Ziua Mondială a Sindromului Down este marcată anual pe 21 martie, fiind mai mult decât un simplu prilej de conștientizare – reprezintă un apel concret la acțiune. În contextul celei de-a 20-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), accentul cade pe accelerarea progresului pentru a crea societăți în care persoanele cu sindrom Down sunt ascultate, respectate și împuternicite, potrivit www.un.org.

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat oficial ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Sindromului Down, aceasta fiind marcată anual începând din 2012 pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni. Statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat sunt încurajate să organizeze activități dedicate, conform worlddownsyndromeday.org.

La nivel global, incidența sindromului Down este estimată între 1 la 1.000 și 1 la 1.100 de nou-născuți, iar anual se nasc între 3.000 și 5.000 de copii cu această tulburare cromozomială. Sindromul a fost descris pentru prima dată în 1866 de medicul britanic John Langdon Down, iar în 1959, geneticianul francez Jérôme Lejeune a identificat cauza – prezența unui cromozom 21 suplimentar, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de trisomia 21.

Dincolo de particularitățile fizice, persoanele cu sindrom Down au aceleași dorințe și aspirații ca oricine altcineva: să fie acceptate, respectate și iubite.

Tema din acest an, „Împreună împotriva singurătății”, aduce în prim-plan izolarea socială – o problemă care depășește sfera emoțională și poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice. Persoanele cu dizabilități intelectuale întâmpină frecvent dificultăți în integrarea profesională și în construirea relațiilor sociale, iar lipsa sprijinului adecvat accentuează sentimentul de izolare.

Singurătatea afectează nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care se confruntă adesea cu bariere în participarea la viața comunității. În acest context, combaterea izolării devine o chestiune de drepturi, demnitate și incluziune socială.

Convenția ONU subliniază dreptul la o viață independentă și la integrare în comunitate, la respectarea vieții de familie și la participarea în activități culturale și sportive. În acest sens, se evidențiază că reducerea singurătății presupune politici publice incluzive, servicii accesibile și implicarea activă a comunităților.

În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, prin evenimente organizate în 18 orașe. De atunci, numeroase campanii și inițiative locale au continuat să promoveze incluziunea socială.

Printre evenimentele recente se numără Gala „SEEN – Croitoresele Anonime”, organizată pe 18 martie 2026 de Asociația Down Plus București, care a celebrat creativitatea și expresia personală a tinerilor cu sindrom Down. Evenimentul a reunit croitorese și designeri din întreaga țară, care au creat, cu multă bunăvoință, migală și creativitate, ținute speciale pentru tinerii cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale din cadrul Asociației Down Plus București și Asociației Sindrom Down Ploiești.

Evenimentul nu a fost doar o prezentare de modă, ci o celebrare a expresiei personale, a frumuseții atipice și a talentului lucrat cu suflet.

Totodată, la Turda, pe 21 martie, „Marșul șosetelor colorate nepereche” a reunit comunitatea într-un gest simbolic de solidaritate și acceptare. Evenimentul a avut ca mesaj: „Inimă lângă inimă, împreună pentru o lume mai bună”. Așa cum a spus Tabita: „Și eu zâmbesc, și eu visez la o lume mai bună!”.

Pe o pânză albă, cei prezenți și-au așternut gândurile, inclusiv primarul Cristian Matei, care a transmis: „Vă vedem, vă prețuim, vă iubim! Acestea sunt cuvintele pe care le-am lăsat ieri scrise, din tot sufletul, pe pânza colorată a prieteniei, în parcul nostru.”

Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului dedicat Zilei Mondiale de Conștientizare a Sindromului Down, momentul a reprezentat o confirmare: în Turda, nimeni nu este invizibil. Fiecare zâmbet și fiecare pas făcut împreună la „Marșul șosetelor colorate” au arătat cât de valoroasă este comunitatea prin diversitate.

Suntem alături de voi, vă prețuim curajul și vă iubim pentru lumina pe care o aduceți în orașul nostru!”

În acest context, reprezentanții Special Olympics România subliniază importanța recunoașterii valorii fiecărei persoane și a sprijinului constant pentru incluziune, evidențiind rolul sportului și al comunității în dezvoltarea încrederii și depășirea limitelor.

„Pe 21 martie, de Ziua Mondială a Sindromului Down celebrăm diversitatea, demnitatea și frumusețea fiecărei persoane cu Sindrom Down. Este o zi în care ne amintim că fiecare voce merită ascultată, fiecare vis merită sprijinit, iar fiecare pas înainte este o victorie împărtășită.
La Special Olympics România, vedem în fiecare zi ce înseamnă curajul, perseverența și bucuria autentică. Sportivii noștri cu Sindrom Down ne arată că limitele se depășesc cu răbdare, că incluziunea se construiește prin gesturi mici, iar comunitățile devin mai puternice atunci când toți membrii lor sunt văzuți și apreciați. Sindromul Down nu definește o persoană. Oamenii o fac: prin sprijin, încredere, oportunități și respect. Împreună putem crea o lume în care fiecare persoană este încurajată să își atingă potențialul”, au transmis reprezentanții Special Olympics România.

La nivel internațional, pe 23 martie 2026, rețeaua globală dedicată sindromului Down organizează cea de-a 15-a Conferință a Zilei Mondiale a Sindromului Down la sediul ONU din New York, reafirmând angajamentul pentru o societate incluzivă.

Pentru mai multe informații: 

https://www.worlddownsyndromeday.org
https://www.un.org/en/observances/down-syndrome-day.

Articolul Ziua Mondială a Sindromului Down 2026: apel global pentru incluziune și combaterea singurătății apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 11 martie 2026, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care prevede mai multe măsuri de sprijin social. Printre acestea se numără majorarea ajutorului pentru familia cu copii, creșterea unor beneficii pentru copiii cu dizabilități și acordarea unui ajutor financiar pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei.

Proiectul propune modificarea mai multor acte normative din domeniul asistenței sociale și introducerea unor măsuri noi de sprijin, astfel încât unele beneficii sociale să fie majorate, iar pensionarii cu venituri reduse să primească un ajutor financiar.

Ce este venitul minim garantat

Venitul minim garantat, cunoscut și ca ajutor social, reprezintă o formă de sprijin acordată persoanelor sau familiilor ale căror venituri lunare sunt sub nivelul stabilit de lege pentru acoperirea nevoilor de bază.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc creșterea nivelului de protecție socială pentru familiile cu copii și pentru cele care se confruntă cu situații economice dificile.

Majorarea ajutorului pentru familiile cu copii

Una dintre cele mai importante modificări vizează creșterea ajutorului pentru familia cu copii, componentă a venitului minim de incluziune.

Potrivit proiectului, cuantumul acestui ajutor ar urma să crească între 17% și peste 31%, în funcție de venitul familiei și de numărul de copii.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 173 de lei, pentru familia cu un copil;
• 346 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 518 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 690 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 211 de lei, pentru familia cu un copil;
• 420 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 629 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 838 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi:

• 135 de lei, pentru familia cu un copil;
• 268 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 401 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 532 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 188 de lei, pentru familia cu un copil;
• 367 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 552 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 732 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Sprijin mai mare pentru copiii cu dizabilități

Proiectul de act normativ prevede și majorarea prestației sociale pentru copiii cu dizabilități, prin modificarea prevederilor din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Astfel, prestațiile sociale pentru copiii cu dizabilități ar urma să crească:

• 548 lei pentru copiii cu handicap grav (față de aproximativ 463 lei în prezent) – creștere de circa 18,4%
• 397 lei pentru copiii cu handicap accentuat (față de 232 lei) – creștere de aproximativ 71%
• 199 lei pentru copiii cu handicap mediu (față de aproximativ 80 lei în prezent)

Autoritățile susțin că majorările sunt necesare pentru a sprijini familiile care suportă costuri suplimentare pentru îngrijirea și recuperarea copiilor cu dizabilități.

Crește stimulentul educațional pentru grădiniță

Proiectul mai prevede majorarea stimulentului educațional acordat copiilor din familii defavorizate care frecventează grădinița.

Valoarea acestuia, raportată la indicatorul social de referință (ISR), ar urma să crească de la 0,2 ISR, adică aproximativ 133 de lei, cât este în prezent, la 0,4 ISR, ceea ce ar însemna aproximativ 265 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la grădiniță și beneficiar al stimulentului educațional.

Dacă proiectul va fi adoptat, majorările pentru ajutorul familiilor cu copii, stimulentul educațional pentru grădiniță și prestațiile pentru copiii cu handicap s-ar aplica începând cu drepturile aferente lunii martie 2026.

Ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri mici

Proiectul include și o măsură pentru pensionarii cu venituri reduse.

Pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul pensiilor militare de stat cu venituri lunare de până la 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026.

Cuantumul ajutorului de care pot beneficia pensionarii cu venituri mici va fi stabilit în funcție de nivelul veniturilor lunare din pensii, astfel:

• 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv;
• 800 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;
• 600 de lei pentru pensionarii ale căror venituri se situează între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv.

Plata ajutorului ar urma să fie făcută automat, prin casele de pensii.

Proiectul mai prevede că, în cazul pensiilor de urmaș, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaș în parte. De asemenea, suma nu va fi luată în calcul la stabilirea altor beneficii sociale și nu va putea fi executată silit prin poprire.

Articolul Ajutoare sociale mai mari pentru familii, copii cu dizabilități și pensionari: proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul Muncii apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și 80 de organizații a transmis o petiție oficială către Administrația Prezidențială a României, Parlamentul României și Avocatul Poporului, solicitând reanalizarea măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 9/2026

Prin acest demers, organizațiile semnatare cer revenirea la regimul anterior de protecție fiscală, respectiv reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport.

Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că transformarea scutirii integrale într-o simplă reducere de 50% și 25% reprezintă o diminuare a nivelului de protecție socială acordat uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de cetățeni și poate avea consecințe directe asupra nivelului de trai al persoanelor cu dizabilități și al familiilor acestora.

Prin această petiție, organizațiile solicită instituțiilor statului atât reevaluarea impactului social al acestor măsuri, cât și verificarea conformității lor cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale asumate de România în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Redăm mai jos petiția înaintată Parlamentului României:

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) formulează prezenta petiție prin care solicită reanalizarea dispozițiilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 9/2026.

Obiectul petiției îl constituie modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Organizațiile semnatare apreciază că aceste dispoziții afectează în mod direct nivelul de protecție socială al persoanelor cu dizabilități și impun o reevaluare sub aspectul legalității, proporționalității și respectării obligațiilor constituționale și internaționale ale statului în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constiuie încălcarea art.50 din Constituție.

Este încălcat art. 47 din Constituție – dreptul la un nivel de trai decent

Persoanele cu dizabilități au, în mod statistic, rate de ocupare semnificativ sub media națională, venituri dependente majoritar de prestații sociale și cheltuieli suplimentare permanente (medicamente, terapii, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență).

În acest context, trecerea de la scutire integrală la impozitare parțială transferă o povară fiscală suplimentară asupra unor gospodării aflate deja la limita subzistenței.

Potrivit principiului proporționalității, orice restrângere a unei forme de protecție trebuie să fie: necesară, adecvată scopului urmărit, proporțională cu impactul produs.

Nu au fost prezentate public studii de impact care să demonstreze că această diminuare este indispensabilă și că nu existau alternative fiscale mai puțin intruzive.

Este încălcat Principiul neretrogradării în materie de drepturi sociale

Jurisprudența constituțională și standardele internaționale (inclusiv Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități) consacră obligația statului de progresivitate în realizarea drepturilor sociale și interzic regresul nejustificat.

Diminuarea unei protecții fiscale structurale pentru o categorie vulnerabilă reprezintă un regres în standardul anterior.

Pentru o persoană cu handicap grav care trăiește exclusiv din indemnizație sau pentru o familie cu un copil cu dizabilitate severă, diferența dintre 0% și 50% impozit nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci poate însemna: acumularea de datorii, restanțe la plata utilităților, risc de executare silită, imposibilitatea acoperirii altor cheltuieli esențiale.

Protecția socială nu poate funcționa pe principiul „compensării” prin ajutoare temporare a unor drepturi stabile retrase.

Decizia de a înlocui scutirea integrală de impozit cu reduceri parțiale afectează în mod direct persoane și familii aflate deja în situații de vulnerabilitate extremă.

În România există numeroase persoane cu dizabilități care locuiesc singure, fără sprijin familial permanent. Pentru multe dintre ele, indemnizația de handicap reprezintă singura sursă de venit. Din acest venit trebuie să acopere toate cheltuielile de trai, dar și costurile suplimentare generate de dizabilitate: medicamente, dispozitive medicale, terapii, transport adaptat sau servicii de îngrijire. Introducerea unor obligații fiscale suplimentare, chiar și parțiale, le poate împinge în situații de datorii sau imposibilitate de plată a cheltuielilor de bază.

Situația este la fel de dificilă pentru familiile monoparentale care au copii cu dizabilități. În multe cazuri, părintele unic este nevoit să reducă sau chiar să renunțe la activitatea profesională pentru a asigura îngrijirea copilului. Veniturile familiei devin astfel limitate și dependente în mare măsură de prestațiile sociale, în timp ce cheltuielile medicale și de recuperare sunt constante și ridicate.

Există, de asemenea, familii în care trăiesc mai multe persoane cu dizabilități. În aceste gospodării, cheltuielile pentru tratament, îngrijire și adaptare a locuinței sunt mult mai mari decât în mod obișnuit, iar capacitatea de a obține venituri este sever limitată.

Pentru toate aceste categorii, trecerea de la scutire integrală la reducere parțială a impozitului nu reprezintă o simplă ajustare fiscală, ci o diminuare concretă a protecției sociale de care depinde nivelul lor minim de trai.

În lipsa unor măsuri reale de compensare și în absența unei analize transparente privind impactul social al acestei decizii, există riscul ca numeroase persoane cu dizabilități să fie împinse și mai mult spre sărăcie, datorii și excluziune socială.

Statul român are obligația constituțională și internațională de a asigura protecție specială persoanelor cu dizabilități, iar această protecție nu poate fi diminuată fără o justificare temeinică și fără evaluarea efectelor asupra celor mai vulnerabili cetățeni.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 9/2026, Guvernul României a intervenit asupra unui regim juridic care privește în mod direct persoanele cu dizabilități, afectând un mecanism de protecție fiscală menit să compenseze dezavantajele structurale generate de handicap. Cu toate acestea, anterior adoptării actului normativ, nu a existat o consultare reală, efectivă și structurată a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

Această omisiune contravine obligațiilor asumate de statul român prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit art. 4 alin. (3) din Convenție, statul are obligația pozitivă de a consulta îndeaproape și de a implica activ persoanele cu dizabilități, inclusiv prin organizațiile care le reprezintă, în toate procesele de elaborare și implementare a legislației și politicilor care le privesc în mod direct.

Principiul consacrat la nivel internațional sub formula „Nimic despre noi fără noi” nu reprezintă un simplu slogan, ci exprimă o exigență juridică de participare efectivă la procesul decizional. În absența unei consultări autentice, fundamentate pe dialog instituțional și analiză de impact social, măsura adoptată este lipsită de legitimitatea participativă impusă de standardele internaționale și constituționale în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Modificarea regimului facilităților fiscale fără implicarea organizațiilor reprezentative a condus la ignorarea realităților concrete cu care se confruntă beneficiarii.

În aceste condiții, apreciem că adoptarea OUG nr. 9/2026 s-a realizat cu încălcarea obligației de consultare prevăzute de Convenție, afectând dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa la procesul decizional care le privește în mod direct și adăugând un viciu suplimentar de neconstituționalitate și neconformitate internațională actului normativ contestat.

Având în vedere cele expuse, solicităm:

1. Reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.
2. Analiza constituționalității dispozițiilor din OUG nr. 9/2026.
3. Realizarea și publicarea unui studiu de impact social privind efectele măsurii asupra persoanelor cu dizabilități.
4. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități înainte de adoptarea unor măsuri fiscale care le afectează direct.

Considerăm că protecția persoanelor cu dizabilități nu este o opțiune bugetară, ci o obligație constituțională și morală a statului.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE – Daniela TONTSCH

Semnatari Petiție

1. Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
2. Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
3. Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
4. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
5. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
6. Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
7. Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
8. Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
9. Asociația Ridică-te și umblă, președinte Lucian Aldea
10. Asociația Națională a Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
11. Asociația Copiii de Cristal, Președinte Gabriela Plopeanu
12. Asociația Sindrom Down Suceava, Președinte Cucurezeac Radu Florin
13. Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism “Micul Prinţ” Bistriţa, Director Ana Dragu
14. Asociația Surâsul Albastru Iași, Președinte Cristina Nichita
15. Asociația T.E.O Sibiu, președinte Angelica Moraru
16. Asociatia Down Plus Bucuresti, Presedinte Georgeta Bucur
17. Asociația Pacientilor cu Tumori Neuroendocrine din Romania, Presedinte Virgil Goran
18. Asociația Down Est din România, Președinte Calil Sultan
19. Asociația Down Art Therapy, Președinte Radu Bogdan Buțu
20. Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale (FRBL), Președintele Mioara Bălan
21. Asociația LMCRO, Președinte Covaciu Adriana
22. Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora – ALDO-CET, Președinte Maria Vîslan
23. Asociația S.O.S Autism Bihor, Președinte Simona Zlibuţ
24. Asociația Dicta, Presedinte Manciu Cătălina Anca
25. Asociația Gaucher România, Președinte Oana Morar
26. Asociatia Prietenii lui Darius
27. Asociația Sfântul Casian, Președinte Barna Adrian Ioan
28. Asociația Fantasticii Down Galati, Președinte – Mioara Munteanu
29. Asociatia Caritabilă Ilinca mica minune, Președinte – Maria Marta Lapusan
30. Asociația Copiilor cu Sindrom Down Zâmbete și Suflete,Președinte – Szekely Ștefan
31. Asociația Cărășană Sindrom Down, Președinte – Doban Rodica
32. Asociația Tudor și Îngerii, Președinte – Nistor Mihai Daniel
33. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafarul,  Neamt, Președinte – Daniela Coman
34. Asociația Neuro Move CMT, Președinte – Acălinei Arabela
35. Asociația Be a Butterfly București, Președinte – Marin Cristiana
36. Asociația Ai voință Ai putere Oltenița& Giurgiu, Președinte – Ionut Marineata
37. Asociația Bulgare de Lumină, Președinte – Georgiana Mustata
38. Asociația Sindrom Down Ploiești, Președinte – Corina Ardeleanu
39. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș, Președinte – Chiorean Mirela,
40. Asociația Casa Faenza, director – Loredana Crețu
41. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, Președinte – Dandoczi Silvia Elisabeta
42. Asociaţia Dincolo de Succes, Preşedinte – Tătaru Oana-Raluca
43. Asociația TU EȘTI UN DAR DE SUS, Președinte – Elena Zaugg-Istrate
44. Asociația Ajută un copil, Președinte – Văidian Diana
45. Asociația pentru intervenție în autism Suceava, Președinte – Panait Andreea Luciana
46. Asociația Micile Comori, Președinte – Iuliana Șopterean
47. Asociația Casa Dragostei și a Milei, Director – Luța Râștei Georgeta Raula
48. Asociația Bucuria Copiilor, Președinte – Rechesan Lidia
49. Asociația Pro Autism, Președinte – Sălcudean Dorin
50. Asociația “Noi și Ceilalți – Prahova”, Președinte – Iolanda Gheorghiu
51. Asociația Pacienților Oncologici – Romania (A.P.O.R.)
52. Asociația Persoanelor Afectate -Brăila (A.P.A- Brăila), Președinte Vlase Constatin
53. Asociația Transplantaților din România, Președinte – Tache Gheorghe
54. Asociația Speranța Evei, Președinte – Brașoveanu Violeta
55. Asociatia Creștină For Help, Președinte – Radu Claudia Rita
56. Asociația Down Centrul Educațional Raluca, Președinte -Avram Nela Adriana
57. Asociația Misionand Generația de Mâine, Președinte – Burduja Răzvan Andrei
58. Asociația Casa Betel, Președinte – Gabor Carmen
59. Asociația Red Ribbon – Suceava, Președinte – Dorina Vasile
60. Asociația Tereza – Botosani, Președinte – Carmen Alexa
61. Asociația Iris – Vaslui, Președinte – Lenuta Nastrut
62. Asociația Speranta Copiilor 2000 – Barlad, Președinte – Cibotaru Dan
63. Asociația Persoanelor Afectate Brăila, Președinte – Constantin Vlase
64. Asociația Pacientilor Galați, Președinte – Daniel Scoarta
65. Fundația MGH Casa Speranța Constanța, Președinte – Elena Cismas
66. Asociația Speranța – Constanța, Președinte – Popescu Adrian
67. Asociația Noi si Ceilalti – București, Președinte – Cristian Roșu
68. Asociația Viață și Speranță 2003 – Giurgiu, Președinte – Mola Marinela
69. Asociația Licurici – Giurgiu, Președinte – Stănica Mihai Ionuț
70. Asociația Pro Karma – Tg. Mureș, Președinte – Irina Lassel
71. Asociația Noi și Ceilalti – Filiala Arad, Director – Alice Chivu
72. Asociația INSPIR – Craiova, Președinte – Lazeanu Claudiu
73. Asociația Lizuca – Bacau, Președinte – Vătavu Ana
74. Asociația Noua Speranță – Petrosani, Președinte – Dorina Ignat
75. Asociația Renașterea Speranței, Președinte – Apreutesei Lenuța
76. Asociația Diaspora Solidarity Group, Președinte – Akinola Teodora Cristiana
77. Asociația Calea spre Acces, Președinte – Mihai Lungu
78. Fundația Enable Românie, Președinte – Radu Țuțu
79. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA, Președinte – Rozalina Lăpădatu

Articolul Petiție privind necesitatea reintroducerii scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat apare prima dată în Jurnal Social.

La invitația Administrației Prezidențiale, în data de 27 februarie, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de reprezentanți ai organizațiilor din domeniul social, a participat la o întâlnire desfășurată la Palatul Cotroceni cu Radu Burnete, consilier prezidențial.

Discuțiile au fost structurate pe cinci teme majore, în acord cu profilul organizațiilor prezente: servicii sociale, dizabilitate, sănătate, drepturile copilului și combaterea traficului de persoane.

Trei solicitări majore prezentate de CNDR

Președinta CNDR a adus în atenție trei aspecte prioritare.

1. Ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

România a ratificat Convenția în 2010, dar Protocolul opțional, semnat încă din 2008, nu a fost ratificat până în prezenti. În lipsa acestui demers, persoanele cu dizabilități din România nu au acces la mecanismul internațional de plângeri individuale și anchetă, pe care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îl folosesc deja.

,,Din perspectiva drepturilor fundamentale, i-am solicitat domnului Președinte Nicușor Dan să analizeze oportunitatea de a supune Parlamentului Protocolul spre ratificare, consolidând astfel angajamentul României față de standardele internaționale”, a subliniat Daniela Tontsch.

2. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Al doilea aspect a vizat măsurile recente privind eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport, precum și înghețarea indemnizațiilor. Potrivit CNDR, aceste decizii reprezintă un regres fără precedent în protecția socială a persoanelor cu dizabilități.

La data de 3 februarie 2026, cinci federații și 232 de organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au transmis o scrisoare deschisă domnului prim-ministrului, solicitând reintroducerea scutirilor de impozit, actualizarea indemnizațiilor de handicap cu inflația și majorarea acestora.

În lipsa unui răspuns oficial, apelul a fost extins într-o petiție publică, care, până la data întâlnirii, era semnată de peste 24000 de persoane și rămâne deschisă.

3. Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind noile criterii medico-psihosociale

Cel de-al treilea aspect a vizat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noi criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Deși obiectivul declarat este alinierea la standardele internaționale și evaluarea funcțională a persoanei, CNDR susține că, în practică, mii de persoane au fost încadrate în grade inferioare de handicap, fără ca starea lor medicală să se fi modificat.

Potrivit organizației, ordinul nu aplică modelul biopsihosocial recomandat de Clasificarea Internațională a Funcționării a OMS și contravine spiritului Convenției ONU.

,,Am formulat aceste cereri având în vedere rolul constituțional al Președintelui României de garant al respectării Constituției și al drepturilor fundamentale, mediator între puterile statului și între stat și societate, precum și reprezentant al României în plan internațional, inclusiv în materia angajamentelor asumate prin tratate privind drepturile omului. Într-un context legislativ și social sensibil pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, considerăm esențial ca instituția prezidențială să contribuie activ la consolidarea protecției drepturilor și la menținerea unui cadru normativ stabil, echitabil și conform standardelor internaționale”, a declarat Daniela Tontsch.

Mesajul consilierului prezidențial

Referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor – care acoperă aproape două treimi din sectorul neguvernamental furnizor de servicii pentru aproximativ 100.000 de cetățeni și reprezintă un angajator important – Radu Burnete a descris discuția drept „foarte lungă și deloc simplă”.

Timp de trei ore au fost analizate dificultățile cu care se confruntă seniorii, persoanele cu dizabilități, copiii, bolnavii cronici sau terminali și alte categorii vulnerabile. Printre problemele menționate s-au numărat finanțarea insuficientă și birocrația.

Consilierul a precizat că nu exista soluții rapide pentru toate aceste provocări și a considerat „ipocrit” să promită rezolvarea lor într-un termen scurt. Totuși, au fost agreate câteva direcții de progres: aplicarea principiului „banii urmează beneficiarul”, bugetare multianuală și proceduri competitive, pregătirea alocărilor din viitorul cadru financiar european 2028–2034, intervenții integrate și consolidarea dialogului dintre organizații și stat.

În același context, el a transmis că mesajul primit la unison de la participanți vizează degradarea accelerată a discursului public privind persoanele vulnerabile. „Văd și eu o virulență a limbajului în ultimii ani care adesea mă lasă fără cuvinte”, a spus consilierul, încheind cu un apel la responsabilitate: „Cuvintele au consecințe. Nu degeaba civilizație și civilitate au aceeași etimologie. Prima nu prea poate exista fără a doua.”

Articolul Întâlnire la Palatul Cotroceni: CNDR solicită ratificarea Protocolului ONU și măsuri urgente pentru protecția persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) continuă implementarea proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale, soluțiile tehnologice dezvoltate aflându-se în prezent în faza finală de testare.

Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea și implementarea unui sistem digital integrat, menit să îmbunătățească modul de gestionare a serviciilor oferite beneficiarilor cu deficiențe de auz și să faciliteze accesul acestora la informații și servicii relevante, într-un mod modern, eficient și securizat.

În această etapă, platforma digitală este testată în condiții reale de utilizare, atât de către personalul ANSR, cât și cu sprijinul specialiștilor implicați în dezvoltarea soluției, fiind urmărită validarea funcționalităților și adaptarea acestora la nevoile concrete identificate la nivel organizațional și în rândul beneficiarilor.

Sistemul permite crearea de conturi individuale securizate pentru beneficiari, prin care aceștia vor avea acces la informații personale, la istoricul serviciilor primite și la notificări relevante. În același timp, personalul și voluntarii ANSR utilizează platforma pentru înregistrarea și gestionarea serviciilor acordate, precum și pentru generarea rapoartelor de activitate, contribuind la eficientizarea proceselor interne și la creșterea transparenței.

Proiectul include, de asemenea, dotarea personalului cu echipamente IT moderne, implementarea unui sistem de alertă vizuală adaptat persoanelor cu deficiențe de auz, dezvoltarea funcționalităților pentru plata cotizației de membru și realizarea de donații online, precum și organizarea de sesiuni de instruire pentru utilizarea noilor soluții digitale.

Rezultatele proiectului și funcționalitățile sistemului digital vor fi diseminate în cadrul unui eveniment de prezentare organizat în luna martie 2026, care va reuni reprezentanți ai comunității Surde, parteneri instituționali, specialiști și alte părți interesate.

„Este important pentru noi că dezvoltarea acestui sistem se face în colaborare directă între specialiștii IT și personalul nostru de specialitate cu experiență directă în acordarea serviciilor către beneficiarii noștri. În felul acesta ne asigurăm că soluțiile testate acum răspund nevoilor reale care au stat la baza inițierii proiectului, deoarece pentru noi este o soluție pe termen lung, care să crească nivelul de conectare digitală, de transparență cât și eficiența monitorizării acordării serviciilor”, a declarat Daniel Lolici, Președintele ANSR.

Prin implementarea acestui proiect, Asociația Națională a Surzilor din România își consolidează capacitatea instituțională și contribuie la modernizarea serviciilor oferite, utilizând tehnologia digitală pentru creșterea accesibilității, eficienței și calității interacțiunii cu beneficiarii.

Valoarea totală a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz” este de 339.855,58 RON, iar implementarea acestuia urmărește digitalizarea proceselor interne, accesibilizarea serviciilor și îmbunătățirea infrastructurii tehnologice a organizației.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 106 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii către aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând permanent acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr și site-ul oficial www.ansr.ro

https://mfe.gov.ro/pnrr: PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Articolul Soluțiile Digitale ale ANSR, în faza finală de testare apare prima dată în Jurnal Social.

Vineri, 20 februarie 2026, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a transmis o solicitare oficială către Președintele României, Nicușor Dan, prin care cere inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2006 și semnat de România în 2008.

Deși România a ratificat Convenția în 2010 și a făcut pași importanți în armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale, Protocolul opțional – care permite sesizarea directă a unui mecanism internațional în cazuri de încălcare a drepturilor – nu a fost încă ratificat. Reprezentanții organizației atrag atenția că această întârziere menține România în afara unui instrument esențial de protecție și monitorizare, utilizat deja de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În demersul semnat de președinta Consiliului, Daniela Tontsch, se subliniază că ratificarea Protocolului ar consolida garanțiile pentru persoanele cu dizabilități și ar transmite un semnal clar privind angajamentul statului român față de incluziune, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Redăm integral cererea:

Către:
Președintele României, domnul Nicușor Dan

Subiect: Solicitare privind inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Stimate Domnule Președinte,

Consiliul Național al Dizabilității din România vă adresează respectuos solicitarea de a supune Parlamentului României, în temeiul art. 91 alin. (1) din Constituția României, spre ratificare Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și semnat de România la 25 septembrie 2008.

România a semnat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități la 26 septembrie 2007, iar aceasta a fost ratificată prin Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010. În cei peste 16 ani de la ratificare, cadrul legislativ național a fost armonizat progresiv cu standardele Convenției, inclusiv prin consolidarea mecanismului național de coordonare a implementării acesteia, atribuție exercitată din anul 2020 de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Cu toate acestea, Protocolul opțional la Convenție, deși semnat de România în urmă cu 18 ani, nu a fost ratificat până în prezent de Parlamentul României. Această situație plasează țara noastră în afara mecanismului internațional de plângeri individuale și de anchetă prevăzut de Protocol, mecanism esențial pentru consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și pentru prevenirea încălcărilor sistemice.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ratificat deja Protocolul opțional, recunoscând importanța acestuia ca instrument suplimentar de garantare a respectării drepturilor fundamentale. În prezent, România nu dispune de un instrument internațional de plângeri colective sau individuale în această materie, ceea ce limitează posibilitatea unei protecții efective și a unei monitorizări independente la nivel internațional.

Ratificarea Protocolului ar reprezenta un angajament ferm al statului român față de standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și ar consolida credibilitatea României ca stat care promovează incluziunea, egalitatea și demnitatea persoanelor cu dizabilități.

Având în vedere atribuția constituțională a Președintelui României de a supune tratatele spre ratificare Parlamentului, vă solicităm respectuos inițierea demersurilor necesare pentru transmiterea către Parlament a Protocolului opțional la Convenție, în vederea ratificării acestuia.

Consiliul Național al Dizabilității din România își exprimă întreaga disponibilitate pentru dialog instituțional și pentru furnizarea de expertiză tehnică în sprijinul acestui demers.

Cu deosebită considerație,

Consiliul Național al Dizabilității din România

 Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul CNDR solicită președintelui Nicușor Dan inițierea ratificării Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: AccessibleEU

AccessibleEU a lansat cea de-a doua ediție, revizuită, a cursului online dedicat transportului public accesibil în Europa.

Intitulat „O introducere în transportul public accesibil în Europa – reguli și drepturi”, cursul oferă răspunsuri la întrebări esențiale precum: De ce este mobilitatea importantă? Care este rolul transportului public în societate? De ce trebuie să integrăm accesibilitatea în toate etapele planificării și operării serviciilor de transport?

Programul abordează drepturile persoanelor cu dizabilități în toate modurile de transport public: trenuri (cale ferată convențională, metrou și tramvai), autobuze și autocare, taxiuri, precum și transport maritim și aerian.

Concret, participanții vor putea să:

• învețe despre principiile designului incluziv aplicate sistemelor de transport public;
• cunoască legislația europeană relevantă, exemplele de bune practici, practicile deficitare, precum și lacunele și provocările existente;
• înțeleagă rolul esențial al transportului pentru milioane de cetățeni europeni;
• aprofundeze importanța mediului pietonal în facilitarea accesului și utilizării transportului public;
• afle ce presupune crearea unor clădiri de transport accesibile și fără bariere (stații, aeroporturi);
• înțeleagă modul în care tehnologia poate influența pozitiv sau negativ capacitatea persoanelor cu dizabilități de a călători.

Cursul reflectă, de asemenea, cele mai recente evoluții legislative și de politici publice, oferind nformații actualizate, aliniate standardelor europene privind accesibilitatea.

Structura cursului

Acest curs introductiv este alcătuit din 9 module:

1. De ce este importantă mobilitatea
2. Trenuri (cale ferată convențională)
3. Transport feroviar ușor și tramvaie
4. Autobuze și autocare / transport pe distanțe lungi
5. Taxiuri
6. Transport aerian
7. Transport maritim
8. Mediul pietonal și infrastructura de transport
9. Tehnologie
   

Cursul este de tip self-paced (parcurgere în ritm propriu) și este conceput în format MOOC. Participarea este gratuită. Programul face parte din eforturile continue AccessibleEU de consolidare a expertizei, promovare a bunelor practici și dezvoltare a accesibilității în statele membre.

Detalii despre curs:

• Public țintă: persoane interesate de domeniul transportului accesibil – manageri de stații și aeroporturi, angajați din sectorul transporturilor, utilizatori finali, furnizori de servicii conexe etc.
• Perioada de desfășurare: 16 martie – 31 octombrie 2026
• Format: online
• Tip eveniment: training
• Limba: engleză

Înscrierile sunt deja deschise pe platforma AccessibleEU Online Campus https://accessibleeucentre.criteria-campus.com

Mai multe informații: https://accessible-eu-centre.ec.europa.eu/…/accessiblee…

Articolul AccessibleEU lansează ediția revizuită a cursului online despre transportul public accesibil în Europa apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de alte federații și asociații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a organizat marți, 10 februarie 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Nevăzătorilor din România, o conferință de presă pentru a solicita Guvernului revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap, precum și pentru a prezenta situația reală a persoanelor afectate de noile măsuri fiscale.

La data de 5 februarie 2026, cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de persoane fizice, au transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

Din partea semnatarilor scrisorii deschise au luat cuvântul: Daniela Tontsch, președinta CNDR; Mihai Dima, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR); Daniel Lolici, președintele Asociației Surzilor din România (ANSR); Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România (FSDR); Laurențiu Lazăr, președintele Asociației de Scleroză Multiplă din România (ASMR); Radu Țuțu, reprezentant al Federației Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD); Daniela Bololoi, președinta Federației Organizațiilor în Autism din România (RO TSA); și Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR.

În cadrul conferinței au fost prezentate două revendicări majore:

• revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
• majorarea indemnizațiilor de handicap.

Totodată, au fost aduse în atenția publică situații concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste exemple evidențiază efectele directe ale unor decizii considerate profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Reprezentanții organizațiilor au atras atenția că, pentru persoanele care trăiesc exclusiv din indemnizația de handicap, cheltuielile cu taxele locale pot conduce la executare silită sau la imposibilitatea acoperirii nevoilor de bază.

Organizațiile semnatare solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, a contestat afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite.

,,Premierul Ilie Bolojan a afirmat public, inclusiv recent, într-un interviu TV, că toate cele 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozit. Aceasta este o afirmație grav eronată și profund manipulatoare. Există patru grade de handicap: grav, accentuat, mediu și ușor. Doar persoanele încadrate în gradele grav și accentuat beneficiau de scutiri de impozit, exclusiv pentru locuința de domiciliu și pentru o singură mașină. În cele 950 000 de persoane cu dizabilități sunt incluși copii cu dizabilități instituționalizați, persoane adulte instituționalizate, oameni care locuiesc în chirie, în locuințe sociale sau în casele părinților, persoane fără proprietăți și fără autoturisme, precum și persoane aflate în sărăcie extremă. Acești oameni nu aveau pentru ce impozit să fie scutiți. Faptul că invocă o cifră umflată pentru a justifica eliminarea unui drept legal reprezintă o formă de dezinformare și o lipsă de respect față de o categorie deja vulnerabilă.

Îi solicit public să corecteze afirmația potrivit căreia cele 950 000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite și să oprească folosirea ei ca argument pentru susținerea  unor politici fiscale care lovesc exact în persoanele cele mai vulnerabile. Politicile publice nu pot fi construite pe cifre prezentate trunchiat și pe percepții false, ci pe date reale și pe respectarea drepturilor fundamentale. Cerem reintroducerea scutirilor fiscale prin lege națională, astfel încât acestea să fie drepturi garantate, nu dependente de bugetele locale. Cerem, de asemenea, recalcularea indemnizațiilor prin indexare cu inflația, urmată de o majorare reală, pentru că astăzi indemnizațiile de handicap sunt total insuficiente raportat la costurile reale ale vieții”, a declarat Daniela Tontsch.

Deși indicatorul social de referință (ISR) a crescut nominal din 2008 până în prezent, puterea de cumpărare a indemnizațiilor a scăzut cu aproximativ 42%, pe fondul inflației.

„În timp ce salariul minim și pensia minimă au crescut substanțial, indemnizațiile de handicap au pierdut masiv din valoare. Eliminarea scutirilor fiscale lovește în oamenii cei mai slabi, care se află realmente în situații dramatice, în oameni la pat, în cei care nu pot munci și nu pot obține alte venituri”, a subliniat Mihai Dima, președintele ANR.

Acesta a precizat că demersul nu are caracter politic. „Nu ne dorim ca acest protest să fie confiscat politic. Noi facem doar politica persoanelor cu dizabilități”.

Daniel Lolici, preşedintele Asociaţiei Surzilor din România, a afirmat că problemele actuale sunt cauzate de deficiențe în administrarea bugetară la nivel național, de cheltuieli ineficiente și de lipsa unor politici publice adecvate.

La rândul său, Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR, a subliniat că „nu putem vorbi despre egalitate doar în momentul plății taxelor. Egalitatea de șanse presupune sprijin real pentru fiecare cetățean, în special pentru cei vulnerabili”.

Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România, a declarat: ,,Am ascultat intervențiile colegilor mei antevorbitori, am văzut materialele video trimise de persoane cu dizabilități sau de însoțitori ai acestora. Am fost profund impresionată de ceea ce am văzut din teritoriu. Astfel, mi-am schimbat discursul de trei ori în timp ce îi ascultam pe colegii care spuneau ce trăiesc zi de zi, cât este de greu sau, mai rău, cum se descurcă singuri, fără ajutor.

Domnule prim-ministru, pentru că persoanele adulte cu Sindom Down nu vor avea niciodată proprietăți pentru care să plătească impozit și nici mașini în proprietate personala, vă rog să le scădeți din cele 950000 de persoane. Alături de acestea, vă rog să adăugați persoanele instituționalizate sau aflate în grija asistenților maternali. Vă rog să țineți cont și de persoanele cu autism și cele care au dizabilitate psihică”.

Daniela Bololoi, președinte Help Autism și președinte al Federației R.O. TSA, a sintetizat miza demersului printr-un mesaj clar: „Dizabilitatea nu este un lux taxabil și nici o variabilă în bugetele de austeritate.”

Ea a explicat că, în realitate, indemnizațiile nu reprezintă „un venit suplimentar, ci un mecanism de compensare a unor costuri permanente”, generate de terapie, dispozitive de asistență, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

,,În contextul unei inflații semnificative, menținerea lor la valori nominale fixe echivalează, în fapt, cu o diminuare reală a sprijinului acordat”, a subliniat aceasta.

Pentru a ilustra concret vulnerabilitatea, Daniela Bololoi a prezentat cazul unei mame care, cu un venit de 2.700 de lei, îngrijește singură un copil cu dizabilitate gravă și o persoană vârstnică bolnavă, confruntându-se cu riscul de debranșare de la energie electrică. „Pentru o astfel de familie, fiecare leu înseamnă acces la terapie, stabilitate și un minim de siguranță. Așadar, ceea ce, din perspectivă administrativă, poate părea o corecție bugetară, pentru o familie aflată în această realitate poate însemna diferența dintre echilibru și vulnerabilitate crescută”, a arătat ea.

Totodată, a atras atenția asupra riscului de inechitate generat de limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate .

,,Limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate riscă să genereze diferențe între comunități, astfel încât persoane aflate în situații similare să beneficieze de tratament diferit în funcție de localitatea de domiciliu. O astfel de dinamică poate crea percepția unei protecții sociale inegale, dependente de resursele locale, nu exclusiv de nevoia obiectivă de sprijin. Protecția persoanelor cu dizabilități reprezintă o responsabilitate asumată de statul român prin legislație națională și prin angajamente internaționale, iar menținerea unui cadru coerent și echitabil este esențială pentru garantarea demnității și a egalității de șanse.

Organizațiile neguvernamentale continuă să completeze, în mod constant, zonele în care sistemul public nu reușește încă să răspundă pe deplin: dezvoltă centre, oferă terapie, creează servicii specializate și susțin integrarea socială și profesională. În acest context, este important ca măsurile economice să fie analizate cu atenție, pentru a nu afecta tocmai ecosistemul care contribuie la echilibrarea acestor vulnerabilități”, a declarat Daniela Bololoi.

De aceea, a concluzionat aceasta, dialogul direct și constant cu organizațiile reprezentative este necesar pentru construirea unor politici publice sustenabile, fundamentate pe realitățile concrete ale celor vizați.

În completarea celor semnalate de CNDR, reprezentanții Asociației de Scleroză Multiplă din România și ai Justice Initiative au criticat dur actualele măsuri, afirmând că persoana cu dizabilități este transformată „dintr-un subiect de drepturi într-un simplu obiect de calcul contabil”. Potrivit acestora, „Guvernul nu face economii, ci execută o agresiune asupra demnității umane”.

Organizațiile au subliniat că, în timp ce anumite sectoare privilegiate sunt protejate, autoritățile aleg „tăierea brută” exact în cazul celor mai vulnerabili. „Aceasta nu este reformă, este haos social care calcă în picioare principiul solidarității”, au transmis reprezentanții celor două organizații, susținând că actuala abordare contrazice însăși ideea de echitate socială.

Totodată, aceștia au arătat că tranziția spre paradigma serviciilor comunitare a fost blocată, iar în locul unor mecanisme precum managementul de caz s-au adoptat măsuri punitive. În opinia lor, subzistența persoanelor cu dizabilități este tratată „ca pe un deficit bugetar ce trebuie corectat prin eliminare”, nu ca o responsabilitate publică.

Reprezentanții au reclamat și lipsa de transparență privind orizontul de revenire la drepturile suspendate. „Nu există un calendar clar, nu există un angajament public ferm. Există doar o suspendare a vieții demne pentru mii de cetățeni”, au avertizat aceștia.

În acest context, organizațiile au formulat mai multe solicitări către Guvern.

,,Solicităm definirea unui buget blindat pentru asistența socială. Fondurile destinate persoanelor cu dizabilități nu trebuie să mai fie „rezerva de urgență” pentru acoperirea găurilor negre din alte ministere. De asemenea, cerem anularea prorogărilor impuse de OUG 70/2025. Principiul „bugetul urmează beneficiarul” și managementul de caz trebuie implementate ACUM, nu în 2027.

Cerem obligativitatea ca primăriile să construiască bugete distincte pentru servicii sociale directe, nu pentru întreținerea aparatului birocratic și realizarea unei diagnoze sociale reale a comunităților și achiziționarea de servicii, nu doar administrarea sărăciei.

Totodată, acestea solicită implementarea Rezoluției CE 2533/2024 și adoptarea legislației privind recunoașterea victimelor instituționalizării. ,,Fără a condamna crimele trecutului (Legea 3/1970), vom continua să producem abuzuri în prezent. Nu există incluziune reală fără asumarea erorilor istorice”,au subliniat reprezentanții.

În final, mesajul transmis a fost unul ferm: „Justiția socială nu este un lux bugetar, ci o obligație constituțională. Justice Initiative va monitoriza fiecare pas al acestor tăieri și va informa organismele internaționale cu privire la orice regres al drepturilor omului în România.”

Articolul Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Declic a inițiat recent o campanie prin care solicită Guvernului să protejeze alocațiile copiilor și să le indexeze cu rata inflației, conform legii. Demersului i s-au alăturat mai multe organizații care luptă pentru drepturile copiilor și ale persoanelor cu dizabilități.

Miercuri, 4 februarie 2026, Asociația Declic, alături de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), World Vision România, Salvați Copiii România, Consiliul Național al Elevilor și Şcoala de Joacă, a participat la o audiență cu ministrul Muncii, Petre Florin Manole. Reprezentanții societății civile au cerut dezghețarea alocațiilor și indexarea lor la inflație, depunând, totodată, cele 44.000 de semnături strânse de la cetățeni. CNDR a fost reprezentat la întâlnire de juristul Mihai Bursuc.

Organizațiile semnatare solicită Guvernului să includă în bugetul pe 2026 fondurile necesare pentru indexarea alocațiilor, așa cum prevede legislația în vigoare, și anunță că vor continua presiunea publică, inclusiv asupra ministrului Finanțelor.

La sfârșitul lunii ianuarie, Declic și alte 20 de organizații pentru drepturile copilului și ale persoanelor cu dizabilități, printre care și CNDR, au transmis o scrisoare deschisă către prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Muncii, Florin Manole. Semnatarii cer ca, în 2026, alocațiile să fie indexate pentru toți cei peste 3,5 milioane de copii și să fie adoptate măsuri suplimentare pentru cei aflați în situații vulnerabile.

În document se atrage atenția că înghețarea alocațiilor nu reprezintă o simplă decizie birocratică. „Nu vorbim despre o simplă măsură administrativă, ci despre o tăiere mascată a veniturilor copiilor”, subliniază organizațiile. Într-un context în care prețurile la alimente, haine, medicamente și utilități au crescut accelerat, fiecare leu neindexat se transformă în lipsuri reale.

Pentru un copil sub 2 ani sau cu dizabilități, pierderea ajunge la aproximativ 119 lei pe lună – peste 1.400 de lei într-un an. În cazul copiilor de peste 2 ani, minusul este de circa 48 de lei lunar, adică mai mult de 580 de lei anual. „Aceste sume înseamnă o pereche de ghete în minus, o vizită medicală amânată sau o masă caldă care nu mai există”, avertizează semnatarii. La nivel național, aproximativ 3,5 milioane de copii sunt afectați direct.

În același timp, zeci de mii de cetățeni au semnat petiția Declic „Dezghețați alocațiile copiilor!”, cerând Guvernului să respecte legea. Inițiatorii afirmă că mobilizarea masivă demonstrează că nu este o problemă tehnică, ci una de interes public major, care privește viitorul societății.

Consecințele sunt dramatice într-o țară în care o treime dintre copii trăiesc în risc de sărăcie, iar familiile cu copii cu dizabilități suportă costuri uriașe pentru terapii și îngrijire. Înghețarea alocațiilor se traduce în mese sărite, haine purtate până la epuizare și acces tot mai dificil la educație. „Nu este doar o decizie bugetară, ci una care adâncește inegalitatea și lovește exact în cei mai vulnerabili”, se arată în scrisoare.

Argumentul lipsei de fonduri este respins ferm. Autorii documentului amintesc că sumele necesare indexării sunt incomparabil mai mici decât miliardele direcționate spre pensii speciale sau companii de stat neperformante. „Banii există. Este doar o chestiune de priorități”, transmit aceștia.

În plus, România are obligații legale clare: Constituția, prin art. 49, garantează protecția specială a copiilor, Legea 61/1993 impune indexarea anuală a alocațiilor, iar Convenția ONU privind drepturile copilului cere ca interesul superior al copilului să fie prioritar. „Înghețarea alocațiilor contrazice direct aceste angajamente. Copiii nu pot fi transformați în variabila de ajustare a bugetului”, precizează organizațiile.

Mesajul final către Guvern este ferm: „Tratați copiii ca pe o prioritate reală, nu ca pe o cheltuială opțională. Includeți în bugetul pe 2026 fondurile pentru indexare și respectați legea.” Copiii nu trebuie să plătească pentru dezechilibrele financiare ale statului. Respectarea drepturilor lor nu este negociabilă.

Semnează petiția inițiată de Declic aici:

https://noifacem.declic.ro/drepturile-omului/dezghetati-alocatiile/semneaza-pentru-dezghetarea-alocatiilor

Articolul Audiență la Ministerul Muncii: Declic și organizații partenere cer dezghețarea alocațiilor copiilor și indexarea cu rata inflației apare prima dată în Jurnal Social.

De la 1 februarie 2026 și până la 31 decembrie 2027, se vor aplica noi reguli privind plata concediilor medicale. Conform acestora, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, nefiind acoperită nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate.

Măsura a fost introdusă prin OUG nr. 91/2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025, și are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate.

Ce se schimbă concret

Pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027:

• indemnizațiile se vor calcula prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecțiunii (boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.).;
• prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită;
• măsura nu afectează stagiul de cotizare și nici calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Așadar, angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând cu a doua zi și până în a șasea zi a perioadei de incapacitate temporară de muncă, iar din a șaptea zi plata va fi preluată de Casa de Asigurări de Sănătate, potrivit OUG nr. 91/2025.

Până acum, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar din a șasea zi costurile erau suportate de CNAS.

Pentru concediile medicale suportate integral de Casa de Asigurări de Sănătate, indemnizațiile vor fi plătite tot începând cu a doua zi a episodului de boală. Este vorba despre concediul de risc maternal, concediul de maternitate, concediul pentru carantină (boli infectocontagioase), concediul pentru îngrijirea copilului bolnav sau a pacientului oncologic.

Indemnizații diferențiate în funcție de durata medicalului

De la 1 februarie 2026, prima zi de concediul medical devine zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizația se calculează conform următoarelor procente, stabilite în funcție de durata concediului:

• 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obișnuită de până la 7 zile;
• 65% din baza de calcul pentru concedii între 8 și 14 zile;
• 75% din baza de calcul pentru concedii mai lungi de 15 zile.

Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară.

Cine este cel mai afectat

Ordonanța de urgență îi afectează în mod special pe pacienții cronici – persoane cu afecțiuni oncologice, pacienți aflați pe dializă, cei cu boli autoimune sau boli rare – care au nevoie de internări periodice ori tratamente recurente. Aceștia vor pierde o zi de plată la fiecare vizită medicală necesară administrării tratamentului sau monitorizării bolii.

Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, a declarat, după întâlnirea cu ministrul Sănătății, că asociațiile de pacienți au cerut „identificarea unei soluții pentru pacienții cronici, care sunt cei mai afectați: o dată pe lună merg în spitalizare de zi pentru tratament, ceea ce înseamnă cel puțin 12 zile pe an”.

Reprezentanții pacienților solicită și simplificarea procedurilor, astfel încât tratamentele să poată fi administrate în ambulatoriu, fără a mai fi necesară acordarea unei zile de concediu medical. Ei propun ca spitalizarea de zi să fie realizată o dată la 3–6 luni, pentru monitorizare, nu lunar.

Peste 34 de asociații de pacienți au lansat un apel public prin care cer eliminarea prevederii privind neplata primei zile de concediu medical, exceptarea bolilor cronice și introducerea unui cod distinct pentru acestea, diferit de codul pentru boală obișnuită.

Semnează petiția aici:
https://www.petitieonline.com/pacienii_cronici_nu_trebuie_pedepsii_pentru_c_aleg_s_munceasc?

Articolul Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită apare prima dată în Jurnal Social.