Jurnal Social

Soluțiile Digitale ale ANSR, în faza finală de testare

CNDR — Thu, 26 Feb 2026 15:46:51 +0000

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) continuă implementarea proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale, soluțiile tehnologice dezvoltate aflându-se în prezent în faza finală de testare.

Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea și implementarea unui sistem digital integrat, menit să îmbunătățească modul de gestionare a serviciilor oferite beneficiarilor cu deficiențe de auz și să faciliteze accesul acestora la informații și servicii relevante, într-un mod modern, eficient și securizat.

În această etapă, platforma digitală este testată în condiții reale de utilizare, atât de către personalul ANSR, cât și cu sprijinul specialiștilor implicați în dezvoltarea soluției, fiind urmărită validarea funcționalităților și adaptarea acestora la nevoile concrete identificate la nivel organizațional și în rândul beneficiarilor.

Sistemul permite crearea de conturi individuale securizate pentru beneficiari, prin care aceștia vor avea acces la informații personale, la istoricul serviciilor primite și la notificări relevante. În același timp, personalul și voluntarii ANSR utilizează platforma pentru înregistrarea și gestionarea serviciilor acordate, precum și pentru generarea rapoartelor de activitate, contribuind la eficientizarea proceselor interne și la creșterea transparenței.

Proiectul include, de asemenea, dotarea personalului cu echipamente IT moderne, implementarea unui sistem de alertă vizuală adaptat persoanelor cu deficiențe de auz, dezvoltarea funcționalităților pentru plata cotizației de membru și realizarea de donații online, precum și organizarea de sesiuni de instruire pentru utilizarea noilor soluții digitale.

Rezultatele proiectului și funcționalitățile sistemului digital vor fi diseminate în cadrul unui eveniment de prezentare organizat în luna martie 2026, care va reuni reprezentanți ai comunității Surde, parteneri instituționali, specialiști și alte părți interesate.

„Este important pentru noi că dezvoltarea acestui sistem se face în colaborare directă între specialiștii IT și personalul nostru de specialitate cu experiență directă în acordarea serviciilor către beneficiarii noștri. În felul acesta ne asigurăm că soluțiile testate acum răspund nevoilor reale care au stat la baza inițierii proiectului, deoarece pentru noi este o soluție pe termen lung, care să crească nivelul de conectare digitală, de transparență cât și eficiența monitorizării acordării serviciilor”, a declarat Daniel Lolici, Președintele ANSR.

Prin implementarea acestui proiect, Asociația Națională a Surzilor din România își consolidează capacitatea instituțională și contribuie la modernizarea serviciilor oferite, utilizând tehnologia digitală pentru creșterea accesibilității, eficienței și calității interacțiunii cu beneficiarii.

Valoarea totală a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz” este de 339.855,58 RON, iar implementarea acestuia urmărește digitalizarea proceselor interne, accesibilizarea serviciilor și îmbunătățirea infrastructurii tehnologice a organizației.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 106 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii către aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând permanent acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr și site-ul oficial www.ansr.ro

https://mfe.gov.ro/pnrr: PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Articolul Soluțiile Digitale ale ANSR, în faza finală de testare apare prima dată în Jurnal Social.

Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare (MCAS), organizată la Spitalul Universitar de Urgență București

Lavinia Elena Niculicea — Wed, 25 Feb 2026 15:09:14 +0000

Asociația Suport Mastocitoză România organizează sâmbătă, 28 februarie 2026, în intervalul 10:00–14:00, Conferința Națională de Mastocitoza și Boli Mastocitare (MCAS), la Spitalul Universitar de Urgență București, în Amfiteatrul Mare, potrivit unui comunicat transmis de asociație.

Deschiderea evenimentului va avea loc la ora 9:30. La conferință vor participa: ministrul Alexandru Rogobete, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiul Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, prof. univ. dr. Horia Bumbea, coordonatorul Centrului European de Excelență în Mastocitoză România, precum și prof. univ. dr. Anca Coliță, coordonatoarea rețelei de mastocitoză pediatrică a centrului.

Potrivit organizatorilor, în cadrul conferinței vor susține prezentări: prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, prof. univ. dr. Horia Bumbea, prof. univ. dr. Anca Coliță, prof. univ. dr. Cora Pop, prof. univ. dr. Camelia Berghea, prof. univ. dr. Mihai Craiu (online), prof. univ. dr. Poliana Leru, prof. univ. dr. Lucian Negreanu, dr. Adriana Diaconeasa, dr. Delia Soare și dr. Brândușa Petruțescu.

,,Vor fi abordate teme precum: mastocitoza sistemică agresivă, mastocitoza sistemică indolentă, MCAS (sindromul de activare mastocitară) din perspectivă hematologică, alergologică, dermatologică şi gastroenterologică, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. De asemenea, vor fi discutate subiecte precum vaccinarea în mastocitoză, intoleranța la histamină, registrul electronic de pacienți, terapiile inovatoare și impactul sistemic al unei patologii oncologice. Va fi o ocazie unică de a vă întâlni cu specialiștii care au contribuit la poziționarea României în top 5 din Uniunea Europeană în domeniul mastocitozei”, a declarat Nicoleta Vaia, președinta Asociației Suport Mastocitoză România.

Înscrierea se face prin mesaj WhatsApp, la numărul 0724 364 344.

Despre mastocitoză

Mastocitoza este o boală rară, oncologică și hematologică, care afectează aproximativ 200 de pacienți în România.

Mastocitele sunt celule ale sistemului imunitar, cu un rol esențial în procesul inflamator. În mastocitoză, acestea au un comportament anormal și degranulează, eliberând peste 200 de mediatori, printre care histamina, care poate declanșa șoc anafilactic.

Factorii declanșatori pot fi multipli: căldura, frigul, stresul, îmbrăcămintea, anumite alimente, medicamentele sau efortul fizic. În aproximativ 38% dintre cazuri, cauza șocului anafilactic nu poate fi identificată. O particularitate a bolii este faptul că episoadele de șoc anafilactic pot fi adesea însoțite de de hipertensiune arterială (HTA) de peste 180 mmHg.

Pentru mai multe informații, accesați:

www.mastocitoza.ro

Asociația Suport Mastocitoză România

Articolul Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare (MCAS), organizată la Spitalul Universitar de Urgență București apare prima dată în Jurnal Social.

ANBRaRo lansează campania pentru Ziua Bolilor Rare 2026: apel la echitate în sănătate și dizabilitate

Lavinia Elena Niculicea — Mon, 23 Feb 2026 14:25:18 +0000

Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) a lansat campania dedicată Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026 (#ZBR2026), în parteneriat cu EURORDIS, la nivel european, și Rare Diseases International, la nivel global.

Marcată anual în ultima zi a lunii februarie, Ziua Bolilor Rare aduce în prim-plan vocea comunității persoanelor care trăiesc cu o boală rară. În 2026, România se alătură apelului internațional pentru echitate, subliniind nevoia urgentă de a regândi modul în care sunt percepute și susținute persoanele care trăiesc cu boli rare, atât din perspectiva sănătății, cât și a dizabilității.

Tema campaniei din acest an – „Echitate – Sănătate și dizabilitate în bolile rare: regândirea modului în care vedem persoanele cu boli rare” – pune accent pe schimbarea perspectivei: dincolo de diagnostic, către drepturile, nevoile și potențialul real al fiecărei persoane în societate.

Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare” – 3 martie 2026, București

În cadrul campaniei, ANBRaRo organizează Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare”, care va avea loc în București, la Hotel Capitol, pe 3 martie 2026.

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan provocările și nevoile persoanelor afectate de boli rare, precum și importanța colaborării interinstituționale pentru îmbunătățirea politicilor publice și a accesului la servicii de sănătate.

Organizatorii subliniază că participarea reprezentanților autorităților, profesioniștilor din sănătate, mediului educațional, organizațiilor de pacienți și societății civile este esențială pentru a genera soluții concrete și sustenabile.

Cei interesați sunt invitați să confirme participarea la:

0726 248 707

office@bolirareromania.ro

Inechități majore pentru peste un milion de români

ANBRaRo atrage atenția asupra inechităților majore cu care se confruntă pacienții cu boli rare. În România, peste un milion de persoane trăiesc cu o astfel de afecțiune. Majoritatea se confruntă cu diagnostic întârziat, acces inegal la servicii medicale, lipsa tratamentelor și bariere sociale persistente.

„Echitatea nu înseamnă tratament egal pentru toți, ci acces corect la resurse și servicii adaptate nevoilor reale ale fiecărei persoane”, a declarat Dorica Dan, președinta ANBRaRo și mama unei fete cu o boală rară. În cazul bolilor rare, acest principiu trebuie să se reflecte în politici publice coerente, servicii medicale centrate pe pacient, recunoașterea dizabilităților asociate și sprijin real pentru incluziunea socială, educațională și profesională.

Situația este cu atât mai critică cu cât 95% dintre bolile rare nu beneficiază de niciun tratament. În acest context, Alianța a dat startul campaniei naționale dedicate Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026, pledând pentru echitate în sănătate și dizabilitate.

Pentru majoritatea pacienților, boala rară este însoțită de o dizabilitate – vizibilă sau invizibilă – care amplifică excluziunea și vulnerabilitatea. Potrivit studiului RareBarometer, peste 8 din 10 persoane cu boli rare trăiesc și cu o formă de dizabilitate.

Lipsa unui registru național de boli rare și absența unui sistem adecvat de codificare medicală (ICD-10), care acoperă doar aproximativ 500 dintre cele peste 8.000 de boli rare cunoscute la nivel mondial, fac ca mulți pacienți să rămână invizibili pentru sistemele de sănătate și protecție socială. Aceste afecțiuni sunt adesea complexe, afectează mai multe organe și necesită îngrijire multidisciplinară și integrată.

În timp ce numeroase state europene accelerează accesul la terapii genice de ultimă generație, în România pacienții cu boli rare se confruntă încă cu întârzieri în diagnostic și cu limitări financiare semnificative. Deși în ultimii 15 ani au fost făcuți pași importanți, realitatea bugetară rămâne dezechilibrată: doar 2,7% din bugetul farmaceutic este alocat medicamentelor orfane, comparativ cu media europeană de 6,6%.

Accesul rapid la o terapie autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) poate reduce semnificativ timpul până la diagnostic – de la aproximativ 24 de luni la 6 luni. Impactul este nu doar medical, ci și economic: diagnosticarea timpurie și inițierea tratamentului adecvat cresc calitatea vieții și pot reduce costurile medicale directe cu până la 61%.

Fără un diagnostic corect și la timp, evoluția bolii se agravează, ducând frecvent la dizabilități severe. „Societatea ne vede imperfecți, pentru că societatea nu cunoaște. Dacă ar încerca să intre în contact cu noi, ar descoperi cât de valoroși și complecși suntem”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România. Inechitățile generate de lipsa diagnosticului și a îngrijirii adecvate se extind dincolo de sistemul medical, afectând viața de zi cu zi.

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, Daniela Tontsch a subliniat că dizabilitatea este tratată similar altor situații fiscale, deși reprezintă o condiție permanentă, care implică costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de a obține venituri. Potrivit acesteia, presiunea bugetară este transferată, parțial, către persoane vulnerabile.

Ziua Bolilor Rare 2026 (28 februarie) este un prilej de schimbare a perspectivei:
– de la boală la persoană;
– de la etichetare la înțelegere;
– de la marginalizare la participare activă în societate.

Apel la acțiune pentru întreaga societate

Campania lansează un apel către autorități, profesioniști din sănătate, decidenți politici, mediul educațional, angajatori și societatea civilă pentru a colabora în vederea:

reducerii inechităților în accesul la diagnostic, tratament și îngrijire multidisciplinară;
recunoașterii corecte a dizabilităților asociate bolilor rare;
dezvoltării serviciilor centrate pe pacient și familie;
combaterii stigmatizării și a discriminării;
promovării incluziunii și a vieții independente pentru persoanele cu boli rare.

Campania națională se desfășoară în perioada 15 ianuarie – 15 martie 2026 și aduce în prim-plan vocile pacienților, familiilor, specialiștilor și comunităților locale. Sunt prevăzute acțiuni în comunitate (1–28 februarie 2026), activități în școli și grădinițe (15 ianuarie – 15 martie 2026), evenimente online și participarea la inițiative naționale și internaționale.

În 2026, mesajul Zilei Bolilor Rare este clar: „Echitatea înseamnă să vedem, să înțelegem și să acționăm împreună.”

Articolul ANBRaRo lansează campania pentru Ziua Bolilor Rare 2026: apel la echitate în sănătate și dizabilitate apare prima dată în Jurnal Social.

CNDR solicită președintelui Nicușor Dan inițierea ratificării Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

CNDR — Fri, 20 Feb 2026 13:38:54 +0000

Vineri, 20 februarie 2026, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a transmis o solicitare oficială către Președintele României, Nicușor Dan, prin care cere inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2006 și semnat de România în 2008.

Deși România a ratificat Convenția în 2010 și a făcut pași importanți în armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale, Protocolul opțional – care permite sesizarea directă a unui mecanism internațional în cazuri de încălcare a drepturilor – nu a fost încă ratificat. Reprezentanții organizației atrag atenția că această întârziere menține România în afara unui instrument esențial de protecție și monitorizare, utilizat deja de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În demersul semnat de președinta Consiliului, Daniela Tontsch, se subliniază că ratificarea Protocolului ar consolida garanțiile pentru persoanele cu dizabilități și ar transmite un semnal clar privind angajamentul statului român față de incluziune, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Redăm integral cererea:

Către:
Președintele României, domnul Nicușor Dan

Subiect: Solicitare privind inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Stimate Domnule Președinte,

Consiliul Național al Dizabilității din România vă adresează respectuos solicitarea de a supune Parlamentului României, în temeiul art. 91 alin. (1) din Constituția României, spre ratificare Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și semnat de România la 25 septembrie 2008.

România a semnat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități la 26 septembrie 2007, iar aceasta a fost ratificată prin Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010. În cei peste 16 ani de la ratificare, cadrul legislativ național a fost armonizat progresiv cu standardele Convenției, inclusiv prin consolidarea mecanismului național de coordonare a implementării acesteia, atribuție exercitată din anul 2020 de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Cu toate acestea, Protocolul opțional la Convenție, deși semnat de România în urmă cu 18 ani, nu a fost ratificat până în prezent de Parlamentul României. Această situație plasează țara noastră în afara mecanismului internațional de plângeri individuale și de anchetă prevăzut de Protocol, mecanism esențial pentru consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și pentru prevenirea încălcărilor sistemice.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ratificat deja Protocolul opțional, recunoscând importanța acestuia ca instrument suplimentar de garantare a respectării drepturilor fundamentale. În prezent, România nu dispune de un instrument internațional de plângeri colective sau individuale în această materie, ceea ce limitează posibilitatea unei protecții efective și a unei monitorizări independente la nivel internațional.

Ratificarea Protocolului ar reprezenta un angajament ferm al statului român față de standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și ar consolida credibilitatea României ca stat care promovează incluziunea, egalitatea și demnitatea persoanelor cu dizabilități.

Având în vedere atribuția constituțională a Președintelui României de a supune tratatele spre ratificare Parlamentului, vă solicităm respectuos inițierea demersurilor necesare pentru transmiterea către Parlament a Protocolului opțional la Convenție, în vederea ratificării acestuia.

Consiliul Național al Dizabilității din România își exprimă întreaga disponibilitate pentru dialog instituțional și pentru furnizarea de expertiză tehnică în sprijinul acestui demers.

Cu deosebită considerație,

Consiliul Național al Dizabilității din România

Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul CNDR solicită președintelui Nicușor Dan inițierea ratificării Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

AccessibleEU lansează ediția revizuită a cursului online despre transportul public accesibil în Europa

Lavinia Elena Niculicea — Thu, 19 Feb 2026 13:55:07 +0000

Sursa foto: AccessibleEU

AccessibleEU a lansat cea de-a doua ediție, revizuită, a cursului online dedicat transportului public accesibil în Europa.

Intitulat „O introducere în transportul public accesibil în Europa – reguli și drepturi”, cursul oferă răspunsuri la întrebări esențiale precum: De ce este mobilitatea importantă? Care este rolul transportului public în societate? De ce trebuie să integrăm accesibilitatea în toate etapele planificării și operării serviciilor de transport?

Programul abordează drepturile persoanelor cu dizabilități în toate modurile de transport public: trenuri (cale ferată convențională, metrou și tramvai), autobuze și autocare, taxiuri, precum și transport maritim și aerian.

Concret, participanții vor putea să:

învețe despre principiile designului incluziv aplicate sistemelor de transport public;
cunoască legislația europeană relevantă, exemplele de bune practici, practicile deficitare, precum și lacunele și provocările existente;
înțeleagă rolul esențial al transportului pentru milioane de cetățeni europeni;
aprofundeze importanța mediului pietonal în facilitarea accesului și utilizării transportului public;
afle ce presupune crearea unor clădiri de transport accesibile și fără bariere (stații, aeroporturi);
înțeleagă modul în care tehnologia poate influența pozitiv sau negativ capacitatea persoanelor cu dizabilități de a călători.

Cursul reflectă, de asemenea, cele mai recente evoluții legislative și de politici publice, oferind nformații actualizate, aliniate standardelor europene privind accesibilitatea.

Structura cursului

Acest curs introductiv este alcătuit din 9 module:

De ce este importantă mobilitatea
Trenuri (cale ferată convențională)
Transport feroviar ușor și tramvaie
Autobuze și autocare / transport pe distanțe lungi
Taxiuri
Transport aerian
Transport maritim
Mediul pietonal și infrastructura de transport
Tehnologie

Cursul este de tip self-paced (parcurgere în ritm propriu) și este conceput în format MOOC. Participarea este gratuită. Programul face parte din eforturile continue AccessibleEU de consolidare a expertizei, promovare a bunelor practici și dezvoltare a accesibilității în statele membre.

Detalii despre curs:

Public țintă: persoane interesate de domeniul transportului accesibil – manageri de stații și aeroporturi, angajați din sectorul transporturilor, utilizatori finali, furnizori de servicii conexe etc.
Perioada de desfășurare: 16 martie – 31 octombrie 2026
Format: online
Tip eveniment: training
Limba: engleză

Înscrierile sunt deja deschise pe platforma AccessibleEU Online Campus https://accessibleeucentre.criteria-campus.com

Mai multe informații: https://accessible-eu-centre.ec.europa.eu/…/accessiblee…

Articolul AccessibleEU lansează ediția revizuită a cursului online despre transportul public accesibil în Europa apare prima dată în Jurnal Social.

Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

CNDR — Fri, 13 Feb 2026 15:11:43 +0000

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de alte federații și asociații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a organizat marți, 10 februarie 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Nevăzătorilor din România, o conferință de presă pentru a solicita Guvernului revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap, precum și pentru a prezenta situația reală a persoanelor afectate de noile măsuri fiscale.

La data de 5 februarie 2026, cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de persoane fizice, au transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

Din partea semnatarilor scrisorii deschise au luat cuvântul: Daniela Tontsch, președinta CNDR; Mihai Dima, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR); Daniel Lolici, președintele Asociației Surzilor din România (ANSR); Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România (FSDR); Laurențiu Lazăr, președintele Asociației de Scleroză Multiplă din România (ASMR); Radu Țuțu, reprezentant al Federației Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD); Daniela Bololoi, președinta Federației Organizațiilor în Autism din România (RO TSA); și Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR.

În cadrul conferinței au fost prezentate două revendicări majore:

revenirea la scutirile de impozit pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
majorarea indemnizațiilor de handicap.

Totodată, au fost aduse în atenția publică situații concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste exemple evidențiază efectele directe ale unor decizii considerate profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Reprezentanții organizațiilor au atras atenția că, pentru persoanele care trăiesc exclusiv din indemnizația de handicap, cheltuielile cu taxele locale pot conduce la executare silită sau la imposibilitatea acoperirii nevoilor de bază.

Organizațiile semnatare solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, a contestat afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite.

,,Premierul Ilie Bolojan a afirmat public, inclusiv recent, într-un interviu TV, că toate cele 950.000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozit. Aceasta este o afirmație grav eronată și profund manipulatoare. Există patru grade de handicap: grav, accentuat, mediu și ușor. Doar persoanele încadrate în gradele grav și accentuat beneficiau de scutiri de impozit, exclusiv pentru locuința de domiciliu și pentru o singură mașină. În cele 950 000 de persoane cu dizabilități sunt incluși copii cu dizabilități instituționalizați, persoane adulte instituționalizate, oameni care locuiesc în chirie, în locuințe sociale sau în casele părinților, persoane fără proprietăți și fără autoturisme, precum și persoane aflate în sărăcie extremă. Acești oameni nu aveau pentru ce impozit să fie scutiți. Faptul că invocă o cifră umflată pentru a justifica eliminarea unui drept legal reprezintă o formă de dezinformare și o lipsă de respect față de o categorie deja vulnerabilă.

Îi solicit public să corecteze afirmația potrivit căreia cele 950 000 de persoane cu dizabilități ar fi fost scutite de impozite și să oprească folosirea ei ca argument pentru susținerea unor politici fiscale care lovesc exact în persoanele cele mai vulnerabile. Politicile publice nu pot fi construite pe cifre prezentate trunchiat și pe percepții false, ci pe date reale și pe respectarea drepturilor fundamentale. Cerem reintroducerea scutirilor fiscale prin lege națională, astfel încât acestea să fie drepturi garantate, nu dependente de bugetele locale. Cerem, de asemenea, recalcularea indemnizațiilor prin indexare cu inflația, urmată de o majorare reală, pentru că astăzi indemnizațiile de handicap sunt total insuficiente raportat la costurile reale ale vieții”, a declarat Daniela Tontsch.

Deși indicatorul social de referință (ISR) a crescut nominal din 2008 până în prezent, puterea de cumpărare a indemnizațiilor a scăzut cu aproximativ 42%, pe fondul inflației.

„În timp ce salariul minim și pensia minimă au crescut substanțial, indemnizațiile de handicap au pierdut masiv din valoare. Eliminarea scutirilor fiscale lovește în oamenii cei mai slabi, care se află realmente în situații dramatice, în oameni la pat, în cei care nu pot munci și nu pot obține alte venituri”, a subliniat Mihai Dima, președintele ANR.

Acesta a precizat că demersul nu are caracter politic. „Nu ne dorim ca acest protest să fie confiscat politic. Noi facem doar politica persoanelor cu dizabilități”.

Daniel Lolici, preşedintele Asociaţiei Surzilor din România, a afirmat că problemele actuale sunt cauzate de deficiențe în administrarea bugetară la nivel național, de cheltuieli ineficiente și de lipsa unor politici publice adecvate.

La rândul său, Oana Mocanu, prim-vicepreședintă a ANR, a subliniat că „nu putem vorbi despre egalitate doar în momentul plății taxelor. Egalitatea de șanse presupune sprijin real pentru fiecare cetățean, în special pentru cei vulnerabili”.

Georgeta Bucur, președinta Federației Sindrom Down din România, a declarat: ,,Am ascultat intervențiile colegilor mei antevorbitori, am văzut materialele video trimise de persoane cu dizabilități sau de însoțitori ai acestora. Am fost profund impresionată de ceea ce am văzut din teritoriu. Astfel, mi-am schimbat discursul de trei ori în timp ce îi ascultam pe colegii care spuneau ce trăiesc zi de zi, cât este de greu sau, mai rău, cum se descurcă singuri, fără ajutor.

Domnule prim-ministru, pentru că persoanele adulte cu Sindom Down nu vor avea niciodată proprietăți pentru care să plătească impozit și nici mașini în proprietate personala, vă rog să le scădeți din cele 950000 de persoane. Alături de acestea, vă rog să adăugați persoanele instituționalizate sau aflate în grija asistenților maternali. Vă rog să țineți cont și de persoanele cu autism și cele care au dizabilitate psihică”.

Daniela Bololoi, președinte Help Autism și președinte al Federației R.O. TSA, a sintetizat miza demersului printr-un mesaj clar: „Dizabilitatea nu este un lux taxabil și nici o variabilă în bugetele de austeritate.”

Ea a explicat că, în realitate, indemnizațiile nu reprezintă „un venit suplimentar, ci un mecanism de compensare a unor costuri permanente”, generate de terapie, dispozitive de asistență, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

,,În contextul unei inflații semnificative, menținerea lor la valori nominale fixe echivalează, în fapt, cu o diminuare reală a sprijinului acordat”, a subliniat aceasta.

Pentru a ilustra concret vulnerabilitatea, Daniela Bololoi a prezentat cazul unei mame care, cu un venit de 2.700 de lei, îngrijește singură un copil cu dizabilitate gravă și o persoană vârstnică bolnavă, confruntându-se cu riscul de debranșare de la energie electrică. „Pentru o astfel de familie, fiecare leu înseamnă acces la terapie, stabilitate și un minim de siguranță. Așadar, ceea ce, din perspectivă administrativă, poate părea o corecție bugetară, pentru o familie aflată în această realitate poate însemna diferența dintre echilibru și vulnerabilitate crescută”, a arătat ea.

Totodată, a atras atenția asupra riscului de inechitate generat de limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate .

,,Limitarea facilităților fiscale locale la un plafon procentual din veniturile colectate riscă să genereze diferențe între comunități, astfel încât persoane aflate în situații similare să beneficieze de tratament diferit în funcție de localitatea de domiciliu. O astfel de dinamică poate crea percepția unei protecții sociale inegale, dependente de resursele locale, nu exclusiv de nevoia obiectivă de sprijin. Protecția persoanelor cu dizabilități reprezintă o responsabilitate asumată de statul român prin legislație națională și prin angajamente internaționale, iar menținerea unui cadru coerent și echitabil este esențială pentru garantarea demnității și a egalității de șanse.

Organizațiile neguvernamentale continuă să completeze, în mod constant, zonele în care sistemul public nu reușește încă să răspundă pe deplin: dezvoltă centre, oferă terapie, creează servicii specializate și susțin integrarea socială și profesională. În acest context, este important ca măsurile economice să fie analizate cu atenție, pentru a nu afecta tocmai ecosistemul care contribuie la echilibrarea acestor vulnerabilități”, a declarat Daniela Bololoi.

De aceea, a concluzionat aceasta, dialogul direct și constant cu organizațiile reprezentative este necesar pentru construirea unor politici publice sustenabile, fundamentate pe realitățile concrete ale celor vizați.

În completarea celor semnalate de CNDR, reprezentanții Asociației de Scleroză Multiplă din România și ai Justice Initiative au criticat dur actualele măsuri, afirmând că persoana cu dizabilități este transformată „dintr-un subiect de drepturi într-un simplu obiect de calcul contabil”. Potrivit acestora, „Guvernul nu face economii, ci execută o agresiune asupra demnității umane”.

Organizațiile au subliniat că, în timp ce anumite sectoare privilegiate sunt protejate, autoritățile aleg „tăierea brută” exact în cazul celor mai vulnerabili. „Aceasta nu este reformă, este haos social care calcă în picioare principiul solidarității”, au transmis reprezentanții celor două organizații, susținând că actuala abordare contrazice însăși ideea de echitate socială.

Totodată, aceștia au arătat că tranziția spre paradigma serviciilor comunitare a fost blocată, iar în locul unor mecanisme precum managementul de caz s-au adoptat măsuri punitive. În opinia lor, subzistența persoanelor cu dizabilități este tratată „ca pe un deficit bugetar ce trebuie corectat prin eliminare”, nu ca o responsabilitate publică.

Reprezentanții au reclamat și lipsa de transparență privind orizontul de revenire la drepturile suspendate. „Nu există un calendar clar, nu există un angajament public ferm. Există doar o suspendare a vieții demne pentru mii de cetățeni”, au avertizat aceștia.

În acest context, organizațiile au formulat mai multe solicitări către Guvern.

,,Solicităm definirea unui buget blindat pentru asistența socială. Fondurile destinate persoanelor cu dizabilități nu trebuie să mai fie „rezerva de urgență” pentru acoperirea găurilor negre din alte ministere. De asemenea, cerem anularea prorogărilor impuse de OUG 70/2025. Principiul „bugetul urmează beneficiarul” și managementul de caz trebuie implementate ACUM, nu în 2027.

Cerem obligativitatea ca primăriile să construiască bugete distincte pentru servicii sociale directe, nu pentru întreținerea aparatului birocratic și realizarea unei diagnoze sociale reale a comunităților și achiziționarea de servicii, nu doar administrarea sărăciei.

Totodată, acestea solicită implementarea Rezoluției CE 2533/2024 și adoptarea legislației privind recunoașterea victimelor instituționalizării. ,,Fără a condamna crimele trecutului (Legea 3/1970), vom continua să producem abuzuri în prezent. Nu există incluziune reală fără asumarea erorilor istorice”,au subliniat reprezentanții.

În final, mesajul transmis a fost unul ferm: „Justiția socială nu este un lux bugetar, ci o obligație constituțională. Justice Initiative va monitoriza fiecare pas al acestor tăieri și va informa organismele internaționale cu privire la orice regres al drepturilor omului în România.”

Articolul Conferință de presă: CNDR și federațiile naționale solicită corectarea măsurilor fiscale care afectează persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Audiență la Ministerul Muncii: Declic și organizații partenere cer dezghețarea alocațiilor copiilor și indexarea cu rata inflației

Lavinia Elena Niculicea — Fri, 06 Feb 2026 14:08:20 +0000

Asociația Declic a inițiat recent o campanie prin care solicită Guvernului să protejeze alocațiile copiilor și să le indexeze cu rata inflației, conform legii. Demersului i s-au alăturat mai multe organizații care luptă pentru drepturile copiilor și ale persoanelor cu dizabilități.

Miercuri, 4 februarie 2026, Asociația Declic, alături de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), World Vision România, Salvați Copiii România, Consiliul Național al Elevilor și Şcoala de Joacă, a participat la o audiență cu ministrul Muncii, Petre Florin Manole. Reprezentanții societății civile au cerut dezghețarea alocațiilor și indexarea lor la inflație, depunând, totodată, cele 44.000 de semnături strânse de la cetățeni. CNDR a fost reprezentat la întâlnire de juristul Mihai Bursuc.

Organizațiile semnatare solicită Guvernului să includă în bugetul pe 2026 fondurile necesare pentru indexarea alocațiilor, așa cum prevede legislația în vigoare, și anunță că vor continua presiunea publică, inclusiv asupra ministrului Finanțelor.

La sfârșitul lunii ianuarie, Declic și alte 20 de organizații pentru drepturile copilului și ale persoanelor cu dizabilități, printre care și CNDR, au transmis o scrisoare deschisă către prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Muncii, Florin Manole. Semnatarii cer ca, în 2026, alocațiile să fie indexate pentru toți cei peste 3,5 milioane de copii și să fie adoptate măsuri suplimentare pentru cei aflați în situații vulnerabile.

În document se atrage atenția că înghețarea alocațiilor nu reprezintă o simplă decizie birocratică. „Nu vorbim despre o simplă măsură administrativă, ci despre o tăiere mascată a veniturilor copiilor”, subliniază organizațiile. Într-un context în care prețurile la alimente, haine, medicamente și utilități au crescut accelerat, fiecare leu neindexat se transformă în lipsuri reale.

Pentru un copil sub 2 ani sau cu dizabilități, pierderea ajunge la aproximativ 119 lei pe lună – peste 1.400 de lei într-un an. În cazul copiilor de peste 2 ani, minusul este de circa 48 de lei lunar, adică mai mult de 580 de lei anual. „Aceste sume înseamnă o pereche de ghete în minus, o vizită medicală amânată sau o masă caldă care nu mai există”, avertizează semnatarii. La nivel național, aproximativ 3,5 milioane de copii sunt afectați direct.

În același timp, zeci de mii de cetățeni au semnat petiția Declic „Dezghețați alocațiile copiilor!”, cerând Guvernului să respecte legea. Inițiatorii afirmă că mobilizarea masivă demonstrează că nu este o problemă tehnică, ci una de interes public major, care privește viitorul societății.

Consecințele sunt dramatice într-o țară în care o treime dintre copii trăiesc în risc de sărăcie, iar familiile cu copii cu dizabilități suportă costuri uriașe pentru terapii și îngrijire. Înghețarea alocațiilor se traduce în mese sărite, haine purtate până la epuizare și acces tot mai dificil la educație. „Nu este doar o decizie bugetară, ci una care adâncește inegalitatea și lovește exact în cei mai vulnerabili”, se arată în scrisoare.

Argumentul lipsei de fonduri este respins ferm. Autorii documentului amintesc că sumele necesare indexării sunt incomparabil mai mici decât miliardele direcționate spre pensii speciale sau companii de stat neperformante. „Banii există. Este doar o chestiune de priorități”, transmit aceștia.

În plus, România are obligații legale clare: Constituția, prin art. 49, garantează protecția specială a copiilor, Legea 61/1993 impune indexarea anuală a alocațiilor, iar Convenția ONU privind drepturile copilului cere ca interesul superior al copilului să fie prioritar. „Înghețarea alocațiilor contrazice direct aceste angajamente. Copiii nu pot fi transformați în variabila de ajustare a bugetului”, precizează organizațiile.

Mesajul final către Guvern este ferm: „Tratați copiii ca pe o prioritate reală, nu ca pe o cheltuială opțională. Includeți în bugetul pe 2026 fondurile pentru indexare și respectați legea.” Copiii nu trebuie să plătească pentru dezechilibrele financiare ale statului. Respectarea drepturilor lor nu este negociabilă.

Semnează petiția inițiată de Declic aici:

https://noifacem.declic.ro/drepturile-omului/dezghetati-alocatiile/semneaza-pentru-dezghetarea-alocatiilor

Articolul Audiență la Ministerul Muncii: Declic și organizații partenere cer dezghețarea alocațiilor copiilor și indexarea cu rata inflației apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România anunță o conferință de presă privind efectele eliminării scutirilor de impozit

CNDR — Thu, 05 Feb 2026 19:38:03 +0000

Foto: Coperta raportului privind Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România. Coperta raportului rezultă din alăturarea celor mai frecvente răspunsuri primite de la persoanele cu dizabilități în cadrul unei anchete naționale la întrebarea: ,,Care credeți că este principala problemă cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România?”.

COMUNICAT DE PRESĂ

Cinci federații naționale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații neguvernamentale și 455 de semnatari individuali, au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care solicită reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap.

În acest context, semnatarii scrisorii organizează o conferință de presă pentru a prezenta situația reală a persoanelor cu dizabilități, direct afectate de noile măsuri fiscale. Vor fi aduse în atenția publică cazuri concrete și grave: persoane cu dizabilități care trăiesc singure și sunt obligate să achite impozite de mii de lei, familii monoparentale cu copii cu dizabilități, precum și familii în care mai mulți membri au dizabilități. Aceste situații evidențiază efectele directe ale unor decizii profund greșite, cu impact major asupra nivelului de trai.

Organizațiile semnatare atrag atenția că eliminarea acestor facilități și menținerea indemnizațiilor de handicap la niveluri neactualizate accentuează riscul de sărăcie și excluziune socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Conferința de presă va avea loc marți, 10 februarie, 2026, ora 11.00, la sediul Asociației Naționale a Nevăzătorilor, Str. Vatra Luminoasă nr. 106B, sector 2, București. Persoană de contact: Daniela Tontsch, E-mail: federatia_cndr@yahoo.com.

Redăm integral Scrisoarea deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ

scutirea de impozit pentru locuință, teren,
mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și majorarea indemnizațiilor de handicap

adresată domnului Ilie Bolojan, Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilitati (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA își exprimă nemulțumirea și revolta față de eliminarea scutirilor de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități, fapt care afectează foarte grav protecția socială și fiscală a acestora.

Avem nu doar datoria morală, ci și obligația publică de a reacționa ferm și fără echivoc față de măsurile care prejudiciază în mod direct persoanele cu dizabilități, condamnându-le la marginalizare și sărăcie. Nu există egalitate de șanse și participare la viața socială în lipsa respectului față de demnitatea umană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut, iată, mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, în mod inacceptabil și de neînțeles, măsurile de austeritate impuse de un context economic nefavorabil au făcut tocmai din persoanele cu dizabilități calul de bătaie, ca și cum din cauza drepturilor lor legale a apărut deficitul bugetar.

CNDR a solicitat în mod constant Guvernului României ca toate scutirile fiscale acordate persoanelor cu dizabilități să fie incluse în Codul fiscal – Legea nr. 227/2015.

Ne referim, în mod concret, la următoarele drepturi, prevăzute în vechea formă a Codului fiscal:

scutirea de la plata impozitului pe clădire (art. 456 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pe teren (art. 464 alin. (1) lit. t)),
scutirea de la plata impozitului pentru un mijloc de transport (art. 469 alin. (1) lit. b)).

Prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, decizia de acordare a acestor scutiri a fost eliminată.

Până în anul 2025, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau automat, prin lege națională, de aceste scutiri. În prezent, două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate diferit exclusiv în funcție de localitatea de domiciliu: una poate fi scutită integral într-un oraș, iar cealaltă poate fi obligată să plătească impozit integral într-o comună vecină. Transferarea scutirilor fiscale de la nivel național la nivel local transformă un drept de protecție socială într-un beneficiu discreționar, ceea ce conduce la tratamente juridice diferite pentru persoane aflate în situații identice. O astfel de abordare ridică serioase probleme de constituționalitate și de compatibilitate cu standardele internaționale privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Mai mult, luând în considerare Art. 489^1,alineatul 3, din Codul fiscal, potrivit căruia facilitățile fiscale locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior, se ajunge inevitabil la situația în care unitățile administrativ-teritoriale cu bugete mici vor acorda un număr extrem de limitat de scutiri sau chiar nu o vor face. Astfel, protecția persoanelor cu dizabilități devine inegală, impredictibilă și dependentă de criterii bugetare locale, nu de nevoia obiectivă de protecție stabilită prin lege.

Această abordare contravine principiului egalității în drepturi și transformă măsurile de protecție socială din drepturi fundamentale în favoruri administrative.

De asemenea, solicităm ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie în primul rând actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu este o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În al doilea rând, indemnizațiile trebuie majorate prin creșterea ponderii din ISR care le este alocată. Această măsură se impune aplicată imediat, altminteri nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități se degradează iremediabil, întrucât costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani și, odată cu el, cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

Ținem să subliniem că impactul financiar se va acoperi integral din sumele colectate în baza dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, respectiv din contribuțiile datorate de autoritățile și instituțiile publice, precum și de persoanele juridice care nu respectă obligația legală de angajare a persoanelor cu handicap. Potrivit legii, aceste sume sunt destinate finanțării măsurilor de protecție și incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, iar folosirea lor pentru majorarea indemnizației de handicap este legală, oportună și justificată, fără a genera presiuni suplimentare asupra bugetului consolidat al statului.

Date fiind aspectele menționate, CNDR solicită:

revenirea la scutirea de impozit pe locuință, pe teren și pe mijloc de transport pentru persoanele cu dizabilități și includerea acesteia în Codul fiscal;
actualizarea indemnizațiilor de handicap cu rata inflației, conform legii;
majorarea indemnizațiilor de handicap prin creșterea ponderii acestora din indicatorul social de referință.

Protecția persoanelor cu dizabilități nu poate fi afectată nici de bugetele locale și nici de inflație. Ea este și trebuie să rămână o responsabilitate fermă a statului român, asumată prin politici publice coerente și echitabile.

Domnule Prim-ministru, vă adresăm rugămintea de a interveni de urgență, cu înalta dumneavoastră autoritate, pentru ca dreptul fundamental al persoanelor cu dizabilități de a avea o viață demnă să fie cu adevărat respectat în țara noastră. Totodată, vă rugăm să ne acordați cât mai curând posibil o audiență, pentru a vă prezenta personal problemele foarte grave cu care ne confruntăm și soluțiile pe care le propunem. Considerăm că în momentul de față dialogul direct cu organizațiile reprezentative nu mai este o chestiune de oportunitate, ci a devenit un imperativ major, întrucât politicile publice care privesc persoanele cu dizabilități trebuie construite împreună cu acestea, nu în absența lor.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE,

Daniela TONTSCH

Semnatari Scrisoare deschisă – organizații, persoane cu handicap, asistenți personali și familiile extinse prejudiciate de efectele eliminarii scutirii de impozit

Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR, președinte interimar: Rodica Nicolae
Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Asociația Calea spre Acces, președinte Mihai Lungu
Asociația Română de Osteogeneza imperfecta,,Oameni Fragili “- membru secretar Plugariu Florența
Asociația Surâsul Albastru Iași, președinte Cristina Nichita
Fundația Univers Plus, președinte Cristian Ungurianu
Asociația Națională A Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
Asociația Werdnig Hoffman, președinte Robert Iosif Veres
Asociația Prader-Willi București, președinte Georgian Apostol
Asociația Națională Miastenia Gravis România, Președintă Adriana Harja
Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamț, președinte Daniela Coman
Asociația Persoanelor cu Glicogenoză, președinte Mirela Adriana Borhan
Asociația T.E.O SIBIU, președinte Angelica Moraru
Asociația Cărășană Sindrom Down, președinte Rodica Doban
Asociația Down Deea, președinte Petreș Mihaiela Cristina
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rare
Asociația Suport Mastocitoza România
Asociația bolnavilor cu boala Pompe
Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora, președinte Maria Vislan
Asociația Sindrom Down Bacau (ASDBC)
Asociatia Oprea Darius Adrian, președinte Oprea Alexandru Sergiu
Asociația Caritabila Ilinca mica minune
Asociația Hoffnung România
Președinte Procopiu Elena
Președintele Lapusan Maria Marta
Asociația Prietenii D.A.R.I.E.I., Bucuresti, președinte Ana Vasilescu
Fundaţia Pro Down, presedinte Veress Gyöngyvér – Anikó
Asociația Ema Cristiana – Președinte Bucur Gabriela
ASOCIAȚIA FANTASTICII DOWN GALAȚI, președinte Mioara Munteanu
Asociația Down Est din România, președinte Calil Sultan
Asociația Oamenilor Mici, președinte Alexandrina Olariu
Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România, președinte Alexandru Tcaciuc
Asociația Gaucher România, președinte Oana MORAR
Asociația LMCRO, președinte Adriana Covacii
Asociația pacienților cu leucemie mieloida cronica
Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity
Asociația Children’s Joy
Asociația Îngerii Albaștri Brăila, prin președinte Petrescu Valentin
Asociația pentru Matei
Asociația Pacienților cu Sindrom Hemolitic Uremic
Asociația Speranța Unui Zambet, președinte Litoiu Sorin Daniel
Asociația pentru pacienții cu Sindromul Smith Magenis
Asociația Amauroza Congenitala Leber Timișoara
Asociația Română de Hemofilie, președinte Andrei Nicolae Daniel
Asociația Autism Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, președinte Nicoleta Niste
Fundația Ancora Salvării, președinte Smelik Inge Jose
Werdnig Hoffman a semnat
Asociația DMD Care
Asociația Smiling Faces România
Asociația Dicta, prin Președinte Cătălina Anca Manciu
Asociația Părinților Copiilor cu AUTISM Argeș-APCA – președinte Badea Andreea Nicoleta
Asociația Autism Cezar Nicolae – S.U.I.T.A., Constanța, președinte Nicolae Eleonora
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Down Art Therapy, președinte Buțu Radu-Bogdan
Asociația DamiDar prin președinte Nan Adriana Otilia
Asociația Prompt For Life – Prompt Pentru Viață, prin președinte Viviana Georgescu
Asociația EduCare – Președinte Ruxandra Ion
Asociația o Șansă în plus pentru Patrick
Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș
Asociația Crestin Ortodoxa Mama Olga, Piatra-Neamț, președinte Arsene Constantin Ciprian
Asociația P.A.V.E.L., președinte Olga Rodica Cridland
Asociația Diana în lumea Cri du chat Tg Mures
Asociația Arca Lex, Târgu-Jiu
Asociația Autism Europa, președinte Ana Dragu
Asociația Sfântul Casian Mediaș
Asociația Persoanelor cu Disabilități Fizice Dej
Asociația Națională a pacienților cu Angioedem Ereditar, președinte Ramona Petran
Asociația Copiii de Cristal, Brașov, președinte Gabriela Plopeanu
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, președinte Carmen Ghercă
Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafărul, Neamt, președinte Daniela Coman
Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple
Asociația Călătorie spre Integrare și Dezvoltare
Euro Education Federation
Starea de Libertate, președinte Diplan Pompiliu
Fundația Star of Hope Romania, președinte Aurora Vatamaniuc
Asociatia Down Plus Bucuresti, preșdinte Bucur Georgeta
Federatia Sindrom Down din Romania
Asociația Județeană Pentru Protecția Pacientilor TM și HD, președinte Țerigariu Elisabeta-Claudia
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, președinte Eduard Pletea,
Asociația Sofia merge mai departe, președinte Diana Coman
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași
Asociația Sf. Ana pentru ajutorarea tinerilor cu dizabilități mintale severe
Asociația Mini Debra
Asociația Pku Life România, vicepreședinte Vinter Lăcrămioara
Asociația Neuro Move CMT
Asociatia Romana a pacienților cu Boli Neurologice Periferice-ARBNP
Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale, președinte Bălan Mioara
Asociatia Bolnavilor de Von Hippel Lindau, prin Presedinte Popa Elena Cristina
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare, președinte Otilia Stanga
Alianța Națională pentru Boli Rare,
Asociația Prader Willi din România
Asociația Română de Cancere Rar.e
Asociatia S.O.S.AUTISM BRĂILA, președinte BRATU ADELINA,
Asociația Down Brăila Botez Vlad Sergiu, președinte Botez Sorin Viorel
Asociația Sırbu Victor Ştefan
Asociația Ajutați Semenii, preşedinte Ioan Cosmin Dorin
Asociația Demnitate pentru toți
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Silvia Elisabeta Dandoczi
Asociația Harmony and Hope Iași, Președinte Ema Ciobanu
Asociația Dincolo de Succes, Președinte Oana Raluca Tătaru
Asociația ADULLAM SHALOM, președinte Irene Anselmi
Asociația Chara Intergenerații, președinte Remus Toader Ruptașu
Asociatia Esti Prețios, Președinte Buiciuc Hildegard Claudia
ACCMA Betesda, presedinte Gavril Matei
Asociatia Suport si Compasiune, presedinte Cernat Daniel
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Charity and Humanitarian Support – caritate și suport umanitar, Președinte Craciun Daniel
Asociatia Dincolo de Nori, președinte Crețu Sorin
Asociația Slujind Binelui președinte Adamache Silviu
SPRO (Speranță pentru România)
Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est, președinte Besleaga Tiberiu
Asociația Un pas spre salvare, Șerban Adrian
Asociația Fight For Freedom
Asociația Bărbaților Creștini, președinte Alin PĂDUREANU
Federația CEAS, președinte Alin PĂDUREANU
Asociația AMEC , presedinte Daniel Leonte
Asociația Culturală Generația Muzicii, Kari Drumof Mihaela
Asociația socioculturală SAM’S FRIENDS, Samoilă Beniamin Daniel
Asociația Bucuria Copiilor, Rechesan Lidia
Asociația Părinților Liceului de Arta Ion Vidu Timișoara, președinte Magheț Adrian
ASOCIAȚIA CLUB RPC, președinte Cionca Alina
Asociatia Royal Rangers Vest, președinte Ionel Ciucure
Fundatia Estera, președinte Prichici Danut
Asociația Veterinara Crestina, președinte Pantea Iosif Timotei
Asociația Centrul Creștin Deo Gloria Timisoara, președinte Aurel Bahnaru
Asociația Sursa Vietii, președinte Neagoe Liviu Dorel
Fundatia Humanitara Debora, președinte Panda Marius
Asociația Centrul de Misiune si Ajutorare Crestina BETEL, președinte Hrab Bogdan
Asociația Creștină Speranță și Lumină, președinte Timiş Laurentiu Grigore
Asociația Nihil Sine Deo-tm, președinte Avram Sabou
Asociația “E DAR-UL LUI NATTY”, președinte Drăgoi Mihaela
Asociația Misiunea Bucovina MB, președinte Daniel Ursachi
Asociatia socio-culturala Prietenii lui Sam, președinte Lucica Samoila
Fundația Missio Link International, președinte Toader Nicolae Emanuel
Asociația Academia Vieții, președinte Cornel Titziu
Asociația Mașina Prieteniei, președinte Croitoru Petru
Fundatia umanitara Chosen România, președinte Ciucure Ionica
Asociația Harmony and Hope Iași, președinte Ema Ciobanu
Centrul Creștin Life, președinte Demian Dorel
Asociația Alo Tata, președinte Marian Sdeorna
Asociația Metanoia, președinte Mihai Rosus
Asociatia Muntele Moria, președinte Istrate Stefan
Asociația Religioasă Centrul Creștin Aletheia, președinte Lucian Chiș
Asociația Creștină de Misiune și Ajutorare Betania, președinte Mihaela Zanoschi
ASOCIATIA INSPIRE LEADERS, președinte Serediuc Gabriel Cristian
Asociația Slujind Binelui, președinte Adamache Silviu
Asociația Puzzle România, președinte Mihaela Stan
Asociatia Sindrom Down Ploiesti, președinte Ardeleanu Corina
Be a butterfly, președinte Marin Cristiana
Asociația Down-Centrul Educational Raluca, președinte Adriana Avram
Asociația Down Braila Botez Vlad Sergiu, Vicepreședinte Botez Stefania
Federatia R.O. TSA
Asociatia Help Autism
Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale prin președinta Dandoczi Silvia Elisabeta
Asociația Pro Autism prin președinte Sălcudean Dorin
Asociatia Autism Cezar Nicolae prin presedinte Nicolae Eleonora
Fundatia de Abiltare Speranta
Asociatia Neurodivergent prin presedinte Tanasa Loredana-Liliana
Asociația Copiilor și Adulților cu Autism Teleorman, președinte Mariana Popescu
Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani/Președinte Gabriela Ivan
Asociația Mihai și Prietenii, președinte Ioana Bardan
Fundatia Transilvana Alpha
Asociatia Educatism Sibiu, președinte Bexa Crenguța
Gianina Serban Transilvana Alpha: Ghejan Ana Maria
Asociația Nas Roșu-Piros Orr Egyesulet, Tg. Mures, prin presedinte Csatlos Karoly
Asociatia Autism Campia Turzii, presedinte Varga Irina
Asociatia Autism Baia Mare, prin președinte Pop Marcela
Asociatia ,,Autism-Lumea Mea” Hunedoara, presedinte Truta Maria Daniela
Asociația Sfântul Casian, prin președinte Barna Adrian
Asociația Casa Faenza Timișoara
Asociatia Anastasia Ioana
Asociația Not Different prin președinte: Lupu Mihaela Cristina
F.E.D.R.A. (FEDERAȚIA PENTRU DREPTURI ȘI RESURSE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI ÎN SPECTRUL AUTISM)
ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA, prin Președinte Nicoleta Niste
Asociatia Prietenii lui Darius, președinte Tiutiu Alexandra Iulia
Asociația „Cuvinte Noi”, președinte Astanei Maria-Cristina
Asociatia Iti arat ca pot prin președinte Marcu Paula
Asociatia Ianna/Floare Aleasă – Centru de Educație Specială
Asociatia pentru Motivatie in Psihoeducatie, presedinte Antonela Samson
Asociatia Prichindeii Isteti, presedinte Serban Mariana
Asociația Căsuța Micilor Eroi, președinte Vasiliu Carmen
Asociatia „Lasa-ma sa-ti aud glasul!”Curtea de Arges ,Presedinte Iancu Iuliana Florentina
Asociația Lumea Copiilor Speciali,președinte Vedere Ramona
Asociatia Iubim sa Daruim, presedinte Nicolau Maria Denisa
Asociația Dicta Brașov ,prin președinte Cătălina Anca Manciu
Asociatia Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil, prin presedinte Anchidin Daniela
Asociatia Pyramid Learning Center, președinte Ioana Corompaki
Asociația Sprijin pentru Normalitate Autism președinte Felea Maria
Asociația special kids- copii speciali Președinte Tutea Ramona
Asociația Zâmbește și Dăruiește- președinte Alexandra Arsene
Impact Autism: Asociația Impact Autism – Președinte Cristina Dumitrașcu
Asociația Vise Colorate Și Suflete Curate Președinte Sandu Ana – Maria
Fundatia Un copil, o speranta – președinte Elena Miruna Tudorache
Asociatia Autism, Terapie, Sport și Arte Argeș – Presdinte Dumitrescu Ana- Florina
Asociatia Albert si zambete – Presedinte Endre Csato
Asociatia AutHelp Presedinte-Antal Ildikó
Asociatia CENTER HOPE FOR A NORMAL CHILDHOOD – președinte Alina Ghinea
Asociația Ajută un copil – președinte Vaidian Diana
Asociatia Albastrul e magie – presedinte Petre Bogdan
Asociatia Prietenii Persoanelor cu Autism- presedinte, Oana Stan
Asociația Edu Wonderland Academy, președinte Mirela Barbu
Asociația SOS Autism Bihor, președinte Zlibuț Simona
Asociatia Romana de Terapii în Autism și ADHD
Fundatia Humanitas Pro Deo. Oțelul Roșu (Caras Severin) Președinte Valentin Samuel Bosneac
Asociația “Zâmbetul lui Ivan”, președinte Voinea Claudia Mihaela
Asociația Păstrează Visul, președinte Jianu Ondina Laura
Asociatia Va Ajutăm din Dej, președinte Cristian F.
Asociația Ariana Miriam- președinte Popa Andrei Cristian
Asociatia Persoanelor cu Disabilitati Fizice Dej – Mureșan Andrei
Asociația IZA-Izolați în Apuseni, președinte Ciuca Lucia
Asociația părinților copiilor cu autism Argeș, președinte Badea Andreea Nicoleta
Fundația Enable România
Fundația Star Hope
Fundatia Life Tineret, președinte Marius HARDUT
Asociatia Lumea prin ochii lui Bogdan, Președinte Dinu Alexandra;
Asociația Luptam pentru Denis, Președinte Sinică Andreea;
Asociatia Sindrom Down Dâmbovița, Președinte Buturugă Mihaela;
Asociatiei Cultural Educative pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric, Președinte Stoian Alexandru
Asociatia Autism Voice
Asociatia Visuri si Sperante Craiova
Organizatia Suedeza de Ajutor Umanitar Individual
Asociația BiSMart
Asociația Spune Da
Asociația „Pentru Noi” Bârlad, Președinte Ligia Marin

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România anunță o conferință de presă privind efectele eliminării scutirilor de impozit apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită

Lavinia Elena Niculicea — Mon, 02 Feb 2026 16:02:24 +0000

De la 1 februarie 2026 și până la 31 decembrie 2027, se vor aplica noi reguli privind plata concediilor medicale. Conform acestora, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, nefiind acoperită nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate.

Măsura a fost introdusă prin OUG nr. 91/2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025, și are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate.

Ce se schimbă concret

Pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027:

indemnizațiile se vor calcula prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecțiunii (boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.).;
prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită;
măsura nu afectează stagiul de cotizare și nici calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Așadar, angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând cu a doua zi și până în a șasea zi a perioadei de incapacitate temporară de muncă, iar din a șaptea zi plata va fi preluată de Casa de Asigurări de Sănătate, potrivit OUG nr. 91/2025.

Până acum, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar din a șasea zi costurile erau suportate de CNAS.

Pentru concediile medicale suportate integral de Casa de Asigurări de Sănătate, indemnizațiile vor fi plătite tot începând cu a doua zi a episodului de boală. Este vorba despre concediul de risc maternal, concediul de maternitate, concediul pentru carantină (boli infectocontagioase), concediul pentru îngrijirea copilului bolnav sau a pacientului oncologic.

Indemnizații diferențiate în funcție de durata medicalului

De la 1 februarie 2026, prima zi de concediul medical devine zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizația se calculează conform următoarelor procente, stabilite în funcție de durata concediului:

55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obișnuită de până la 7 zile;
65% din baza de calcul pentru concedii între 8 și 14 zile;
75% din baza de calcul pentru concedii mai lungi de 15 zile.

Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară.

Cine este cel mai afectat

Ordonanța de urgență îi afectează în mod special pe pacienții cronici – persoane cu afecțiuni oncologice, pacienți aflați pe dializă, cei cu boli autoimune sau boli rare – care au nevoie de internări periodice ori tratamente recurente. Aceștia vor pierde o zi de plată la fiecare vizită medicală necesară administrării tratamentului sau monitorizării bolii.

Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, a declarat, după întâlnirea cu ministrul Sănătății, că asociațiile de pacienți au cerut „identificarea unei soluții pentru pacienții cronici, care sunt cei mai afectați: o dată pe lună merg în spitalizare de zi pentru tratament, ceea ce înseamnă cel puțin 12 zile pe an”.

Reprezentanții pacienților solicită și simplificarea procedurilor, astfel încât tratamentele să poată fi administrate în ambulatoriu, fără a mai fi necesară acordarea unei zile de concediu medical. Ei propun ca spitalizarea de zi să fie realizată o dată la 3–6 luni, pentru monitorizare, nu lunar.

Peste 34 de asociații de pacienți au lansat un apel public prin care cer eliminarea prevederii privind neplata primei zile de concediu medical, exceptarea bolilor cronice și introducerea unui cod distinct pentru acestea, diferit de codul pentru boală obișnuită.

Semnează petiția aici:
https://www.petitieonline.com/pacienii_cronici_nu_trebuie_pedepsii_pentru_c_aleg_s_munceasc?

Articolul Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită apare prima dată în Jurnal Social.

Scrisoare deschisă către Prim-ministru privind drepturile fiscale ale persoanelor cu dizabilități

CNDR — Mon, 02 Feb 2026 15:24:49 +0000

Cinci federații pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, împreună cu 232 de organizații ale persoanelor cu dizabilități din România, organizații pentru persoanele cu dizabilități și 455 de semnatari individuali au transmis o Scrisoare deschisă Prim-ministrului Ilie Bolojan, prin care cer reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap. Reprezentanții acestora atrag atenția că eliminarea acestor drepturi pune o presiune financiară uriașă pe persoane deja vulnerabile și riscă să le împingă și mai mult spre sărăcie și excludere socială. Organizațiile semnatare subliniază că respectarea demnității umane și a egalității de șanse nu poate exista fără măsuri reale de protecție socială și solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.