CNDR, autor la Jurnal Social

Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

CNDR — Fri, 13 Feb 2026 15:11:43 +0000

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de alte federații și asociații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a organizat marți, 10 februarie 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Nevăzătorilor din România, o conferință de presă pentru a solicita Guvernului revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap, precum și pentru a prezenta situația reală a persoanelor afectate de noile măsuri fiscale.

La data de 5 februarie 2026, cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de persoane fizice, au transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

Din partea semnatarilor scrisorii deschise au luat cuvântul: Daniela Tontsch, președinta CNDR; Mihai Dima, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR); Daniel Lolici, președintele Asociației Surzilor din România (ANSR); Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România (FSDR); Laurențiu Lazăr, președintele Asociației de Scleroză Multiplă din România (ASMR); Radu Țuțu, reprezentant al Federației Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD); Daniela Bololoi, președinta Federației Organizațiilor în Autism din România (RO TSA); și Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR.

În cadrul conferinței au fost prezentate două revendicări majore:

revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
majorarea indemnizațiilor de handicap.

Totodată, au fost aduse în atenția publică situații concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste exemple evidențiază efectele directe ale unor decizii considerate profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Reprezentanții organizațiilor au atras atenția că, pentru persoanele care trăiesc exclusiv din indemnizația de handicap, cheltuielile cu taxele locale pot conduce la executare silită sau la imposibilitatea acoperirii nevoilor de bază.

Organizațiile semnatare solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, a contestat afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite.

,,Premierul Ilie Bolojan a afirmat public, inclusiv recent, într-un interviu TV, că toate cele 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozit. Aceasta este o afirmație grav eronată și profund manipulatoare. Există patru grade de handicap: grav, accentuat, mediu și ușor. Doar persoanele încadrate în gradele grav și accentuat beneficiau de scutiri de impozit, exclusiv pentru locuința de domiciliu și pentru o singură mașină. În cele 950 000 de persoane cu dizabilități sunt incluși copii cu dizabilități instituționalizați, persoane adulte instituționalizate, oameni care locuiesc în chirie, în locuințe sociale sau în casele părinților, persoane fără proprietăți și fără autoturisme, precum și persoane aflate în sărăcie extremă. Acești oameni nu aveau pentru ce impozit să fie scutiți. Faptul că invocă o cifră umflată pentru a justifica eliminarea unui drept legal reprezintă o formă de dezinformare și o lipsă de respect față de o categorie deja vulnerabilă.

Îi solicit public să corecteze afirmația potrivit căreia cele 950 000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite și să oprească folosirea ei ca argument pentru susținerea unor politici fiscale care lovesc exact în persoanele cele mai vulnerabile. Politicile publice nu pot fi construite pe cifre prezentate trunchiat și pe percepții false, ci pe date reale și pe respectarea drepturilor fundamentale. Cerem reintroducerea scutirilor fiscale prin lege națională, astfel încât acestea să fie drepturi garantate, nu dependente de bugetele locale. Cerem, de asemenea, recalcularea indemnizațiilor prin indexare cu inflația, urmată de o majorare reală, pentru că astăzi indemnizațiile de handicap sunt total insuficiente raportat la costurile reale ale vieții”, a declarat Daniela Tontsch.

Deși indicatorul social de referință (ISR) a crescut nominal din 2008 până în prezent, puterea de cumpărare a indemnizațiilor a scăzut cu aproximativ 42%, pe fondul inflației.

„În timp ce salariul minim și pensia minimă au crescut substanțial, indemnizațiile de handicap au pierdut masiv din valoare. Eliminarea scutirilor fiscale lovește în oamenii cei mai slabi, care se află realmente în situații dramatice, în oameni la pat, în cei care nu pot munci și nu pot obține alte venituri”, a subliniat Mihai Dima, președintele ANR.

Acesta a precizat că demersul nu are caracter politic. „Nu ne dorim ca acest protest să fie confiscat politic. Noi facem doar politica persoanelor cu dizabilități”.

Daniel Lolici, preşedintele Asociaţiei Surzilor din România, a afirmat că problemele actuale sunt cauzate de deficiențe în administrarea bugetară la nivel național, de cheltuieli ineficiente și de lipsa unor politici publice adecvate.

La rândul său, Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR, a subliniat că „nu putem vorbi despre egalitate doar în momentul plății taxelor. Egalitatea de șanse presupune sprijin real pentru fiecare cetățean, în special pentru cei vulnerabili”.

Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România, a declarat: ,,Am ascultat intervențiile colegilor mei antevorbitori, am văzut materialele video trimise de persoane cu dizabilități sau de însoțitori ai acestora. Am fost profund impresionată de ceea ce am văzut din teritoriu. Astfel, mi-am schimbat discursul de trei ori în timp ce îi ascultam pe colegii care spuneau ce trăiesc zi de zi, cât este de greu sau, mai rău, cum se descurcă singuri, fără ajutor.

Domnule prim-ministru, pentru că persoanele adulte cu Sindom Down nu vor avea niciodată proprietăți pentru care să plătească impozit și nici mașini în proprietate personala, vă rog să le scădeți din cele 950000 de persoane. Alături de acestea, vă rog să adăugați persoanele instituționalizate sau aflate în grija asistenților maternali. Vă rog să țineți cont și de persoanele cu autism și cele care au dizabilitate psihică”.

Daniela Bololoi, președinte Help Autism și președinte al Federației R.O. TSA, a sintetizat miza demersului printr-un mesaj clar: „Dizabilitatea nu este un lux taxabil și nici o variabilă în bugetele de austeritate.”

Ea a explicat că, în realitate, indemnizațiile nu reprezintă „un venit suplimentar, ci un mecanism de compensare a unor costuri permanente”, generate de terapie, dispozitive de asistență, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

,,În contextul unei inflații semnificative, menținerea lor la valori nominale fixe echivalează, în fapt, cu o diminuare reală a sprijinului acordat”, a subliniat aceasta.

Pentru a ilustra concret vulnerabilitatea, Daniela Bololoi a prezentat cazul unei mame care, cu un venit de 2.700 de lei, îngrijește singură un copil cu dizabilitate gravă și o persoană vârstnică bolnavă, confruntându-se cu riscul de debranșare de la energie electrică. „Pentru o astfel de familie, fiecare leu înseamnă acces la terapie, stabilitate și un minim de siguranță. Așadar, ceea ce, din perspectivă administrativă, poate părea o corecție bugetară, pentru o familie aflată în această realitate poate însemna diferența dintre echilibru și vulnerabilitate crescută”, a arătat ea.

Totodată, a atras atenția asupra riscului de inechitate generat de limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate .

,,Limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate riscă să genereze diferențe între comunități, astfel încât persoane aflate în situații similare să beneficieze de tratament diferit în funcție de localitatea de domiciliu. O astfel de dinamică poate crea percepția unei protecții sociale inegale, dependente de resursele locale, nu exclusiv de nevoia obiectivă de sprijin. Protecția persoanelor cu dizabilități reprezintă o responsabilitate asumată de statul român prin legislație națională și prin angajamente internaționale, iar menținerea unui cadru coerent și echitabil este esențială pentru garantarea demnității și a egalității de șanse.

Organizațiile neguvernamentale continuă să completeze, în mod constant, zonele în care sistemul public nu reușește încă să răspundă pe deplin: dezvoltă centre, oferă terapie, creează servicii specializate și susțin integrarea socială și profesională. În acest context, este important ca măsurile economice să fie analizate cu atenție, pentru a nu afecta tocmai ecosistemul care contribuie la echilibrarea acestor vulnerabilități”, a declarat Daniela Bololoi.

De aceea, a concluzionat aceasta, dialogul direct și constant cu organizațiile reprezentative este necesar pentru construirea unor politici publice sustenabile, fundamentate pe realitățile concrete ale celor vizați.

În completarea celor semnalate de CNDR, reprezentanții Asociației de Scleroză Multiplă din România și ai Justice Initiative au criticat dur actualele măsuri, afirmând că persoana cu dizabilități este transformată „dintr-un subiect de drepturi într-un simplu obiect de calcul contabil”. Potrivit acestora, „Guvernul nu face economii, ci execută o agresiune asupra demnității umane”.

Organizațiile au subliniat că, în timp ce anumite sectoare privilegiate sunt protejate, autoritățile aleg „tăierea brută” exact în cazul celor mai vulnerabili. „Aceasta nu este reformă, este haos social care calcă în picioare principiul solidarității”, au transmis reprezentanții celor două organizații, susținând că actuala abordare contrazice însăși ideea de echitate socială.

Totodată, aceștia au arătat că tranziția spre paradigma serviciilor comunitare a fost blocată, iar în locul unor mecanisme precum managementul de caz s-au adoptat măsuri punitive. În opinia lor, subzistența persoanelor cu dizabilități este tratată „ca pe un deficit bugetar ce trebuie corectat prin eliminare”, nu ca o responsabilitate publică.

Reprezentanții au reclamat și lipsa de transparență privind orizontul de revenire la drepturile suspendate. „Nu există un calendar clar, nu există un angajament public ferm. Există doar o suspendare a vieții demne pentru mii de cetățeni”, au avertizat aceștia.

În acest context, organizațiile au formulat mai multe solicitări către Guvern.

,,Solicităm definirea unui buget blindat pentru asistența socială. Fondurile destinate persoanelor cu dizabilități nu trebuie să mai fie „rezerva de urgență” pentru acoperirea găurilor negre din alte ministere. De asemenea, cerem anularea prorogărilor impuse de OUG 70/2025. Principiul „bugetul urmează beneficiarul” și managementul de caz trebuie implementate ACUM, nu în 2027.

Cerem obligativitatea ca primăriile să construiască bugete distincte pentru servicii sociale directe, nu pentru întreținerea aparatului birocratic și realizarea unei diagnoze sociale reale a comunităților și achiziționarea de servicii, nu doar administrarea sărăciei.

Totodată, acestea solicită implementarea Rezoluției CE 2533/2024 și adoptarea legislației privind recunoașterea victimelor instituționalizării. ,,Fără a condamna crimele trecutului (Legea 3/1970), vom continua să producem abuzuri în prezent. Nu există incluziune reală fără asumarea erorilor istorice”,au subliniat reprezentanții.

În final, mesajul transmis a fost unul ferm: „Justiția socială nu este un lux bugetar, ci o obligație constituțională. Justice Initiative va monitoriza fiecare pas al acestor tăieri și va informa organismele internaționale cu privire la orice regres al drepturilor omului în România.”

Articolul Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România anunță o conferință de presă privind efectele eliminării scutirilor de impozit

CNDR — Thu, 05 Feb 2026 19:38:03 +0000

Foto: Coperta raportului privind Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România. Coperta raportului rezultă din alăturarea celor mai frecvente răspunsuri primite de la persoanele cu dizabilități în cadrul unei anchete naționale la întrebarea: ,,Care credeți că este principala problemă cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România?”.

COMUNICAT DE PRESĂ

Cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de semnatari individuali, au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

În acest context, semnatarii scrisorii organizează o conferință de presă pentru a prezenta situația reală a persoanelor cu dizabilități, direct afectate de noile măsuri fiscale. Vor fi aduse în atenția publică cazuri concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste situații evidențiază efectele directe ale unor decizii profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Organizațiile semnatare atrag atenția că eliminarea acestor facilități și menținerea indemnizațiilor de handicap la niveluri neactualizate accentuează riscul de sărăcie și excluziune socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Conferința de presă va avea loc marți, 10 februarie, 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Naționale a Nevăzătorilor, Str. Vatra Luminoasă nr. 106B, sector 2, București. Persoană de contact: Daniela Tontsch, E-mail: federatia_cndr@yahoo.com.

Redăm integral Scrisoarea deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ

scutirea de impozit pentru locuință, teren,
mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

adresată domnului Ilie Bolojan, Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilitati (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA își exprimă nemulțumirea și revolta față de eliminarea scutirilor de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități, fapt care afectează foarte grav protecția socială și fiscală a acestora.

Avem nu doar datoria morală, ci și obligația publică de a reacționa ferm și fără echivoc față de măsurile care prejudiciază în mod direct persoanele cu dizabilități, condamnându-le la marginalizare și sărăcie. Nu există egalitate de șanse și participare la viața socială în lipsa respectului față de demnitatea umană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut, iată, mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, în mod inacceptabil și de neînțeles, măsurile de austeritate impuse de un context economic nefavorabil au făcut tocmai din persoanele cu dizabilități calul de bătaie, ca și cum din cauza drepturilor lor legale a apărut deficitul bugetar.

CNDR a solicitat în mod constant Guvernului României ca toate scutirile fiscale acordate persoanelor cu dizabilități să fie incluse în Codul fiscal – Legea nr. 227/2015.

Ne referim, în mod concret, la următoarele drepturi, prevăzute în vechea formă a Codului fiscal:

scutirea de la plata impozitului pe clădire (art. 456 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pe teren (art. 464 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pentru un mijloc de transport (art. 469 alin. (1) lit. b)).

Prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, decizia de acordare a acestor scutiri a fost eliminată.

Până în anul 2025, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau automat, prin lege națională, de aceste scutiri. În prezent, două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate diferit exclusiv în funcție de localitatea de domiciliu: una poate fi scutită integral într-un oraș, iar cealaltă poate fi obligată să plătească impozit integral într-o comună vecină. Transferarea scutirilor fiscale de la nivel național la nivel local transformă un drept de protecție socială într-un beneficiu discreționar, ceea ce conduce la tratamente juridice diferite pentru persoane aflate în situații identice. O astfel de abordare ridică serioase probleme de constituționalitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Mai mult, luând în considerare Art. 489^1,alineatul 3, din Codul fiscal, potrivit căruia facilitățile fiscale locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior, se ajunge inevitabil la situația în care unitățile administrativ-teritoriale cu bugete mici vor acorda un număr extrem de limitat de scutiri sau chiar nu o vor face. Astfel, protecția persoanelor cu dizabilități devine inegală, impredictibilă și dependentă de criterii bugetare locale, nu de nevoia obiectivă de protecție stabilită prin lege.

Această abordare contravine principiului egalității în drepturi și transformă măsurile de protecție socială din drepturi fundamentale în favoruri administrative.

De asemenea, solicităm ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie în primul rând actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu este o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În al doilea rând, indemnizațiile trebuie majorate prin creșterea ponderii din ISR care le este alocată. Această măsură se impune aplicată imediat, altminteri nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități se degradează iremediabil, întrucât costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani și, odată cu el, cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

Ținem să subliniem că impactul financiar se va acoperi integral din sumele colectate în baza dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, respectiv din contribuțiile datorate de autoritățile și instituțiile publice, precum și de persoanele juridice care nu respectă obligația legală de angajare a persoanelor cu handicap. Potrivit legii, aceste sume sunt destinate finanțării măsurilor de protecție și incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, iar folosirea lor pentru majorarea indemnizației de handicap este legală, oportună și justificată, fără a genera presiuni suplimentare asupra bugetului consolidat al statului.

Date fiind aspectele menționate, CNDR solicită:

revenirea la scutirea de impozit pe locuință, pe teren și pe mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și includerea acesteia în Codul fiscal;
actualizarea indemnizațiilor de handicap cu rata inflației, conform legii;
majorarea indemnizațiilor de handicap prin creșterea ponderii acestora din indicatorul social de referință.

Protecția persoanelor cu dizabilități nu poate fi afectată nici de bugetele locale și nici de inflație. Ea este și trebuie să rămână o responsabilitate fermă a statului român, asumată prin politici publice coerente și echitabile.

Domnule Prim-ministru, vă adresăm rugămintea de a interveni de urgență, cu înalta dumneavoastră autoritate, pentru ca dreptul fundamental al persoanelor cu dizabilități de a avea o viață demnă să fie cu adevărat respectat în țara noastră. Totodată, vă rugăm să ne acordați cât mai curând posibil o audiență, pentru a vă prezenta personal problemele foarte grave cu care ne confruntăm și soluțiile pe care le propunem. Considerăm că în momentul de față dialogul direct cu organizațiile reprezentative nu mai este o chestiune de oportunitate, ci a devenit un imperativ major, întrucât politicile publice care privesc persoanele cu dizabilități trebuie construite împreună cu acestea, nu în absența lor.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE,

Daniela TONTSCH

Semnatari Scrisoare deschisă – organizații, persoane cu handicap, asistenți personali și familiile extinse prejudiciate de efectele eliminarii scutirii de impozit

Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, președinte interimar: Rodica Nicolae
Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Asociația Calea spre Acces, președinte Mihai Lungu
Asociația Română de Osteogeneza imperfecta,,Oameni Fragili “- membru secretar Plugariu Florența
Asociația Surâsul Albastru Iași, președinte Cristina Nichita
Fundația Univers Plus, președinte Cristian Ungurianu
Asociația Națională A Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
Asociația Werdnig Hoffman, președinte Robert Iosif Veres
Asociația Prader-Willi București, președinte Georgian Apostol
Asociația Națională Miastenia Gravis România, Președintă Adriana Harja
Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamț, președinte Daniela Coman
Asociația Persoanelor cu Glicogenoză, președinte Mirela Adriana Borhan
Asociația T.E.O SIBIU, președinte Angelica Moraru
Asociația Cărășană Sindrom Down, președinte Rodica Doban
Asociația Down Deea, președinte Petreș Mihaiela Cristina
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rare
Asociația Suport Mastocitoza România
Asociația bolnavilor cu boala Pompe
Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, președinte Maria Vislan
Asociația Sindrom Down Bacau (ASDBC)
Asociatia Oprea Darius Adrian, președinte Oprea Alexandru Sergiu
Asociația Caritabila Ilinca mica minune
Asociația Hoffnung România
Președinte Procopiu Elena
Președintele Lapusan Maria Marta
Asociația Prietenii D.A.R.I.E.I., Bucuresti, președinte Ana Vasilescu
Fundaţia Pro Down, presedinte Veress Gyöngyvér – Anikó
Asociația Ema Cristiana – Președinte Bucur Gabriela
ASOCIAȚIA FANTASTICII DOWN GALAȚI, președinte Mioara Munteanu
Asociația Down Est din România, președinte Calil Sultan
Asociația Oamenilor Mici, președinte Alexandrina Olariu
Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România, președinte Alexandru Tcaciuc
Asociația Gaucher România, președinte Oana MORAR
Asociația LMCRO, președinte Adriana Covacii
Asociația pacienților cu leucemie mieloida cronica
Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity
Asociația Children’s Joy
Asociația Îngerii Albaștri Brăila, prin președinte Petrescu Valentin
Asociația pentru Matei
Asociația Pacienților cu Sindrom Hemolitic Uremic
Asociația Speranța Unui Zambet, președinte Litoiu Sorin Daniel
Asociația pentru pacienții cu Sindromul Smith Magenis
Asociația Amauroza Congenitala Leber Timișoara
Asociația Română de Hemofilie, președinte Andrei Nicolae Daniel
Asociația Autism Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, președinte Nicoleta Niste
Fundația Ancora Salvării, președinte Smelik Inge Jose
Werdnig Hoffman a semnat
Asociația DMD Care
Asociația Smiling Faces România
Asociația Dicta, prin Președinte Cătălina Anca Manciu
Asociația Părinților Copiilor cu AUTISM Argeș-APCA – președinte Badea Andreea Nicoleta
Asociația Autism Cezar Nicolae – S.U.I.T.A., Constanța, președinte Nicolae Eleonora
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Down Art Therapy, președinte Buțu Radu-Bogdan
Asociația DamiDar prin președinte Nan Adriana Otilia
Asociația Prompt For Life – Prompt Pentru Viață, prin președinte Viviana Georgescu
Asociația EduCare – Președinte Ruxandra Ion
Asociația o Șansă în plus pentru Patrick
Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș
Asociația Crestin Ortodoxa Mama Olga, Piatra-Neamț, președinte Arsene Constantin Ciprian
Asociația P.A.V.E.L., președinte Olga Rodica Cridland
Asociația Diana în lumea Cri du chat Tg Mures
Asociația Arca Lex, Târgu-Jiu
Asociația Autism Europa, președinte Ana Dragu
Asociația Sfântul Casian Mediaș
Asociația Persoanelor cu Disabilități Fizice Dej
Asociația Națională a pacienților cu Angioedem Ereditar, președinte Ramona Petran
Asociația Copiii de Cristal, Brașov, președinte Gabriela Plopeanu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, președinte Carmen Ghercă
Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamt, președinte Daniela Coman
Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple
Asociația Călătorie spre Integrare și Dezvoltare
Euro Education Federation
Starea de Libertate, președinte Diplan Pompiliu
Fundația Star of Hope Romania, președinte Aurora Vatamaniuc
Asociatia Down Plus Bucuresti, preșdinte Bucur Georgeta
Federatia Sindrom Down din Romania
Asociația Județeană Pentru Protecția Pacientilor TM și HD, președinte Țerigariu Elisabeta-Claudia
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, președinte Eduard Pletea,
Asociația Sofia merge mai departe, președinte Diana Coman
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași
Asociația Sf. Ana pentru ajutorarea tinerilor cu dizabilități mintale severe
Asociația Mini Debra
Asociația Pku Life România, vicepreședinte Vinter Lăcrămioara
Asociația Neuro Move CMT
Asociatia Romana a pacienților cu Boli Neurologice Periferice-ARBNP
Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale, președinte Bălan Mioara
Asociatia Bolnavilor de Von Hippel Lindau, prin Presedinte Popa Elena Cristina
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Alianța Națională pentru Boli Rare,
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rar.e
Asociatia S.O.S.AUTISM BRĂILA, președinte BRATU ADELINA,
Asociația Down Brăila Botez Vlad Sergiu, președinte Botez Sorin Viorel
Asociația Sırbu Victor Ştefan
Asociația Ajutați Semenii, preşedinte Ioan Cosmin Dorin
Asociația Demnitate pentru toți
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Silvia Elisabeta Dandoczi
Asociația Harmony and Hope Iași, Președinte Ema Ciobanu
Asociația Dincolo de Succes, Președinte Oana Raluca Tătaru
Asociația ADULLAM SHALOM, președinte Irene Anselmi
Asociația Chara Intergenerații, președinte Remus Toader Ruptașu
Asociatia Esti Prețios, Președinte Buiciuc Hildegard Claudia
ACCMA Betesda, presedinte Gavril Matei
Asociatia Suport si Compasiune, presedinte Cernat Daniel
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Charity and Humanitarian Support – caritate și suport umanitar, Președinte Craciun Daniel
Asociatia Dincolo de Nori, președinte Crețu Sorin
Asociația Slujind Binelui președinte Adamache Silviu
SPRO (Speranță pentru România)
Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est, președinte Besleaga Tiberiu
Asociația Un pas spre salvare, Șerban Adrian
Asociația Fight For Freedom
Asociația Bărbaților Creștini, președinte Alin PĂDUREANU
Federația CEAS, președinte Alin PĂDUREANU
Asociația AMEC , presedinte Daniel Leonte
Asociația Culturală Generația Muzicii, Kari Drumof Mihaela
Asociația socioculturală SAM’S FRIENDS, Samoilă Beniamin Daniel
Asociația Bucuria Copiilor, Rechesan Lidia
Asociația Părinților Liceului de Arta Ion Vidu Timișoara, președinte Magheț Adrian
ASOCIAȚIA CLUB RPC, președinte Cionca Alina
Asociatia Royal Rangers Vest, președinte Ionel Ciucure
Fundatia Estera, președinte Prichici Danut
Asociația Veterinara Crestina, președinte Pantea Iosif Timotei
Asociația Centrul Creștin Deo Gloria Timisoara, președinte Aurel Bahnaru
Asociația Sursa Vietii, președinte Neagoe Liviu Dorel
Fundatia Humanitara Debora, președinte Panda Marius
Asociația Centrul de Misiune si Ajutorare Crestina BETEL, președinte Hrab Bogdan
Asociația Creștină Speranță și Lumină, președinte Timiş Laurentiu Grigore
Asociația Nihil Sine Deo-tm, președinte Avram Sabou
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Misiunea Bucovina MB, președinte Daniel Ursachi
Asociatia socio-culturala Prietenii lui Sam, președinte Lucica Samoila
Fundația Missio Link International, președinte Toader Nicolae Emanuel
Asociația Academia Vieții, președinte Cornel Titziu
Asociația Mașina Prieteniei, președinte Croitoru Petru
Fundatia umanitara Chosen România, președinte Ciucure Ionica
Asociația Harmony and Hope Iași, președinte Ema Ciobanu
Centrul Creștin Life, președinte Demian Dorel
Asociația Alo Tata, președinte Marian Sdeorna
Asociația Metanoia, președinte Mihai Rosus
Asociatia Muntele Moria, președinte Istrate Stefan
Asociația Religioasă Centrul Creștin Aletheia, președinte Lucian Chiș
Asociația Creștină de Misiune și Ajutorare Betania, președinte Mihaela Zanoschi
ASOCIATIA INSPIRE LEADERS, președinte Serediuc Gabriel Cristian
Asociația Slujind Binelui, președinte Adamache Silviu
Asociația Puzzle România, președinte Mihaela Stan
Asociatia Sindrom Down Ploiesti, președinte Ardeleanu Corina
Be a butterfly, președinte Marin Cristiana
Asociația Down-Centrul Educational Raluca, președinte Adriana Avram
Asociația Down Braila Botez Vlad Sergiu, Vicepreședinte Botez Stefania
Federatia R.O. TSA
Asociatia Help Autism
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Pro Autism prin președinte Sălcudean Dorin
Asociatia Autism Cezar Nicolae prin presedinte Nicolae Eleonora
Fundatia de Abiltare Speranta
Asociatia Neurodivergent prin presedinte Tanasa Loredana-Liliana
Asociația Copiilor și Adulților cu Autism Teleorman, președinte Mariana Popescu
Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani/Președinte Gabriela Ivan
Asociația Mihai și Prietenii, președinte Ioana Bardan
Fundatia Transilvana Alpha
Asociatia Educatism Sibiu, președinte Bexa Crenguța
Gianina Serban Transilvana Alpha: Ghejan Ana Maria
Asociația Nas Roșu-Piros Orr Egyesulet, Tg. Mures, prin presedinte Csatlos Karoly
Asociatia Autism Campia Turzii, presedinte Varga Irina
Asociatia Autism Baia Mare, prin președinte Pop Marcela
Asociatia ,,Autism-Lumea Mea” Hunedoara, presedinte Truta Maria Daniela
Asociația Sfântul Casian, prin președinte Barna Adrian
Asociația Casa Faenza Timișoara
Asociatia Anastasia Ioana
Asociația Not Different prin președinte: Lupu Mihaela Cristina
F.E.D.R.A. (FEDERAȚIA PENTRU DREPTURI ȘI RESURSE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI ÎN SPECTRUL AUTISM)
ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA, prin Președinte Nicoleta Niste
Asociatia Prietenii lui Darius, președinte Tiutiu Alexandra Iulia
Asociația „Cuvinte Noi”, președinte Astanei Maria-Cristina
Asociatia Iti arat ca pot prin președinte Marcu Paula
Asociatia Ianna/Floare Aleasă – Centru de Educație Specială
Asociatia pentru Motivatie in Psihoeducatie, presedinte Antonela Samson
Asociatia Prichindeii Isteti, presedinte Serban Mariana
Asociația Căsuța Micilor Eroi, președinte Vasiliu Carmen
Asociatia „Lasa-ma sa-ti aud glasul!”Curtea de Arges ,Presedinte Iancu Iuliana Florentina
Asociația Lumea Copiilor Speciali,președinte Vedere Ramona
Asociatia Iubim sa Daruim, presedinte Nicolau Maria Denisa
Asociația Dicta Brașov ,prin președinte Cătălina Anca Manciu
Asociatia Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil, prin presedinte Anchidin Daniela
Asociatia Pyramid Learning Center, președinte Ioana Corompaki
Asociația Sprijin pentru Normalitate Autism președinte Felea Maria
Asociația special kids- copii speciali Președinte Tutea Ramona
Asociația Zâmbește și Dăruiește- președinte Alexandra Arsene
Impact Autism: Asociația Impact Autism – Președinte Cristina Dumitrașcu
Asociația Vise Colorate Și Suflete Curate Președinte Sandu Ana – Maria
Fundatia Un copil, o speranta – președinte Elena Miruna Tudorache
Asociatia Autism, Terapie, Sport și Arte Argeș – Presdinte Dumitrescu Ana- Florina
Asociatia Albert si zambete – Presedinte Endre Csato
Asociatia AutHelp Presedinte-Antal Ildikó
Asociatia CENTER HOPE FOR A NORMAL CHILDHOOD – președinte Alina Ghinea
Asociația Ajută un copil – președinte Vaidian Diana
Asociatia Albastrul e magie – presedinte Petre Bogdan
Asociatia Prietenii Persoanelor cu Autism- presedinte, Oana Stan
Asociația Edu Wonderland Academy, președinte Mirela Barbu
Asociația SOS Autism Bihor, președinte Zlibuț Simona
Asociatia Romana de Terapii în Autism și ADHD
Fundatia Humanitas Pro Deo. Oțelul Roșu (Caras Severin) Președinte Valentin Samuel Bosneac
Asociația “Zâmbetul lui Ivan”, președinte Voinea Claudia Mihaela
Asociația Păstrează Visul, președinte Jianu Ondina Laura
Asociatia Va Ajutăm din Dej, președinte Cristian F.
Asociația Ariana Miriam- președinte Popa Andrei Cristian
Asociatia Persoanelor cu Disabilitati Fizice Dej – Mureșan Andrei
Asociația IZA-Izolați în Apuseni, președinte Ciuca Lucia
Asociația părinților copiilor cu autism Argeș, președinte Badea Andreea Nicoleta
Fundația Enable România
Fundația Star Hope
Fundatia Life Tineret, președinte Marius HARDUT
Asociatia Lumea prin ochii lui Bogdan, Președinte Dinu Alexandra;
Asociația Luptam pentru Denis, Președinte Sinică Andreea;
Asociatia Sindrom Down Dâmbovița, Președinte Buturugă Mihaela;
Asociatiei Cultural Educative pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric, Președinte Stoian Alexandru
Asociatia Autism Voice
Asociatia Visuri si Sperante Craiova
Organizatia Suedeza de Ajutor Umanitar Individual
Asociația BiSMart
Asociația Spune Da
Asociația „Pentru Noi” Bârlad, Președinte Ligia Marin

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România anunță o conferință de presă privind efectele eliminării scutirilor de impozit apare prima dată în Jurnal Social.

Scrisoare deschisă către Prim-ministru privind drepturile fiscale ale persoanelor cu dizabilități

CNDR — Mon, 02 Feb 2026 15:24:49 +0000

Cinci federații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații ale persoanelor cu dizabilități din România, organizații pentru persoanele cu dizabilități și 455 de semnatari individuali au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care cer reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap. Reprezentanții acestora atrag atenția că eliminarea acestor drepturi pune o presiune financiară uriașă pe persoane deja vulnerabile și riscă să le împingă și mai mult spre sărăcie și excludere socială. Organizațiile semnatare subliniază că respectarea demnității umane și a egalității de șanse nu poate exista fără măsuri reale de protecție socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Redăm integral Scrisoarea deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ –

scutirea de impozit pentru locuință, teren,
mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

adresată domnului Ilie Bolojan, Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

CNDR a solicitat în mod constant Guvernului României ca toate scutirile fiscale acordate persoanelor cu dizabilități să fie incluse în Codul fiscal – Legea nr. 227/2015.

Ne referim, în mod concret, la următoarele drepturi, prevăzute în vechea formă a Codului fiscal:

scutirea de la plata impozitului pe clădire (art. 456 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pe teren (art. 464 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pentru un mijloc de transport (art. 469 alin. (1) lit. b)).

Prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, decizia de acordare a acestor scutiri a fost eliminată.

Această abordare contravine principiului egalității în drepturi și transformă măsurile de protecție socială din drepturi fundamentale în favoruri administrative.

Date fiind aspectele menționate, CNDR solicită:

revenirea la scutirea de impozit pe locuință, pe teren și pe mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și includerea acesteia în Codul fiscal;
actualizarea indemnizațiilor de handicap cu rata inflației, conform legii;
majorarea indemnizațiilor de handicap prin creșterea ponderii acestora din indicatorul social de referință.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE,

Daniela TONTSCH

Semnatari Scrisoare deschisă – organizații, persoane cu handicap, asistenți personali și familiile extinse prejudiciate de efectele eliminarii scutirii de impozit

Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, președinte interimar: Rodica Nicolae
Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Asociația Calea spre Acces, președinte Mihai Lungu
Asociația Română de Osteogeneza imperfecta,,Oameni Fragili “- membru secretar Plugariu Florența
Asociația Surâsul Albastru Iași, președinte Cristina Nichita
Fundația Univers Plus, președinte Cristian Ungurianu
Asociația Națională A Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
Asociația Werdnig Hoffman, președinte Robert Iosif Veres
Asociația Prader-Willi București, președinte Georgian Apostol
Asociația Națională Miastenia Gravis România, Președintă Adriana Harja
Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamț, președinte Daniela Coman
Asociația Persoanelor cu Glicogenoză, președinte Mirela Adriana Borhan
Asociația T.E.O SIBIU, președinte Angelica Moraru
Asociația Cărășană Sindrom Down, președinte Rodica Doban
Asociația Down Deea, președinte Petreș Mihaiela Cristina
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rare
Asociația Suport Mastocitoza România
Asociația bolnavilor cu boala Pompe
Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, președinte Maria Vislan
Asociația Sindrom Down Bacau (ASDBC)
Asociatia Oprea Darius Adrian, președinte Oprea Alexandru Sergiu
Asociația Caritabila Ilinca mica minune
Asociația Hoffnung România
Președinte Procopiu Elena
Președintele Lapusan Maria Marta
Asociația Prietenii D.A.R.I.E.I., Bucuresti, președinte Ana Vasilescu
Fundaţia Pro Down, presedinte Veress Gyöngyvér – Anikó
Asociația Ema Cristiana – Președinte Bucur Gabriela
ASOCIAȚIA FANTASTICII DOWN GALAȚI, președinte Mioara Munteanu
Asociația Down Est din România, președinte Calil Sultan
Asociația Oamenilor Mici, președinte Alexandrina Olariu
Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România, președinte Alexandru Tcaciuc
Asociația Gaucher România, președinte Oana MORAR
Asociația LMCRO, președinte Adriana Covacii
Asociația pacienților cu leucemie mieloida cronica
Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity
Asociația Children’s Joy
Asociația Îngerii Albaștri Brăila, prin președinte Petrescu Valentin
Asociația pentru Matei
Asociația Pacienților cu Sindrom Hemolitic Uremic
Asociația Speranța Unui Zambet, președinte Litoiu Sorin Daniel
Asociația pentru pacienții cu Sindromul Smith Magenis
Asociația Amauroza Congenitala Leber Timișoara
Asociația Română de Hemofilie, președinte Andrei Nicolae Daniel
Asociația Autism Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, președinte Nicoleta Niste
Fundația Ancora Salvării, președinte Smelik Inge Jose
Werdnig Hoffman a semnat
Asociația DMD Care
Asociația Smiling Faces România
Asociația Dicta, prin Președinte Cătălina Anca Manciu
Asociația Părinților Copiilor cu AUTISM Argeș-APCA – președinte Badea Andreea Nicoleta
Asociația Autism Cezar Nicolae – S.U.I.T.A., Constanța, președinte Nicolae Eleonora
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Down Art Therapy, președinte Buțu Radu-Bogdan
Asociația DamiDar prin președinte Nan Adriana Otilia
Asociația Prompt For Life – Prompt Pentru Viață, prin președinte Viviana Georgescu
Asociația EduCare – Președinte Ruxandra Ion
Asociația o Șansă în plus pentru Patrick
Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș
Asociația Crestin Ortodoxa Mama Olga, Piatra-Neamț, președinte Arsene Constantin Ciprian
Asociația P.A.V.E.L., președinte Olga Rodica Cridland
Asociația Diana în lumea Cri du chat Tg Mures
Asociația Arca Lex, Târgu-Jiu
Asociația Autism Europa, președinte Ana Dragu
Asociația Sfântul Casian Mediaș
Asociația Persoanelor cu Disabilități Fizice Dej
Asociația Națională a pacienților cu Angioedem Ereditar, președinte Ramona Petran
Asociația Copiii de Cristal, Brașov, președinte Gabriela Plopeanu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, președinte Carmen Ghercă
Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamt, președinte Daniela Coman
Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple
Asociația Călătorie spre Integrare și Dezvoltare
Euro Education Federation
Starea de Libertate, președinte Diplan Pompiliu
Fundația Star of Hope Romania, președinte Aurora Vatamaniuc
Asociatia Down Plus Bucuresti, preșdinte Bucur Georgeta
Federatia Sindrom Down din Romania
Asociația Județeană Pentru Protecția Pacientilor TM și HD, președinte Țerigariu Elisabeta-Claudia
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, președinte Eduard Pletea,
Asociația Sofia merge mai departe, președinte Diana Coman
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași
Asociația Sf. Ana pentru ajutorarea tinerilor cu dizabilități mintale severe
Asociația Mini Debra
Asociația Pku Life România, vicepreședinte Vinter Lăcrămioara
Asociația Neuro Move CMT
Asociatia Romana a pacienților cu Boli Neurologice Periferice-ARBNP
Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale, președinte Bălan Mioara
Asociatia Bolnavilor de Von Hippel Lindau, prin Presedinte Popa Elena Cristina
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Alianța Națională pentru Boli Rare,
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rar.e
Asociatia S.O.S.AUTISM BRĂILA, președinte BRATU ADELINA,
Asociația Down Brăila Botez Vlad Sergiu, președinte Botez Sorin Viorel
Asociația Sırbu Victor Ştefan
Asociația Ajutați Semenii, preşedinte Ioan Cosmin Dorin
Asociația Demnitate pentru toți
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Silvia Elisabeta Dandoczi
Asociația Harmony and Hope Iași, Președinte Ema Ciobanu
Asociația Dincolo de Succes, Președinte Oana Raluca Tătaru
Asociația ADULLAM SHALOM, președinte Irene Anselmi
Asociația Chara Intergenerații, președinte Remus Toader Ruptașu
Asociatia Esti Prețios, Președinte Buiciuc Hildegard Claudia
ACCMA Betesda, presedinte Gavril Matei
Asociatia Suport si Compasiune, presedinte Cernat Daniel
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Charity and Humanitarian Support – caritate și suport umanitar, Președinte Craciun Daniel
Asociatia Dincolo de Nori, președinte Crețu Sorin
Asociația Slujind Binelui președinte Adamache Silviu
SPRO (Speranță pentru România)
Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est, președinte Besleaga Tiberiu
Asociația Un pas spre salvare, Șerban Adrian
Asociația Fight For Freedom
Asociația Bărbaților Creștini, președinte Alin PĂDUREANU
Federația CEAS, președinte Alin PĂDUREANU
Asociația AMEC , presedinte Daniel Leonte
Asociația Culturală Generația Muzicii, Kari Drumof Mihaela
Asociația socioculturală SAM’S FRIENDS, Samoilă Beniamin Daniel
Asociația Bucuria Copiilor, Rechesan Lidia
Asociația Părinților Liceului de Arta Ion Vidu Timișoara, președinte Magheț Adrian
ASOCIAȚIA CLUB RPC, președinte Cionca Alina
Asociatia Royal Rangers Vest, președinte Ionel Ciucure
Fundatia Estera, președinte Prichici Danut
Asociația Veterinara Crestina, președinte Pantea Iosif Timotei
Asociația Centrul Creștin Deo Gloria Timisoara, președinte Aurel Bahnaru
Asociația Sursa Vietii, președinte Neagoe Liviu Dorel
Fundatia Humanitara Debora, președinte Panda Marius
Asociația Centrul de Misiune si Ajutorare Crestina BETEL, președinte Hrab Bogdan
Asociația Creștină Speranță și Lumină, președinte Timiş Laurentiu Grigore
Asociația Nihil Sine Deo-tm, președinte Avram Sabou
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Misiunea Bucovina MB, președinte Daniel Ursachi
Asociatia socio-culturala Prietenii lui Sam, președinte Lucica Samoila
Fundația Missio Link International, președinte Toader Nicolae Emanuel
Asociația Academia Vieții, președinte Cornel Titziu
Asociația Mașina Prieteniei, președinte Croitoru Petru
Fundatia umanitara Chosen România, președinte Ciucure Ionica
Asociația Harmony and Hope Iași, președinte Ema Ciobanu
Centrul Creștin Life, președinte Demian Dorel
Asociația Alo Tata, președinte Marian Sdeorna
Asociația Metanoia, președinte Mihai Rosus
Asociatia Muntele Moria, președinte Istrate Stefan
Asociația Religioasă Centrul Creștin Aletheia, președinte Lucian Chiș
Asociația Creștină de Misiune și Ajutorare Betania, președinte Mihaela Zanoschi
ASOCIATIA INSPIRE LEADERS, președinte Serediuc Gabriel Cristian
Asociația Slujind Binelui, președinte Adamache Silviu
Asociația Puzzle România, președinte Mihaela Stan
Asociatia Sindrom Down Ploiesti, președinte Ardeleanu Corina
Be a butterfly, președinte Marin Cristiana
Asociația Down-Centrul Educational Raluca, președinte Adriana Avram
Asociația Down Braila Botez Vlad Sergiu, Vicepreședinte Botez Stefania
Federatia R.O. TSA
Asociatia Help Autism
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Pro Autism prin președinte Sălcudean Dorin
Asociatia Autism Cezar Nicolae prin presedinte Nicolae Eleonora
Fundatia de Abiltare Speranta
Asociatia Neurodivergent prin presedinte Tanasa Loredana-Liliana
Asociația Copiilor și Adulților cu Autism Teleorman, președinte Mariana Popescu
Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani/Președinte Gabriela Ivan
Asociația Mihai și Prietenii, președinte Ioana Bardan
Fundatia Transilvana Alpha
Asociatia Educatism Sibiu, președinte Bexa Crenguța
Gianina Serban Transilvana Alpha: Ghejan Ana Maria
Asociația Nas Roșu-Piros Orr Egyesulet, Tg. Mures, prin presedinte Csatlos Karoly
Asociatia Autism Campia Turzii, presedinte Varga Irina
Asociatia Autism Baia Mare, prin președinte Pop Marcela
Asociatia ,,Autism-Lumea Mea” Hunedoara, presedinte Truta Maria Daniela
Asociația Sfântul Casian, prin președinte Barna Adrian
Asociația Casa Faenza Timișoara
Asociatia Anastasia Ioana
Asociația Not Different prin președinte: Lupu Mihaela Cristina
F.E.D.R.A. (FEDERAȚIA PENTRU DREPTURI ȘI RESURSE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI ÎN SPECTRUL AUTISM)
ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA, prin Președinte Nicoleta Niste
Asociatia Prietenii lui Darius, președinte Tiutiu Alexandra Iulia
Asociația „Cuvinte Noi”, președinte Astanei Maria-Cristina
Asociatia Iti arat ca pot prin președinte Marcu Paula
Asociatia Ianna/Floare Aleasă – Centru de Educație Specială
Asociatia pentru Motivatie in Psihoeducatie, presedinte Antonela Samson
Asociatia Prichindeii Isteti, presedinte Serban Mariana
Asociația Căsuța Micilor Eroi, președinte Vasiliu Carmen
Asociatia „Lasa-ma sa-ti aud glasul!”Curtea de Arges ,Presedinte Iancu Iuliana Florentina
Asociația Lumea Copiilor Speciali,președinte Vedere Ramona
Asociatia Iubim sa Daruim, presedinte Nicolau Maria Denisa
Asociația Dicta Brașov ,prin președinte Cătălina Anca Manciu
Asociatia Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil, prin presedinte Anchidin Daniela
Asociatia Pyramid Learning Center, președinte Ioana Corompaki
Asociația Sprijin pentru Normalitate Autism președinte Felea Maria
Asociația special kids- copii speciali Președinte Tutea Ramona
Asociația Zâmbește și Dăruiește- președinte Alexandra Arsene
Impact Autism: Asociația Impact Autism – Președinte Cristina Dumitrașcu
Asociația Vise Colorate Și Suflete Curate Președinte Sandu Ana – Maria
Fundatia Un copil, o speranta – președinte Elena Miruna Tudorache
Asociatia Autism, Terapie, Sport și Arte Argeș – Presdinte Dumitrescu Ana- Florina
Asociatia Albert si zambete – Presedinte Endre Csato
Asociatia AutHelp Presedinte-Antal Ildikó
Asociatia CENTER HOPE FOR A NORMAL CHILDHOOD – președinte Alina Ghinea
Asociația Ajută un copil – președinte Vaidian Diana
Asociatia Albastrul e magie – presedinte Petre Bogdan
Asociatia Prietenii Persoanelor cu Autism- presedinte, Oana Stan
Asociația Edu Wonderland Academy, președinte Mirela Barbu
Asociația SOS Autism Bihor, președinte Zlibuț Simona
Asociatia Romana de Terapii în Autism și ADHD
Fundatia Humanitas Pro Deo. Oțelul Roșu (Caras Severin) Președinte Valentin Samuel Bosneac
Asociația “Zâmbetul lui Ivan”, președinte Voinea Claudia Mihaela
Asociația Păstrează Visul, președinte Jianu Ondina Laura
Asociatia Va Ajutăm din Dej, președinte Cristian F.
Asociația Ariana Miriam- președinte Popa Andrei Cristian
Asociatia Persoanelor cu Disabilitati Fizice Dej – Mureșan Andrei
Asociația IZA-Izolați în Apuseni, președinte Ciuca Lucia
Asociația părinților copiilor cu autism Argeș, președinte Badea Andreea Nicoleta
Fundația Enable România
Fundația Star Hope
Fundatia Life Tineret, președinte Marius HARDUT
Asociatia Lumea prin ochii lui Bogdan, Președinte Dinu Alexandra;
Asociația Luptam pentru Denis, Președinte Sinică Andreea;
Asociatia Sindrom Down Dâmbovița, Președinte Buturugă Mihaela;
Asociatiei Cultural Educative pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric, Președinte Stoian Alexandru
Asociatia Autism Voice
Asociatia Visuri si Sperante Craiova
Organizatia Suedeza de Ajutor Umanitar Individual
Asociația BiSMart
Asociația Spune Da
Asociația „Pentru Noi” Bârlad, Președinte Ligia Marin

Articolul Scrisoare deschisă către Prim-ministru privind drepturile fiscale ale persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Dezbatere publică privind un proiect de lege cu impact direct asupra persoanelor cu dizabilități

CNDR — Thu, 22 Jan 2026 10:55:39 +0000

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) organizează vineri, 23 ianuarie 2026, începând cu ora 10.00, o dezbatere publică referitoare la proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Anunțul a fost publicat pe site-ul MDLPA în data de 20.01.2026.

Proiectul de lege supus dezbaterii publice de Ministerul Dezvoltării conține o prevedere cu impact major asupra persoanelor cu dizabilități, respectiv art. XII.

Acesta introduce posibilitatea ca, începând cu anul 2026, indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav să poată fi executată silit pentru plata impozitelor și taxelor locale, prin rețineri lunare operate de primării, prin derogare de la regimul de protecție actual.

Această măsură afectează direct dreptul la protecție socială și dreptul la o viață independentă, motiv pentru care este esențial să fie discutată în mod transparent și public.

Dezbaterea publică va avea loc online, în data de 23.01.2026, începând cu ora 10:00, fiind organizată de MDLPA.

Confirmarea participării se face la adresa de e-mail: transparenta@mdlpa.gov.ro, până la data de 22.01.2026, ora 16:00, cu menționarea coordonatelor de contact (nume și prenume / organizație reprezentată, adresa de e-mail), în baza cărora participanții vor avea acces la platforma electronică pusă la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Participarea și exprimarea punctelor de vedere sunt esențiale.

Documentația aferentă proiectului de act normativ poate fi consultată pe pagina de internet a instituției, la următorul link: https://www.mdlpa.ro/pages/proiectlegeadoptaremasuricapacitateadm13012026.

Mai multe detalii privind organizarea dezbaterii publice sunt disponibile aici:

https://www.mdlpa.ro/pages/anunturiconsultaripublice?fbclid=IwY2xjawPe2OlleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0eWxPMnNKaWdoQXZ0YlV1c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHiDP2kskHzsqdXqGD8u0jQ76uR6XmrtKiw–awfgoPmR5zOfAN9sxqngPg22_aem_Q1sFxi-145yNLe-n1cZ8xg

Articolul Dezbatere publică privind un proiect de lege cu impact direct asupra persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Poziția Consiliului Național al Dizabilității din România privind introducerea executării silite a indemnizației persoanei cu handicap grav

CNDR — Tue, 20 Jan 2026 15:13:58 +0000

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), organism reprezentativ la nivel național al persoanelor cu dizabilități și partener de dialog social al autorităților publice, în exercitarea rolului său statutar de apărare și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, a înaintat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Comisiilor pentru muncă, familie şi protecţie socială și Comisiilor pentru drepturile omului din Senatul României și Camera Deputaților o poziție oficială cu privire la art. XII din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat în procedura de transparență decizională pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

CNDR își exprimă profunda îngrijorare față de conținutul și efectele juridice ale art. XII, care propune completarea Legii nr. 448/2006 cu art. 43¹, instituind posibilitatea executării silite a indemnizației acordate persoanelor cu handicap grav pentru plata impozitelor și taxelor locale, începând cu anul 2026.

Consiliul consideră că această prevedere reprezintă o abatere gravă de la principiile fundamentale ale protecției sociale, afectează în mod direct substanța drepturilor persoanelor cu dizabilități și introduce o măsură cu caracter regresiv, discriminatoriu și disproporționat, incompatibilă atât cu legislația națională în vigoare, cât și cu obligațiile asumate de România prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Prin prezenta poziție, CNDR solicită o analiză atentă a implicațiilor sociale, juridice și umane ale acestei măsuri și eliminarea integrală a art. XII din proiectul de lege, în vederea menținerii caracterului neexecutoriu al indemnizațiilor destinate persoanelor cu handicap grav și a respectării principiului protecției sporite a categoriilor vulnerabile.

Redăm mai jos poziția CNDR:

Poziția Consiliului Național al Dizabilității din România privind art. XII din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Consiliul Național al Dizabilității din România se opune în mod ferm și categoric introducerii art. XII din proiectul de act normativ, prin care se completează Legea nr. 448/2006 cu un nou articol, art. 43¹, ce instituie posibilitatea executării silite a indemnizației acordate persoanelor cu handicap grav, începând cu anul 2026, pentru plata impozitelor și taxelor locale.

Având în vedere natura juridică și caracterul său de protecție socială, indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) din Legea nr. 448/2006 nu reprezintă un venit obișnuit, ci un instrument de protecție socială cu destinație specială, acordat exclusiv pentru acoperirea de costuri strict legate de dizabilitate, precum îngrijirea zilnică la domiciliu, medicamentele și tratamentele permanente, dispozitivele medicale și asistive, terapiile de recuperare, adaptarea locuinței, utilitățile indispensabile stării de sănătate, transportul adaptat, alimentația specială și cheltuielile esențiale de îngrijire personală.

Prin instituirea de excepție de la art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, a posibilității executării silite asupra acestei indemnizații, proiectul de lege încalcă principiul protecției sporite a veniturilor destinate subzistenței și îngrijirii persoanelor vulnerabile, principiu consacrat atât în dreptul intern, cât și în dreptul internațional.

Faptul că legea creează în mod expres o derogare de la regimul de protecție al acestor venituri demonstrează caracterul regresiv al măsurii și afectarea directă a substanței dreptului la protecție socială.

Încălcarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Prevederile art. 43¹ contravin în mod direct Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, în special:

art. 28, care obligă statul să asigure un nivel de trai adecvat și protecție socială fără discriminare;
art. 19, privind dreptul la viață independentă și integrare în comunitate;
art. 5, privind egalitatea și nediscriminarea;
art. 7, în ceea ce privește copiii cu dizabilități;
art. 10 și 23, prin afectarea directă a condițiilor de viață și a familiei.

De asemenea, sunt încălcate principiile generale prevăzute la art. 3 din Convenție (demnitate, autonomie, incluziune socială) și obligațiile statului de la art. 4, care interzic adoptarea de măsuri legislative regresive în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Transformarea unui drept de opțiune într-o constrângere

În forma propusă, art. 43¹ va conduce, în practică, la eliminarea reală a dreptului de opțiune între asistent personal și indemnizație lunară.

În prezent, numeroase autorități locale refuză deja aplicarea art. 35 din Legea nr. 448/2006, invocând limitări bugetare sau numărul restrâns de posturi de asistenți personali, deși acest drept este necondiționat și imperativ.

Prin introducerea posibilității de executare silită a indemnizației, autoritățile locale sunt stimulate să direcționeze persoanele cu handicap grav către indemnizație, știind că aceasta poate fi urmărită silit pentru recuperarea taxelor și impozitelor locale. Astfel, opțiunea devine o constrângere economică, iar dreptul la asistent personal este golit de conținut.

Impactul disproporționat asupra persoanelor fără alte venituri

Majoritatea persoanelor cu handicap grav nu au alte venituri decât:

indemnizația de handicap (728 lei),
indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 (2.574 lei).

Aceste sume sunt destinate exclusiv îngrijirii, tratamentelor, dispozitivelor asistive și sprijinului zilnic. Reținerea lunară, chiar și în limitele art. 729 alin. (1)–(6) din Codul de procedură civilă, afectează direct capacitatea persoanei de a supraviețui în comunitate.

Situația este cu atât mai gravă în cazul copiilor cu handicap grav, unde impactul executării silite se răsfrânge asupra întregii familii, accentuând riscul de sărăcie și excluziune socială.

Ineficiența și caracterul discriminatoriu al măsurii

Impozitele și taxele locale presupun, ca regulă, calitatea de proprietar sau coproprietar. Or, nu toți adulții cu handicap grav dețin bunuri impozabile, ceea ce face ca măsura să fie ineficientă din perspectiva colectării, dar profund inechitabilă.

În schimb, familiile copiilor cu handicap grav sunt afectate în mod automat, întrucât condiția deținerii proprietății nu este aplicabilă copilului, ceea ce generează o discriminare indirectă.

Riscul dublării plății și încălcarea Codului civil

Art. 43¹ nu reglementează situația în care titularul indemnizației achită voluntar obligațiile fiscale în paralel cu executarea silită deja instituită. În lipsa unor garanții clare, se ajunge la plăți nedatorate, cu încălcarea dispozițiilor:

art. 1341–1344 Cod civil (plata nedatorată),
art. 1635–1649 Cod civil (restituirea prestațiilor),
art. 1470 Cod civil (plata presupune existența unei datorii).

Practica administrativă de a nu restitui sumele încasate necuvenit, ci de a le reporta pentru obligații viitoare, este contrară legii civile și principiului securității juridice.

Încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal

Publicarea listelor de datornici persoane fizice, identificabile prin nume și prenume, afectează grav dreptul la protecția datelor cu caracter personal și expune persoanele cu dizabilități stigmatizării, într-un mod incompatibil cu legislația națională și europeană în materie.

Contradicția directă cu politicile de dezinstituționalizare

Nu în ultimul rând, aceste măsuri sunt în contradicție frontală cu politicile publice asumate de România privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea serviciilor de sprijin în comunitate.

Prin reducerea resurselor financiare necesare îngrijirii la domiciliu și prin descurajarea angajării asistentului personal, statul împinge persoanele cu handicap grav spre dependență, sărăcie și, în final, instituționalizare, exact opusul obiectivelor asumate prin strategiile naționale și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Art. XII – art. 43¹ din proiectul de act normativ:

încalcă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
contravine legislației naționale în domeniul protecției sociale,
afectează grav dreptul la viață independentă,
subminează procesul de dezinstituționalizare,
introduce o măsură fiscală regresivă și discriminatorie.

În consecință, Consiliul Național al Dizabilității din România solicită eliminarea integrală a art. XII din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și menținerea caracterului neexecutoriu al indemnizațiilor destinate persoanelor cu handicap grav.

Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul Poziția Consiliului Național al Dizabilității din România privind introducerea executării silite a indemnizației persoanei cu handicap grav apare prima dată în Jurnal Social.

Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”

CNDR — Wed, 14 Jan 2026 15:20:24 +0000

În urma informării oficiale transmise duminică, 11 ianuarie, de Guvern, prin care sunt justificate majorările impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a formulat o serie de precizări critice privind impactul reformei asupra persoanelor cu dizabilități.

Până în acest an, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiau de scutire automată de la plata impozitului pe locuință, teren și autovehicul, în baza unei legi naționale. Potrivit Danielei Tontsch, această protecție legală a fost eliminată prin reforma fiscală adoptată de actuala coaliție de guvernare.

„Așa cum a afirmat și domnul Bolojan, dreptul la scutire nu mai este un drept garantat prin lege națională”, a explicat aceasta.

În comunicatul emis de Guvern se precizează că unitățile administrativ-teritoriale (UAT-urile) – primăriile și consiliile locale – vor decide, de acum înainte, cine beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Practic, fiecare primărie poate stabili dacă acordă facilități fiscale, în ce limite și către ce categorii de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități sau cu venituri reduse.

„Este important de menționat că facilitățile locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior. Asta înseamnă că, în situația în care o primărie are un buget mic, va acorda puține scutiri. Două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate complet diferit: una poate fi scutită într-un oraș, iar cealaltă taxată integral într-o comună vecină”, a declarat Daniela Tontsch.

Concluzia este una fermă: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”.

Referindu-se la momentul ales de Guvern pentru publicarea comunicatului, aceasta a atras atenția că scopul real nu ar fi fost informarea publicului. „Motivul real nu este informarea publicului, ci gestionarea crizei”, a spus Daniela Tontsch.

Ea a explicat că Executivul știe că au apărut decizii de impunere greșite, că platforma ghișeul.ro a afișat sume foarte mari și că reacțiile publice au fost negative, mai ales din partea persoanelor vulnerabile. „Guvernul nu rezolvă problema de la zero, ci încearcă să oprească scandalul și pierderile de imagine”, a adăugat aceasta.

Deși Guvernul susține că „reforma se impunea”, președinta CNDR atrage atenția că aceasta a fost realizată fără măsuri clare de protecție socială. Reforma nu a fost însoțită de o evaluare de impact social, de o plasă de siguranță națională și nici de criterii clare și obligatorii de protecție pentru persoanele cu dizabilități.

,,Dizabilitatea este tratată la fel ca orice altă situație fiscală, deși este o condiție permanentă, care generează costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de venit. Practic, deficitul bugetar este rezolvat, parțial, prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”, a mai precizat Daniela Tontsch.

În concluzie, modul în care a fost implementată reforma este nedrept pentru persoanele cu dizabilități.

,,Statul a renunțat la protecția națională și a pasat responsabilitatea către primării, iar drepturile au fost transformate în favoruri locale”, a transmis președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi” apare prima dată în Jurnal Social.

ANSR începe implementarea unui sistem digital integrat pentru beneficiari, prin PNRR

CNDR — Tue, 23 Dec 2025 11:02:46 +0000

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) a făcut un pas semnificativ în procesul de transformare digitală a organizației odată cu debutul implementării proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea și implementarea unui set complex de soluții digitale personalizate pentru îmbunătățirea relației dintre personalul Asociației Naționale a Surzilor din România și beneficiarii cu deficiențe de auz deserviți la nivel național, contribuind astfel la integrarea optimă a acestora în societate și la facilitarea accesului la servicii și informații relevante.

„Am plecat de la necesitatea de a crea un sistem modern de gestionare a serviciilor pe care ANSR le acordă beneficiarilor noștri surzi, în special pentru a ușura munca personalului de specialitate care oferă zilnic aceste servicii. Bineînțeles, toți beneficiarii care intră în contact cu noi ca organizație vor avea conturi proprii pe platforma pe care o dezvoltăm și astfel vor avea acces la informații personale, la istoricul de servicii primite sau la alte anunțuri care îi interesează în mod direct. În 2025, avem posibilitatea și chiar datoria să evoluăm către o modalitate mai transparentă și mai eficientă de prezentare și gestionare a activității noastre și sunt convins că schimbările pozitive se vor vedea cât mai curând”, a declarat Daniel Lolici, Președintele ANSR.

Proiectul se desfășoară în perioada octombrie 2024 – ianuarie 2026 și va include crearea unui portal digital integrat al asociației, prin intermediul căruia persoanele cu deficiențe de auz vor beneficia de conturi individuale securizate, ce le vor permite accesul facil la informații personale, la istoricul serviciilor primite, precum și la notificări și anunțuri relevante transmise de ANSR. În același timp, personalul de specialitate și voluntarii implicați în furnizarea serviciilor vor avea, la rândul lor, conturi dedicate în cadrul platformei digitale, care le vor permite înregistrarea și gestionarea serviciilor acordate beneficiarilor, precum și generarea rapidă și eficientă a rapoartelor de activitate, contribuind astfel la optimizarea fluxurilor interne de lucru și la creșterea transparenței organizaționale.

Dincolo de dezvoltarea acestui sistem digital de tip CRM, proiectul presupune și achiziția de echipamente IT moderne, destinate utilizării de către personalul ANSR, precum și implementarea unui sistem de alertă vizuală de prezență, bazat pe senzori de mișcare, adaptat nevoilor specifice ale persoanelor cu deficiențe de auz. Totodată, în cadrul proiectului va fi organizat un curs de dezvoltare a competențelor digitale, adresat salariaților și voluntarilor ANSR, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă și sustenabilă a noilor soluții tehnologice implementate.Proiectul include, de asemenea, dezvoltarea unor proceduri și funcționalități pentru realizarea de donații online, precum și pentru plata cotizației de membru direct pe site-ul asociației, facilitând astfel implicarea și susținerea activităților ANSR de către membrii comunității Surde și de către publicul larg.

Prin implementarea acestui proiect, Asociația Națională a Surzilor din România își consolidează rolul de organizație modernă, orientată către nevoile reale ale beneficiarilor săi, valorificând tehnologia digitală ca instrument esențial pentru creșterea accesibilității, eficienței și incluziunii sociale.

Valoarea totală a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz” este de 339.855,58 RON, iar implementarea acestuia urmărește atingerea unor obiective specifice clare, aliniate nevoilor reale ale comunității Surde și capacității instituționale a organizației, respectiv: digitalizarea proceselor manuale de înregistrare, monitorizare și raportare a serviciilor oferite de personalul ANSR beneficiarilor cu deficiențe de auz la nivel național; accesibilizarea serviciilor la distanță prin implementarea de soluții digitale adaptate; precum și îmbunătățirea gradului de accesibilitate tehnologică a sediului ANSR pentru angajați, voluntari și beneficiari cu deficiențe de auz.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 105 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii către aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând permanent acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr și site-ul oficial www.ansr.ro

https://mfe.gov.ro/pnrr : PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Articolul ANSR începe implementarea unui sistem digital integrat pentru beneficiari, prin PNRR apare prima dată în Jurnal Social.

CNDR reacționează la declarațiile Ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete privind certificatele de handicap

CNDR — Mon, 22 Dec 2025 18:20:56 +0000

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat în data de 21 decembrie, la B1TV, că aproape jumătate dintre certificatele de handicap aflate în plată ar fi nejustificate sau false, situație care impune măsuri urgente, similare celor luate în vara acestui an în cazul concediilor medicale.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) își exprimă îngrijorarea profundă față de declarațiile publice ale ministrului Rogobete, potrivit cărora „aproape jumătate dintre certificatele de handicap ar fi false sau nejustificate”, în absența prezentării unor date oficiale, rapoarte publice sau metodologii clare care să susțină această afirmație.

Certificatele de handicap sunt emise și validate de instituții ale statului – medici și comisii de evaluare – în baza legislației în vigoare. Eventualele breșe legislative sau administrative nu pot fi transferate, prin discurs public, asupra persoanelor cu dizabilități, care au acționat cu bună-credință.

CNDR atrage atenția că dizabilitatea nu poate fi tratată prin analogie cu concediile medicale și nici redusă la o problemă de cost bugetar. O asemenea abordare riscă să genereze stigmatizare, discriminare și insecuritate socială pentru sute de mii de persoane. Dizabilitatea nu este temporară, nu este reversibilă prin decizie administrativă, nu reprezintă un „cost” care trebuie redus, ci o realitate umană care generează obligații de protecție din partea statului.

CNDR susține combaterea fermă a fraudei, acolo unde aceasta este dovedită, dar solicită transparență, responsabilitate instituțională și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu Legea nr. 448/2006 și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt un privilegiu și nu pot fi puse sub semnul întrebării prin afirmații generale și nefundamentate.

Președinte CNDR
Daniela Tontsch

Articolul CNDR reacționează la declarațiile Ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete privind certificatele de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

CONFERINȚA ANUALĂ A DREPTURILOR OMULUI: Accesibilizarea – test real al respectului pentru drepturile omului

CNDR — Thu, 11 Dec 2025 15:57:40 +0000

Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senatul României, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), a organizat miercuri, 10 decembrie 2025, la Senat, Conferința anuală a drepturilor omului, cu tema „Accesibilizarea – test real al respectului pentru drepturile omului”.

Potrivit unui comunicat al IRDO, evenimentul a marcat Ziua Internațională a Drepturilor Omului prin ințierea unui demers public de reflecție și acțiune asupra dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități la accesibilitate. Acest drept este unul dintre principiile esențiale ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și condiția necesară pentru ca aceste persoane să trăiască independent și să participe în mod efectiv și deplin la viața societății, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Obiectivul Conferinței a fost atât sensibilizarea publicului larg cu privire la importanța accesibilității ca expresie concretă a egalității de șanse și a incluziunii sociale, cât și consolidarea unei culturi a respectului pentru demnitatea umană, printr-un dialog constructiv între reprezentanți ai instituțiilor statului, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului academic.

,,Participanții au identificat o serie de bariere legislative și administrative care împiedică aplicarea efectivă a standardelor de accesibilitate, explorând posibile recomandări pentru îmbunătățirea cadrului normativ în domeniu. Momentele de reflecție, analiză și dezbatere din cadrul evenimentului au oferit oportunitatea consolidării cooperării interinstituționale, lansând totodată un semnal public pentru accelerarea măsurilor de accesibilizare reală în toate domeniile vieții sociale”, se arată în comunicat.

Conferința a fost moderată de Nicolae Voiculescu, prof. univ. dr .emerit, Universitatea „Titu Maiorescu”. În deschidere au luat cuvântul:

– Mircia Chelaru, senator, președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, egalitate de șanse, culte si minorități;

– Silviu Feodor, președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Camera Deputaților;

– Alexandra Ana-Maria Zară, președinte cu rang de secretar de stat, ANPDPD;

– Daniela Tontsch, președinte CNDR;

– dr. Adrian Bulgaru, director IRDO.

În intervenția sa, Daniela Tontsch, președinta CNDR, a subliniat deficitul major de accesibilitate existent în spațiul public din România, evidențiind lipsa unui acces real și efectiv la clădiri, instituții, infrastructură și servicii. Aceasta a atras atenția asupra necesității imediate de a se înființa servicii de transport adaptat la nivelul tuturor municipiilor, precum și asupra dificultăților semnificative întâmpinate de persoanele cu dizabilități în utilizarea serviciilor existente, insuficiente sau neconforme cu standardele internaționale.

La lucrările conferinței au contribuit: Emanuel-Gabriel Botnariu, președintele Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; Helena-Omna Raicu, președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție; Mirela Negrutzi, consilier în cadrul Punctului de Contact pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Direcția comunicare și cooperare internațională, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Cristina Părău și Veronica Manea, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București; Stelian Raicu, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială; Daniel Pagu, psiholog, clinician principal și expert tehnic judiciar, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Sector 1; Georgeta Crișu, președinte și Andreea-Valentina Ognean, Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR); Antonescu Ion Toma, președinte Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic-România; Mariana Drăghici, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune; Constanța Oprea Teunissen, consul onorific al României în Olanda și președintele Fundației Speranța, Viorela Togan, psiholog; Silvia Stelea și Alexandru Stelea, Asociația Demnitate pentru toți; Andreea Băluță-Pascu, șef serviciu Agenția pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați; Aura Preda, conf. univ. dr., Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative, Universitatea ”Spiru Haret”, cerc. șt. III – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română; Corina Bucur, Societatea Română de Victimologie; Aurora Popescu, Asociația Femeilor Creștine din România; Elena Năstase, voluntar, Consiliul Național al Dizabilității; Claudia Balint, consilier juridic Uniunea Democrată Tătară.

Articolul CONFERINȚA ANUALĂ A DREPTURILOR OMULUI: Accesibilizarea – test real al respectului pentru drepturile omului apare prima dată în Jurnal Social.

Ne-au ,,vindecat” din pix!

CNDR — Tue, 11 Nov 2025 14:20:10 +0000

Măsura reală a unei civilizații nu se vede în PIB sau în graficele de creștere economică, ci în modul în care își tratează cetățenii vulnerabili – copiii, vârstnicii și bolnavii.

În România, acest etalon moral pare să fi devenit, din nou, o simplă frază de discurs. În locul empatiei și al responsabilității, decidenții au ales economia de hârtie și eficiența birocratică.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul este „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilități se tem că vor fi „vindecați” din pix – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma riscă să devină o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități va scădea artificial, iar bugetul statului va „economisi” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori – pot pierde sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În schimb, alocările pentru pensii speciale, subvențiile partidelor politice și salariile din administrația de vârf rămân intacte.

E o formă de cinism instituțional: statul își protejează privilegiile, dar „vindecă” bolnavii prin simpla modificare a unei anexe legislative.

La final de 2025, România are la fel de multe structuri bugetare în subordinea ministerelor pe câte avea la începutul anului – dacă nu și mai multe. Reforma s-a făcut doar în conferințe de presă.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat.

Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Problemele fundamentale ale Ordinului 2300/1457/2025

1. Ignorarea standardelor internaționale

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității¹.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010².

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai ceficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Prin excluderea acestui model, România riscă creșterea costurilor bugetare prin:

• acutizarea patologiilor cronice, cauzată de lipsa sprijinului adecvat;

• creșterea numărului de internări prelungite în spitale, în lipsa unui suport social;

• nevoia de instituționalizare, de zece ori mai costisitoare decât o pensie de invaliditate sau un asistent personal.

Așadar, măsura care pretinde că „economisește” fonduri riscă, în fapt, să genereze costuri mai mari și să agraveze suferința celor afectați.

2. Încălcarea drepturilor omului

Ordinul nu creează un cadru normativ pentru deinstituționalizare și integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale.

România continuă să ignore hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au sancționat statul pentru condițiile degradante și lipsa alternativelor comunitare oferite persoanelor internate în centre rezidențiale³.

În locul reformei reale a serviciilor, s-a preferat o reducere administrativă a numărului de beneficiari, sub pretextul „eficienței”.

3. Abandonarea celor fără ajutor

Noile criterii riscă să lase mii de persoane care nu se pot îngriji singure fără dreptul la asistent personal – un sprijin vital, fără de care viața independentă devine imposibilă.

Această decizie afectează nu doar persoanele cu dizabilități, ci și familiile lor, care devin singure responsabile de îngrijirea, tratamentul și supraviețuirea celor dragi, adesea fără resurse și fără sprijin instituțional.

Rezultatul previzibil este creșterea sărăciei, a marginalizării și a numărului de persoane instituționalizate – exact ceea ce România s-a angajat să combată prin strategiile europene și angajamentele asumate în fața Consiliului Europei.

Referinţe

1. World Health Organization. International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF). Disponibil online: https://www.who.int/…/international-classification-of… World Health Organization+1

2. World Health Organization. Classifications and terminologies – ICF. Disponibil online: https://www.who.int/standards/classifications/icf World Health Organization+1

3. Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Monitorul Oficial nr. 792 din 26 noiembrie 2010. Legislatie Just+1

4. Supravegherea executării hotărârilor CEDO. Decizie privind România – reuniunea Comitetului Miniştrilor, 10-12 iunie 2025. JURIDICE.ro, 13 iunie 2025. juridice.ro

5. Studiu „Standarde de cost” – despre obligaţiile internaţionale privind persoanele cu dizabilităţi în România. Centrul de Resurse Juridice, 2024. CRJ

Semnatari:

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA – Președinte Rozalina Lapadatu

Alianța Națională pentru Boli Rare România – ANBRaRo – Președinte Dorica Dan

Consiliului Național al Dizabilității din România – Președinte Daniela Tontsch

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative – APAN – Președinte Eduard Pletea

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC – Președinte Radu Ganescu

Articolul Ne-au ,,vindecat” din pix! apare prima dată în Jurnal Social.