚIA PENTRU DREPTURI ȘI RESURSE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI ÎN SPECTRUL AUTISM)
182. ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA, prin  Președinte Nicoleta Niste
183. Asociatia Prietenii lui Darius, președinte Tiutiu Alexandra Iulia
184. Asociația „Cuvinte Noi”, președinte Astanei Maria-Cristina
185. Asociatia Iti arat ca pot prin președinte Marcu Paula
186. Asociatia Ianna/Floare Aleasă – Centru de Educație Specială
187. Asociatia pentru Motivatie in Psihoeducatie, presedinte Antonela Samson
188. Asociatia Prichindeii Isteti, presedinte Serban Mariana
189. Asociația Căsuța Micilor Eroi, președinte Vasiliu Carmen
190. Asociatia „Lasa-ma sa-ti aud glasul!”Curtea de Arges ,Presedinte Iancu Iuliana Florentina
191. Asociația Lumea Copiilor Speciali,președinte Vedere Ramona
192. Asociatia Iubim sa Daruim, presedinte Nicolau Maria Denisa
193. Asociația Dicta Brașov ,prin președinte Cătălina Anca Manciu
194. Asociatia Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil, prin presedinte Anchidin Daniela
195. Asociatia Pyramid Learning Center, președinte Ioana Corompaki
196. Asociația Sprijin pentru Normalitate Autism președinte Felea Maria
197. Asociația special kids- copii speciali Președinte Tutea Ramona
198. Asociația Zâmbește și Dăruiește- președinte Alexandra Arsene
199. Impact Autism: Asociația Impact Autism – Președinte Cristina Dumitrașcu
200. Asociația Vise Colorate Și Suflete Curate Președinte Sandu Ana – Maria
201. Fundatia Un copil, o speranta – președinte Elena Miruna Tudorache
202. Asociatia Autism, Terapie, Sport și Arte Argeș – Presdinte Dumitrescu Ana- Florina
203. Asociatia Albert si zambete – Presedinte Endre Csato
204. Asociatia AutHelp Presedinte-Antal Ildikó
205. Asociatia CENTER HOPE FOR A NORMAL CHILDHOOD – președinte Alina Ghinea
206. Asociația Ajută un copil – președinte Vaidian Diana
207. Asociatia Albastrul e magie – presedinte Petre Bogdan
208. Asociatia Prietenii Persoanelor cu Autism- presedinte, Oana Stan
209. Asociația Edu Wonderland Academy, președinte Mirela Barbu
210. Asociația SOS Autism Bihor, președinte Zlibuț Simona
211. Asociatia Romana de Terapii în Autism și ADHD
212. Fundatia Humanitas Pro Deo. Oțelul Roșu (Caras Severin) Președinte Valentin Samuel Bosneac
213. Asociația “Zâmbetul lui Ivan”, președinte Voinea Claudia Mihaela
214. Asociația Păstrează Visul, președinte Jianu Ondina Laura
215. Asociatia Va Ajutăm din Dej, președinte Cristian F.
216. Asociația Ariana Miriam- președinte Popa Andrei Cristian
217. Asociatia Persoanelor cu Disabilitati Fizice Dej – Mureșan Andrei
218. Asociația IZA-Izolați în Apuseni, președinte Ciuca Lucia
219. Asociația părinților copiilor cu autism Argeș, președinte Badea Andreea Nicoleta
220. Fundația Enable România
221. Fundația Star Hope
222. Fundatia Life Tineret, președinte Marius HARDUT
223. Asociatia Lumea prin ochii lui Bogdan, Președinte Dinu Alexandra;
224. Asociația Luptam pentru Denis, Președinte Sinică Andreea;
225. Asociatia Sindrom Down Dâmbovița, Președinte Buturugă Mihaela;
226. Asociatiei Cultural Educative pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric, Președinte Stoian Alexandru
227. Asociatia Autism Voice
228. Asociatia Visuri si Sperante Craiova
229. Organizatia Suedeza de Ajutor Umanitar Individual
230. Asociația BiSMart
231. Asociația Spune Da
232. Asociația „Pentru Noi”  Bârlad, Președinte Ligia Marin

Articolul Scrisoare deschisă către Prim-ministru privind drepturile fiscale ale persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) organizează vineri, 23 ianuarie 2026, începând cu ora 10.00, o dezbatere publică referitoare la proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Anunțul a fost publicat pe site-ul MDLPA în data de 20.01.2026.

Proiectul de lege supus dezbaterii publice de Ministerul Dezvoltării conține o prevedere cu impact major asupra persoanelor cu dizabilități, respectiv art. XII.

Acesta introduce posibilitatea ca, începând cu anul 2026, indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav să poată fi executată silit pentru plata impozitelor și taxelor locale, prin rețineri lunare operate de primării, prin derogare de la regimul de protecție actual.

Această măsură afectează direct dreptul la protecție socială și dreptul la o viață independentă,  motiv pentru care este esențial să fie discutată în mod transparent și public.

Dezbaterea publică va avea loc online, în data de 23.01.2026, începând cu ora 10:00, fiind organizată de MDLPA.

Confirmarea participării se face la adresa de e-mail: transparenta@mdlpa.gov.ro, până la data de 22.01.2026, ora 16:00, cu menționarea coordonatelor de contact (nume și prenume / organizație reprezentată, adresa de e-mail), în baza cărora participanții vor avea acces la platforma electronică pusă la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Participarea și exprimarea punctelor de vedere sunt esențiale.

Documentația aferentă proiectului de act normativ poate fi consultată pe pagina de internet a instituției, la următorul link: https://www.mdlpa.ro/pages/proiectlegeadoptaremasuricapacitateadm13012026.

Mai multe detalii privind organizarea dezbaterii publice sunt disponibile aici:

https://www.mdlpa.ro/pages/anunturiconsultaripublice?fbclid=IwY2xjawPe2OlleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0eWxPMnNKaWdoQXZ0YlV1c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHiDP2kskHzsqdXqGD8u0jQ76uR6XmrtKiw–awfgoPmR5zOfAN9sxqngPg22_aem_Q1sFxi-145yNLe-n1cZ8xg

Articolul Dezbatere publică privind un proiect de lege cu impact direct asupra persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), organism reprezentativ la nivel național al persoanelor cu dizabilități și partener de dialog social al autorităților publice, în exercitarea rolului său statutar de apărare și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, a înaintat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Comisiilor pentru muncă, familie şi protecţie socială și Comisiilor pentru drepturile omului din Senatul României și Camera Deputaților o poziție oficială cu privire la art. XII din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat în procedura de transparență decizională pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

CNDR își exprimă profunda îngrijorare față de conținutul și efectele juridice ale art. XII, care propune completarea Legii nr. 448/2006 cu art. 43¹, instituind posibilitatea executării silite a indemnizației acordate persoanelor cu handicap grav pentru plata impozitelor și taxelor locale, începând cu anul 2026.

Consiliul consideră că această prevedere reprezintă o abatere gravă de la principiile fundamentale ale protecției sociale, afectează în mod direct substanța drepturilor persoanelor cu dizabilități și introduce o măsură cu caracter regresiv, discriminatoriu și disproporționat, incompatibilă atât cu legislația națională în vigoare, cât și cu obligațiile asumate de România prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Prin prezenta poziție, CNDR solicită o analiză atentă a implicațiilor sociale, juridice și umane ale acestei măsuri și eliminarea integrală a art. XII din proiectul de lege, în vederea menținerii caracterului neexecutoriu al indemnizațiilor destinate persoanelor cu handicap grav și a respectării principiului protecției sporite a categoriilor vulnerabile.

Redăm mai jos poziția CNDR:

Poziția Consiliului Național al Dizabilității din România privind art. XII  din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Consiliul Național al Dizabilității din România se opune în mod ferm și categoric introducerii art. XII din proiectul de act normativ, prin care se completează Legea nr. 448/2006 cu un nou articol, art. 43¹, ce instituie posibilitatea executării silite a indemnizației acordate persoanelor cu handicap grav, începând cu anul 2026, pentru plata impozitelor și taxelor locale.

Având în vedere natura juridică și caracterul său de protecție socială, indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) din Legea nr. 448/2006 nu reprezintă un venit obișnuit, ci un instrument de protecție socială cu destinație specială, acordat exclusiv pentru acoperirea de costuri strict legate de dizabilitate, precum îngrijirea zilnică la domiciliu, medicamentele și tratamentele permanente, dispozitivele medicale și asistive, terapiile de recuperare, adaptarea locuinței, utilitățile indispensabile stării de sănătate, transportul adaptat, alimentația specială și cheltuielile esențiale de îngrijire personală.

Prin instituirea de excepție de la art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, a posibilității executării silite asupra acestei indemnizații, proiectul de lege încalcă principiul protecției sporite a veniturilor destinate subzistenței și îngrijirii persoanelor vulnerabile, principiu consacrat atât în dreptul intern, cât și în dreptul internațional.

Faptul că legea creează în mod expres o derogare de la regimul de protecție al acestor venituri demonstrează caracterul regresiv al măsurii și afectarea directă a substanței dreptului la protecție socială.

 Încălcarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Prevederile art. 43¹ contravin în mod direct Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, în special:

• art. 28, care obligă statul să asigure un nivel de trai adecvat și protecție socială fără discriminare;
• art. 19, privind dreptul la viață independentă și integrare în comunitate;
• art. 5, privind egalitatea și nediscriminarea;
• art. 7, în ceea ce privește copiii cu dizabilități;
• art. 10 și 23, prin afectarea directă a condițiilor de viață și a familiei.

De asemenea, sunt încălcate principiile generale prevăzute la art. 3 din Convenție (demnitate, autonomie, incluziune socială) și obligațiile statului de la art. 4, care interzic adoptarea de măsuri legislative regresive în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Transformarea unui drept de opțiune într-o constrângere

În forma propusă, art. 43¹ va conduce, în practică, la eliminarea reală a dreptului de opțiune între asistent personal și indemnizație lunară.

În prezent, numeroase autorități locale refuză deja aplicarea art. 35 din Legea nr. 448/2006, invocând limitări bugetare sau numărul restrâns de posturi de asistenți personali, deși acest drept este necondiționat și imperativ.

Prin introducerea posibilității de executare silită a indemnizației, autoritățile locale sunt stimulate să direcționeze persoanele cu handicap grav către indemnizație, știind că aceasta poate fi urmărită silit pentru recuperarea taxelor și impozitelor locale. Astfel, opțiunea devine o constrângere economică, iar dreptul la asistent personal este golit de conținut.

Impactul disproporționat asupra persoanelor fără alte venituri

Majoritatea persoanelor cu handicap grav nu au alte venituri decât:

• indemnizația de handicap (728 lei),
• indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 (2.574 lei).

Aceste sume sunt destinate exclusiv îngrijirii, tratamentelor, dispozitivelor asistive și sprijinului zilnic. Reținerea lunară, chiar și în limitele art. 729 alin. (1)–(6) din Codul de procedură civilă, afectează direct capacitatea persoanei de a supraviețui în comunitate.

Situația este cu atât mai gravă în cazul copiilor cu handicap grav, unde impactul executării silite se răsfrânge asupra întregii familii, accentuând riscul de sărăcie și excluziune socială.

Ineficiența și caracterul discriminatoriu al măsurii

Impozitele și taxele locale presupun, ca regulă, calitatea de proprietar sau coproprietar. Or, nu toți adulții cu handicap grav dețin bunuri impozabile, ceea ce face ca măsura să fie ineficientă din perspectiva colectării, dar profund inechitabilă.

În schimb, familiile copiilor cu handicap grav sunt afectate în mod automat, întrucât condiția deținerii proprietății nu este aplicabilă copilului, ceea ce generează o discriminare indirectă.

 Riscul dublării plății și încălcarea Codului civil

Art. 43¹ nu reglementează situația în care titularul indemnizației achită voluntar obligațiile fiscale în paralel cu executarea silită deja instituită. În lipsa unor garanții clare, se ajunge la plăți nedatorate, cu încălcarea dispozițiilor:

• art. 1341–1344 Cod civil (plata nedatorată),
• art. 1635–1649 Cod civil (restituirea prestațiilor),
• art. 1470 Cod civil (plata presupune existența unei datorii).

Practica administrativă de a nu restitui sumele încasate necuvenit, ci de a le reporta pentru obligații viitoare, este contrară legii civile și principiului securității juridice.

 Încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal

Publicarea listelor de datornici persoane fizice, identificabile prin nume și prenume, afectează grav dreptul la protecția datelor cu caracter personal și expune persoanele cu dizabilități stigmatizării, într-un mod incompatibil cu legislația națională și europeană în materie.

Contradicția directă cu politicile de dezinstituționalizare

Nu în ultimul rând, aceste măsuri sunt în contradicție frontală cu politicile publice asumate de România privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea serviciilor de sprijin în comunitate.

Prin reducerea resurselor financiare necesare îngrijirii la domiciliu și prin descurajarea angajării asistentului personal, statul împinge persoanele cu handicap grav spre dependență, sărăcie și, în final, instituționalizare, exact opusul obiectivelor asumate prin strategiile naționale și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Art. XII – art. 43¹ din proiectul de act normativ:

• încalcă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
• contravine legislației naționale în domeniul protecției sociale,
• afectează grav dreptul la viață independentă,
• subminează procesul de dezinstituționalizare,
• introduce o măsură fiscală regresivă și discriminatorie.

În consecință, Consiliul Național al Dizabilității din România solicită eliminarea integrală a art. XII din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și menținerea caracterului neexecutoriu al indemnizațiilor destinate persoanelor cu handicap grav.

Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul Poziția Consiliului Național al Dizabilității din România privind introducerea executării silite a indemnizației persoanei cu handicap grav apare prima dată în Jurnal Social.

În urma informării oficiale transmise duminică, 11 ianuarie, de Guvern, prin care sunt justificate majorările impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a formulat o serie de precizări critice privind impactul reformei asupra persoanelor cu dizabilități.

Până în acest an, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiau de scutire automată de la plata impozitului pe locuință, teren și autovehicul, în baza unei legi naționale. Potrivit Danielei Tontsch, această protecție legală a fost eliminată prin reforma fiscală adoptată de actuala coaliție de guvernare.

„Așa cum a afirmat și domnul Bolojan, dreptul la scutire nu mai este un drept garantat prin lege națională”, a explicat aceasta.

În comunicatul emis de Guvern se precizează că unitățile administrativ-teritoriale (UAT-urile) – primăriile și consiliile locale – vor decide, de acum înainte, cine beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Practic, fiecare primărie poate stabili dacă acordă facilități fiscale, în ce limite și către ce categorii de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități sau cu venituri reduse.

„Este important de menționat că facilitățile locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior. Asta înseamnă că, în situația în care o primărie are un buget mic, va acorda puține scutiri. Două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate complet diferit: una poate fi scutită într-un oraș, iar cealaltă taxată integral într-o comună vecină”, a declarat Daniela Tontsch.

Concluzia este una fermă: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”.

Referindu-se la momentul ales de Guvern pentru publicarea comunicatului, aceasta a atras atenția că scopul real nu ar fi fost informarea publicului. „Motivul real nu este informarea publicului, ci gestionarea crizei”, a spus  Daniela Tontsch.

Ea a explicat că Executivul știe că au apărut decizii de impunere greșite, că platforma ghișeul.ro a afișat sume foarte mari și că reacțiile publice au fost negative, mai ales din partea persoanelor vulnerabile. „Guvernul nu rezolvă problema de la zero, ci încearcă să oprească scandalul și pierderile de imagine”, a adăugat aceasta.

Deși Guvernul susține că „reforma se impunea”, președinta CNDR atrage atenția că aceasta a fost realizată fără măsuri clare de protecție socială. Reforma nu a fost însoțită de o evaluare de impact social, de o plasă de siguranță națională și nici de criterii clare și obligatorii de protecție pentru persoanele cu dizabilități.

,,Dizabilitatea este tratată la fel ca orice altă situație fiscală, deși este o condiție permanentă, care generează costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de venit. Practic, deficitul bugetar este rezolvat, parțial, prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”, a mai precizat Daniela Tontsch.

În concluzie, modul în care a fost implementată reforma este nedrept pentru persoanele cu dizabilități.

,,Statul a renunțat la protecția națională și a pasat responsabilitatea către primării, iar drepturile au fost transformate în favoruri locale”, a transmis președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi” apare prima dată în Jurnal Social.