În urma informării oficiale transmise duminică, 11 ianuarie, de Guvern, prin care sunt justificate majorările impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a formulat o serie de precizări critice privind impactul reformei asupra persoanelor cu dizabilități.

Până în acest an, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiau de scutire automată de la plata impozitului pe locuință, teren și autovehicul, în baza unei legi naționale. Potrivit Danielei Tontsch, această protecție legală a fost eliminată prin reforma fiscală adoptată de actuala coaliție de guvernare.

„Așa cum a afirmat și domnul Bolojan, dreptul la scutire nu mai este un drept garantat prin lege națională”, a explicat aceasta.

În comunicatul emis de Guvern se precizează că unitățile administrativ-teritoriale (UAT-urile) – primăriile și consiliile locale – vor decide, de acum înainte, cine beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Practic, fiecare primărie poate stabili dacă acordă facilități fiscale, în ce limite și către ce categorii de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități sau cu venituri reduse.

„Este important de menționat că facilitățile locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior. Asta înseamnă că, în situația în care o primărie are un buget mic, va acorda puține scutiri. Două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate complet diferit: una poate fi scutită într-un oraș, iar cealaltă taxată integral într-o comună vecină”, a declarat Daniela Tontsch.

Concluzia este una fermă: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”.

Referindu-se la momentul ales de Guvern pentru publicarea comunicatului, aceasta a atras atenția că scopul real nu ar fi fost informarea publicului. „Motivul real nu este informarea publicului, ci gestionarea crizei”, a spus  Daniela Tontsch.

Ea a explicat că Executivul știe că au apărut decizii de impunere greșite, că platforma ghișeul.ro a afișat sume foarte mari și că reacțiile publice au fost negative, mai ales din partea persoanelor vulnerabile. „Guvernul nu rezolvă problema de la zero, ci încearcă să oprească scandalul și pierderile de imagine”, a adăugat aceasta.

Deși Guvernul susține că „reforma se impunea”, președinta CNDR atrage atenția că aceasta a fost realizată fără măsuri clare de protecție socială. Reforma nu a fost însoțită de o evaluare de impact social, de o plasă de siguranță națională și nici de criterii clare și obligatorii de protecție pentru persoanele cu dizabilități.

,,Dizabilitatea este tratată la fel ca orice altă situație fiscală, deși este o condiție permanentă, care generează costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de venit. Practic, deficitul bugetar este rezolvat, parțial, prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”, a mai precizat Daniela Tontsch.

În concluzie, modul în care a fost implementată reforma este nedrept pentru persoanele cu dizabilități.

,,Statul a renunțat la protecția națională și a pasat responsabilitatea către primării, iar drepturile au fost transformate în favoruri locale”, a transmis președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi” apare prima dată în Jurnal Social.

Regulile privind opțiunea de acordare a gratuității la transportul interurban sau de acordare a unor bonuri valorice persoanelor cu dizabilități au fost modificate, potrivit Ordonanței de urgență nr. 90/2025, care schimbă mai multe acte normative, printre care și Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Concret, OUG nr. 90/2025, publicată la 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial, elimină referirile la bonurile de carburant pe suport hârtie și la posibilitatea de decontare a cheltuielilor de transport în cazul persoanelor cu dizabilități.

Așadar, OUG nr. 90/2025 modifică alineatul (9) al articolului 24 din Legea nr. 448/2006, care stabilește că ,,persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri valorice pe suport electronic, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant sau alimentării cu energie electrică care nu depășesc suma de 1.500 lei anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei anual, pentru persoanele cu handicap accentuat”.

Anterior, legea prevedea „acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, bonuri valorice pe suport electronic sau decontare”.

Astfel, de anul acesta se simplifică procedura de acordare a sprijinului pentru combustibil sau energie electrică în cazul persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

Prin urmare, valorile sprijinului rămân aceleași, însă acesta se acordă exclusiv sub formă de bonuri valorice pe suport electronic. Cardul va fi alimentat de două ori pe an.

De reținut! Persoanele nu vor mai fi obligate să depună la DGASPC bonuri fiscale pentru achiziția combustibilului, fiind eliminate drumurile inutile.

De asemenea, rămâne valabilă regula potrivit căreia, în situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de gratuitate la transportul interurban, însoțitorii sau asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav ori însoțitorii copiilor cu handicap accentuat nu beneficiază de această gratuitate.

Cardurile electronice pot fi folosite pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburanți sau energie electrică a vehiculelor aflate în proprietatea persoanelor cu handicap, a familiei, a asistentului personal, asistentului personal profesionist sau a însoțitorului.

Depunerea cererilor și documente necesare

Pentru a beneficia de una dintre opțiuni, persoanele interesate trebuie să depună o cerere de opțiune, care poate fi depusă direct la sediul DGASPC de la domiciliu, prin poștă sau prin e-mail.

Anexa nr. 2 trebuie completată indiferent de opțiunea aleasă.

Persoanele care optează pentru acordarea de bonuri valorice pe suport electronic trebuie să completeze şi Anexa nr. 5 și să depună o copie a cărţii de identitate a persoanei cu dizabilități, precum şi o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap.

Prestațiile sociale nu se mai suspendă la reevaluare pentru șoferii cu dizabilități

O altă modificare importantă adusă de OUG nr. 90/2025, intrată în vigoare la 31 decembrie 2025, stabilește că persoanele cu dizabilități care dețin permis de conducere și certificat de încadrare în grad de handicap nu mai riscă suspendarea prestațiilor sociale pe durata procedurii de reevaluare medicală.

Decizia vine după ce, în 2025, a fost instituit un mecanism de reevaluare obligatorie pentru șoferii care dețin certificate de handicap emise pentru afecțiuni medicale ce pot afecta siguranța conducerii unui autovehicul. În forma inițială a legii, pe durata acestei reevaluări, dreptul la prestațiile sociale era suspendat automat, fapt care a generat îngrijorări majore în rândul beneficiarilor.

Prin OUG nr. 90/2025, Guvernul a abrogat alineatul (5) al articolului 58³ din Legea nr. 448/2006, care prevedea că „dreptul la prestațiile sociale (…) se suspendă pe perioada reevaluării” persoanelor care dețin atât certificat de încadrare în grad de handicap, cât și permis de conducere. În consecință, dreptul la indemnizații și alte forme de sprijin financiar nu mai poate fi întrerupt în timpul reevaluării.

Totodată, OUG nr. 90/2025 stabilește și modul de corectare a situațiilor deja produse. Prestațiile sociale care au fost suspendate în baza vechilor decizii vor fi restituite.

Mai exact, ordonanța prevede că „prestațiile (…) care au fost suspendate în temeiul deciziilor/dispozițiilor de suspendare a drepturilor emise pentru dosarele supuse reevaluării potrivit prevederilor art. 58³ din Legea nr. 448/2006 urmează să fie restituite în luna următoare celei în care deciziile/dispozițiile sunt revocate din oficiu sau la solicitarea persoanei cu handicap, dacă noul certificat de încadrare în grad de handicap nu a fost emis”.

Ce se întâmplă cu certificatele permanente de handicap

Potrivit noii ordonanțe, pentru certificatele de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent, în cazul în care, în urma reevaluării, gradul de handicap se modifică, drepturile se recalculează corespunzător începând cu data intrării în vigoare a noului certificat.

Până la acel moment, prestațiile sociale rămân în plată la nivelul stabilit anterior.

Mecanism nou de evaluare a capacității de a conduce pentru persoanele cu dizabilități

Începând cu anul 2025, Legea nr. 448/2006 a fost modificată prin Ordinul ANPDPD nr. 312/2025, fiind introdus un nou mecanism de verificare a capacității persoanelor cu dizabilități de a conduce autovehicule în condiții de siguranță.

Concret, persoanele care dețin un certificat de încadrare într-un grad de handicap pentru una sau mai multe afecțiuni considerate incompatibile cu șofatul și care, în același timp, au un permis de conducere valabil, trebuie să fie supuse unei reevaluări de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Lista afecțiunilor medicale incompatibile cu condusul vehiculelor rutiere este stabilită prin Ordinul nr. 1.049/2019 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, tramvai sau troleibuz,  care a actualizat reglementările anterioare (Ordinul Ministerului Sănătății 1.162/2010).

Link informativ: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/216108

Puteți descărca Anexa 2 și Anexa 5 necesare pentru acordarea bonurilor valorice pe suport electronic aici:

Articolul Modificări legislative importante privind regulile de acordare a facilităților de transport destinate persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) reafirmă importanța implicării copiilor cu dizabilități în organizarea și amenajarea spațiilor de joacă, subliniind că acestea nu trebuie să fie doar sigure, ci și incluzive și accesibile tuturor copiilor.

În acest context, ANPC a elaborat un Ghid practic pentru spaţiile de joacă şi parcurile de distracţii, un document clar care stabileşte cerinţe minime de siguranţă, exploatare şi responsabilitate pentru administratori.

Ghidul practic pentru inspecția și întreținerea locurilor, echipamentelor și spațiilor de joacă deschise pentru copiii cu sau fără dizabilități are ca scop promovarea, protecția și garantarea accesului egal la joacă, indiferent de existența sau tipul dizabilității. Documentul este elaborat în conformitate cu principiile consacrate în Convenția ONU privind drepturile copilului și cu legislația națională în vigoare.

În România, se constată în continuare o lipsă semnificativă a locurilor de joacă adaptate și incluzive pentru copiii cu dizabilități. Această realitate generează o serie de provocări majore care contravin principiilor Convenției ONU și limitează exercitarea deplină a drepturilor acestor copii.

Potrivit ghidului, spațiile de joacă din România rămân, în mare parte, neadaptate nevoilor copiilor cu dizabilități, în ciuda investițiilor realizate în accesibilizarea clădirilor publice. Situația poate fi atribuită unui cumul de factori, printre care lipsa unei finanțări adecvate, prioritizarea incorectă a proiectelor de infrastructură și un nivel redus de conștientizare la nivel comunitar.

,,Pentru copiii cu dizabilități, dreptul la recreere reprezintă o oportunitate esențială de dezvoltare a abilităților motorii, sociale și emoționale, într-un mediu sigur și sprijinitor. Cu toate acestea, în multe părți ale țării, spațiile de joacă nu sunt proiectate având în vedere accesibilitatea și inclusiunea.

Adaptarea acestor spații poate aduce și beneficii economice localităților. Familiile care au copii cu dizabilități pot căuta activ locuri de recreere adaptate, stimulând astfel turismul local și generând venituri suplimentare pentru comunități. Totodată, oferirea unor spații de joacă adaptate transmite un mesaj clar că toți copiii sunt egali și au dreptul la aceleași oportunități, contribuind la combaterea stigmatizării și la consolidarea sentimentului de apartenență în comunitate”, se arată în ghid.

ANPC subliniază că adevărata siguranță nu se rezumă doar la respectarea standardelor tehnice, ci presupune respect față de fiecare copil, empatie față de cei vulnerabili și implicarea activă a comunităților în sprijinul copiilor.

„Locurile de joacă nu trebuie să fie capcane! La început de an, primăriile, consiliile județene și unitățile administrativ-teritoriale au timp să acționeze. Până la vară, copiii ar trebui să beneficieze de spații de joacă sigure, moderne și conforme cu standardele europene. Un loc de joacă înseamnă bucurie, nu risc. Siguranța copiilor trebuie să fie o prioritate, nu o opțiune”, a declarat Paul Anghel, directorul general al ANPC.

Ghidul nu înlocuiește standardele EN 1176 și EN 1177, ci le completează cu informații practice privind inspecția și întreținerea periodică a echipamentelor. Printre recomandările principale se numără:

• utilizarea echipamentelor certificate conform SR EN 1176, fără muchii ascuțite sau piese ruginite;
• amenajarea suprafețelor de impact sigure (cauciuc, nisip, tartan), în locul betonului;
• efectuarea verificărilor și a mentenanței periodice, nu doar la momentul inaugurării;
• separarea zonelor în funcția de categoriile de vârstă;
• instalarea gardurilor de protecție, a accesului controlat și asigurarea unei bune vizibilități pentru părinți.

De asemenea, ghidul recomandă:

• amplasarea panourilor informative cu reguli de utilizare și date de contact pentru sesizări, inclusiv în alfabet Braille;
• verificarea tuturor componentelor echipamentelor (șuruburi, suduri, subansamble, microfisuri, elemente din lemn deteriorate, componente HDPE sparte sau fisurate etc.);
• verificarea și punerea în siguranță a stâlpilor de iluminat, a cablurilor electrice și a prizelor de pământ, prin buletine PRAM;
• toaletarea copacilor pentru prevenirea accidentelor cauzate de crengi căzute;
• întocmirea registrelor de exploatare și a evidenței intervențiilor realizate de personal calificat;
• asigurarea serviciilor de inspecție periodică (RSVTI);
• realizarea serviciilor de întreținere, revizie și reparație de către persoane juridice autorizate ISCIR;
• dotarea spațiilor de joacă cu echipamente dedicate copiilor cu nevoi speciale (autism, deficiențe de vedere, dizabilități locomotorii etc.);
• verificarea și, dacă este cazul, înlocuirea echipamentelor din grădinițe și creșe care nu corespund categoriei de vârstă;
• igienizarea/dezinfectarea echipamentelor din cadrul spațiilor de joacă, grădinițe și creșe;
• asigurarea căilor de acces fără obstacole pentru persoanele care utilizează scaune rulante;
• montarea plăcuțelor de identificare conform prevederilor HG 435/2010.

Prin aplicarea recomandărilor din acest ghid, ANPC consolidează dreptul fiecărui copil de a fi văzut, ascultat și inclus, transformând spațiile de joacă în locuri de siguranță, egalitate și apartenență.

Pentru mai multe informații, ghidul poate fi consultat pe site-ul ANPC: https://anpc.ro/…/Ghid-practic-pentru-spatiile-de-joaca…

Articolul Locurile de joacă nu trebuie să fie capcane: ANPC a lansat Ghidul practic al spațiilor de joacă deschise pentru copiii cu sau fără dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în colaborare cu Hubul de Inovație în Sănătate, a dezvoltat și lansat o platformă online dedicată pacienților și aparținătorilor, menită să faciliteze accesul la informații despre studiile clinice aflate în derulare în România, potrivit unui comunicat al ANMDMR.

Prin intermediul platformei, utilizatorii pot înțelege mai clar ce presupune participarea la un studiu clinic, care sunt beneficiile și riscurile implicate, precum și pașii necesari pentru înrolare. Platforma este disponibilă în limba română, este conectată la baza de date a Uniunii Europene și poate fi accesată la adresa: https://studiiclinice.anm.ro.

„Platforma online pentru facilitarea accesului la studii clinice în România reprezintă primul mare livrabil al acestui proiect din cadrul Hubului de Inovație în Sănătate, fiind atât un instrument de informare, cât și de educare. Susținem astfel dezvoltarea unui model competitiv pentru studiile clinice în România, oferind pacienților posibilitatea de a lua decizii informate și acces la oportunități terapeutice avansate. Decizia de înrolare într-un studiu aparține exclusiv pacientului și medicului curant, cu respectarea criteriilor de includere și excludere și a evaluării clinice. Ne dorim ca această platformă să consolideze încrederea publicului și să sprijine evoluția unui cadru de cercetare medicală predictibil, eficient și orientat către nevoile reale ale oamenilor”, a declarat conf. univ. dr. farm. Răzvan Mihai Prisada, președintele ANMDMR și coordonator al proiectului.

Prezent la eveniment, Claudiu Damian, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a subliniat importanța cercetării medicale de înalt nivel pentru viitorul medicinei românești. ,,Pentru pacienți, studiile clinice înseamnă acces la cele mai noi molecule, la terapii inovatoare, în același timp și în aceleași condiții ca pacienții din oricare alt stat al Uniunii Europene. Este o oportunitate pentru tratament modern, supraveghere riguroasă și standarde internaționale de calitate.”

Inițiativa este rezultatul unei colaborări extinse între Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF, Asociația Local American Working Group (LAWG), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România (ACCSCR), alături de alte entități interesate. Proiectul a fost implementat cu sprijinul tehnic oferit de IQVIA România.

Prof. univ. dr. Carmen Orban, președinta Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senat, a subliniat că platforma reprezintă o resursă valoroasă pentru pacienți, medici și întreaga comunitate medicală, oferind informații actualizate în timp real. Aceasta a menționat importanța feedbackului constant pentru îmbunătățirea continuă a platformei.

Platforma oferă informații în limba română despre studiile clinice disponibile în România, clasificate pe arii terapeutice și distribuție geografică, datele fiind preluate în timp real din baza de date a Agenției Europene a Medicamentului – CTIS. Totodată, aceasta îndeplinește și un rol educațional, adresându-se pacienților, investigatorilor și publicului larg.

În calitate de reprezentant al mediului academic medical și farmaceutic, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector al UMF Carol Davila din București, Alianța Universitară G6-UMF, a subliniat faptul că „transparența studiilor clinice este esențială pentru reconstrucția încrederii publicului în cercetare. Pacienții trebuie să știe ce studii se desfășoară în România, unde pot participa, care sunt beneficiile și riscurile, cine le coordonează și care sunt rezultatele. Informația corect prezentată generează încredere atât în sistemul medical, cât și în capacitatea țării de a fi un partener internațional în dezvoltarea de terapii inovatoare.”

Reprezentantul industriei farmaceutice inovatoare, Frank Loeffler, președintele Asociației Local American Working Group (LAWG), a evidențiat faptul că această platformă națională aduce un plus de transparență cercetării clinice din România. Aceasta oferă pacienților, medicilor și centrelor de cercetare o vizibilitate clară și în timp real asupra studiilor disponibile și facilitează conectarea pacienților la tratamente inovatoare într-un mod mai simplu și mai accesibil. ,,România trebuie să își afirme rolul de hub internațional de cercetare în dezvoltarea tratamentelor inovatoare, iar pacienții români trebuie să își poată valorifica dreptul de a accesa aceste inovații la fel de repede ca toți cetățenii europeni.”

Proiectul a fost dezvoltat ca urmare a propunerilor venite din partea organizațiilor de pacienți și a profesioniștilor din domeniu, cu sprijinul și implicarea numeroșilor parteneri ai Hubului de Inovație în Sănătate. Lansarea platformei reprezintă un pas important în completarea infrastructurii digitale a României în domeniul sănătății.

„Propunerea pentru dezvoltarea acestei platforme de studii clinice a venit din partea organizațiilor de pacienți și m-a bucurat deschiderea pe care am găsit-o în Hubul de Inovație în Sănătate și în parteneriatul cu ANMDMR. Atât pacienții, cât și medicii pot accesa platforma pentru informații despre studii clinice, precum și pentru identificarea unui studiu aflat în desfășurare în România. Colaborarea cu Agenția Europeană a Medicamentului permite actualizarea zilnică a platformei, iar zona de informații pentru pacienți va fi extinsă, astfel încât aceștia să găsească materiale educaționale cât mai relevante pentru nevoile lor”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).

„Platforma este una dintre puținele inițiative din sănătate care a adus împreună instituții, zona academică, industria și asociațiile de pacienți, pentru a contribui la dezvoltarea sa, iar acesta este doar începutul. În pasul următor vedem necesare campanii de comunicare pe tema studiilor clinice la nivel național, un dialog deschis cu multiple organizații care pot sprijini pacienții în identificarea studiilor, precum și extinderea orizontului de activități către demersuri europene în domeniul studiilor clinice”, a evidențiat Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Studiile clinice contribuie la crearea unui sistem sanitar modern, orientat către inovație, având un impact pozitiv asupra sănătății pacienților și oferindu-le acestora o punte de conectare către cele mai noi inovații medicale și tehnologice.

România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care au dezvoltat un Plan Strategic în domeniul studiilor clinice, coordonat de ANMDMR și realizat cu sprijinul Hubului de Inovație în Sănătate în anul 2024. Platforma pentru facilitarea accesului la studii clinice în România reprezintă o acțiune prioritară în cadrul ariilor strategice de intervenție ale acestui plan.

Dr. Teodor Blidaru, manager al Hubului de Inovație în Sănătate, a menționat: „Această platformă devine un facilitator al ecosistemului de studii clinice din România, oferind medicilor și pacienților vizibilitate reală asupra studiilor active la nivel național. Mai mult, platforma reprezintă un livrabil concret al Hubului de Inovație în Sănătate și dovedește că parteneriatele de tip public-privat pot funcționa eficient atunci când există o viziune comună și un obiectiv clar.”

Cele mai multe studii clinice sunt dedicate ariei oncologiei, însă sunt reprezentate și alte specialități, precum dermatologia, reumatologia, neurologia și psihiatria.

Datele sistemului european de informații privind studiile clinice (EU Clinical Trials Information System) arată că, în luna decembrie, sunt în desfășurare peste 720 de studii clinice în 385 de centre medicale din România, dintr-un total de 10.513 trialuri derulate la nivel european.

Potrivit ANMDMR, România ocupă o poziție de mijloc în clasamentul statelor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește numărul de studii clinice desfășurate, înregistrând progrese semnificative în ultimii ani în acest domeniu strategic.

Articolul A fost lansată platforma online pentru facilitarea accesului la studii clinice în România apare prima dată în Jurnal Social.

Producția spectacolului Nicio pastilă magică / No Magic Pill face parte din primul proiect autohton de teatru dedicat persoanelor cu dizabilități motorii – „Prețul Vieții”, având drept partener principal Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR). Inițiativa promovează diversitatea, accesibilitatea și reprezentarea autentică în artele spectacolului, deschizând drumul către un teatru mai inclusiv și mai profund uman.

Avanpremiera a avut loc pe 1 iulie, de la ora 18:30, la Sala Media a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.

Reprezentații sold out și un impact puternic asupra publicului

Primele două reprezentații ale spectacolului Nicio pastilă magică / No Magic Pill, în regia lui Laurențiu Rusescu, au avut loc pe 1 și 2 iulie, fiind urmate de alte patru spectacole sold out, desfășurate tot la Teatrul Național București (Sala Media), pe 3, 8, 9 și 10 iulie.

Este primul spectacol din România care aduce împreună pe scenă actori profesioniști și actori amatori cu dizabilități motorii, într-o poveste profundă despre demnitate, limite, emoție și viață trăită autentic.

O distribuție mixtă, cu povești reale și emoție autentică

Spectacolul este regizat de Laurențiu Rusescu și îi are în distribuție pe actorii profesioniști Mihaela Velicu și Florin Aioane, alături de Alex Tache, Ariana Mihaela Dumitru, Paul Lucian Teodorescu, Arian Cristian Notrețu și Alexandru Calițoiu – actori amatori care și-au adus pe scenă propriile trăiri, înrădăcinate într-o realitate adesea ignorată.

Inspirat dintr-o poveste reală, Nicio pastilă magică / No Magic Pill aduce în fața publicului istoria emoționantă a unor oameni cu dizabilități motorii care luptă cu curaj pentru a-și păstra demnitatea și independența. Deși abordează teme profunde, spectacolul surprinde prin dinamism, traversând rapid stări contrastante: de la tristețe sfâșietoare, la un umor cald și autentic.

Prezența autorului: un moment simbolic pentru scena românească

Avanpremiera din 1 iulie l-a avut în sală și pe Christian O’Reilly, autorul textului care stă la baza spectacolului, prezent în România alături de familia sa, special pentru acest eveniment.

La finalul reprezentației, acesta s-a alăturat echipei artistice și a transmis publicului:

„Nu mi-am imaginat niciodată că acest text va fi montat în afara Irlandei. Este tot ce am visat pentru el: să treacă de granițele țării pentru care a fost scris și să devină o portavoce în lupta pentru drepturile persoanelor cu dizabilități de pretutindeni. Deși nu înțeleg limba română, am simțit fiecare replică și fiecare emoție. Sunt profund impresionat și recunoscător.”

Un casting atipic – cinci tineri care schimbă percepții

Montată pentru prima dată în afara Irlandei, producția este o inițiativă teatrală unică, fiind primul spectacol din România interpretat de actori cu dizabilități motorii. Proiectul a fost întâmpinat cu un entuziasm real, atât de comunitatea persoanelor cu dizabilități, cât și de lumea teatrului.

Castingul s-a desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni și s-a încheiat la finalul lunii mai.

„Procesul de casting a fost pe măsura acestui proiect atipic – complex, profund și plin de responsabilitate. A fost dificil nu doar din cauza caracterului inedit al spectacolului, ci și pentru că fiecare alegere a trebuit să fie corectă, atât artistic, cât și uman.

Pentru actorii amatori, criteriile au mers dincolo de abilități tehnice. Am căutat în primul rând dorința sinceră de a urca pe scenă, disponibilitatea de a ieși din zona de confort, curajul de a fi în centrul atenției și o predispoziție autentică spre exprimarea emoțiilor. Cunosc poveștile tuturor celor care au venit la audiții și sunt profund impresionat de decizia lor de a se implica într-un proiect care presupune un efort fizic și emoțional considerabil, comparabil cu munca unui actor profesionist.”, a declarat regizorul Laurențiu Rusescu.

Cei cinci actori amatori, care au contribuit la diversitatea și inovația din artele teatrale, inspirând și încurajând persoanele cu dizabilități să urmeze o carieră în artele spectacolului, au vârste cuprinse între 15 și 27 de ani și provin din medii și domenii variate.

Alex Tache, distribuit în rolul principal, lucrează în domeniul IT și este implicat activ în numeroase inițiative civice; Ariana Mihaela Dumitru este elevă a Liceului Teoretic „Constantin Brâncoveanu” și participantă constantă în proiecte de teatru și muzică; Paul Lucian Teodorescu este absolvent al Facultății de Istorie și interesat de culisele meseriei de actor; Arian Cristian Notrețu este înotător și triathlonist paralimpic multipremiat, student al Universității Naționale de Educație Fizică și Sport București și antrenor de înot la OV Sports Otopeni, un exemplu de perseverență după o accidentare gravă suferită în copilărie; Alexandru Calițoiu, dependent de scaunul rulant din copilărie, ca urmare a unui accident rutier, impresionează prin optimism și forță interioară.

Echipa artistică și contribuțiile creative

Distribuția este completată de Mihaela Velicu (Teatrul de Stat Constanța – Seaside Stories, Trilogia Belgrădeană, A douăsprezecea noapte) și Florin Aioane (o prezență constantă pe scenele de teatru independent, nominalizat de UNITER pentru debut), cu participarea specială a Biancăi Babașa și Emil Hoștină.

Muzica este compusă de Călin Țopa, câștigător al premiului UNITER pentru cea mai bună muzică originală și sound design, iar scenografia aparține Andreei Koch.

Declarațiile celor implicați

Alex Tache, cel care îi dă viață lui Martin, personajul principal al spectacolului, a declarat după premieră: „Acesta a reprezentat pentru mine punctul culminant al întregii povești. Deși am intrat în spectacol cu emoții, bucuria faptului că a fost primit foarte bine de spectatori nu se poate măsura în cuvinte. Îmi doresc ca și restul reprezentațiilor sa decurgă la fel și să fie primite cu bucurie de cei care vor să afle această poveste minunată!”

Mihaela Velicu a completat: „Am simțit din partea publicului foarte multă căldură la premieră. La următoarele reprezentații îmi doresc să se înțeleagă, la un nivel profund, printr-un exercițiu de empatie, importanța integrării acestei comunități – persoanele cu dizabilități – și să le mulțumim că ne învață, pe altă cale, ce înseamnă curajul, lupta și libertatea adevărată.”

Laurențiu Rusescu, inițiatorul proiectului „Prețul Vieții”, a mai adăugat: „În cazul actorilor profesioniști, procesul a fost mai simplu, dar nu mai puțin riguros. Am căutat versatilitate, empatie și, mai presus de toate, capacitatea de a lucra cu generozitate și bucurie într-un context delicat. Mihaela și Florin nu doar că au îndeplinit aceste criterii, dar le-au și depășit cu mult. Talentul și energia lor aduc echilibru și lumină spectacolului, oferind exact acel contrapunct emoțional de care are nevoie.”

Mai mult decât teatru – dialog, empatie și conștientizare

Pe 10 iulie, spectacolul a fost transmis live, gratuit, pe platforma Picior de Play, de către Asociația de Teatru Digital. La finalul reprezentațiilor, publicul a participat la sesiuni de dialog moderate de Daniela Tontsch, președinta CNDR, partenerul principal al proiectului.

Aceasta a afirmat că fiecare reprezentație a fost o experiență emoționantă, care a depășit granițele actului artistic:

«Spectacolul „Nicio pastilă magică” a ajuns la inimile a sute de oameni în doar trei reprezentații. Cei care au intrat în sală au ieșit transformați. Cei de pe scenă – actori profesioniști și actori amatori cu dizabilități fizice – nu au cerut aplauze, ci le-au câștigat prin autenticitate, emoție și forță interioară».

Ea a subliniat că spectacolul nu este doar o piesă de teatru, ci o revendicare publică a demnității. Reacțiile publicului au fost copleșitoare.

«Fiecare seară a fost mai mult decât un act artistic. A fost o revendicare publică a demnității. A fost dovada că dizabilitatea nu limitează creativitatea, expresia sau profesionalismul – dimpotrivă, le amplifică. Prima reprezentație – cu autorul piesei, Christian O’Reilly, prezent în sală – a fost un moment istoric. A doua – sold out – a adus recunoaștere și aplauze în picioare. A treia – cu un public divers și implicat – a încheiat un prim capitol dintr-o poveste care abia începe.

După fiecare spectacol, oamenii au rămas – nu doar fizic în sală, ci prezenți cu sufletul, dornici să întrebe, să înțeleagă, să se implice. Dialogul post-reprezentație, cu invitați speciali, a deschis drumuri spre conștientizare și acțiune. Acest spectacol nu este doar teatru. Este viață. Este adevăr rostit pe scenă de oameni care, zi de zi, înfruntă bariere invizibile și construiesc poduri. Mulțumim celor care au fost alături de noi. Urmează mai mult. Pentru că vocea noastră merită să fie auzită», a declarat Daniela Tontsch.

O oglindă a emoției brute

Una dintre cele mai emoționante reacții a venit din partea Andreei Marinescu, cercetător în domeniul chimiei farmaceutice și pasionată de teatru. Ea a descris forța emoțională a spectacolului astfel:

«Am vizionat spectacolul ,,Nici o pastilă magică”, primul cu actori amatori cu dizabilități. Wow! Am fost atât de impresionată de autenticitatea cu care acești copii – toți tineri sub 35 de ani – au reușit să transmită o parte din problematica nu doar socială, ci și cea emoțională cu care ei se confruntă în viața de zi cu zi, așa cum este reliefată în piesa scrisă de dramaturgul  irlandez Christhian O’ Reilly. Deși s-a dorit o adaptare la situațiile tipice din  societatea românească, s-a concluzionat, după sesiunea Q&A de la final, că piesa originală atinge deja toate punctele critice.

Ceea ce a fost tulburător însă și vreau să remarc este modul cum acești tineri și-au dus la îndeplinire misiunea de artiști. Autenticitate – acesta este cuvântul. Amatori care să exprime atât de plastic și elocvent așa emoții grele, rar. Asta da putere de vulnerabilizare. Știm că nu este ușor să exprimi public tot adâncul tău emoțional, cu trăiri intense, frustrări, dureri, îndoieli, decizii grele. Acești artiști au făcut-o! Asta da putere!

Și, în al treilea rând, dar nu ultimul, sesiunea Q&A mi-a arătat cât de frumos se poate gestiona o încărcătură atât de grea. Neetichetarea, adevărata ajutorare, adevărata iubire creștină, acestea le-am văzut după spectacol în acești superbi OAMENI. Mă uit în societatea noastră diversă și mă înfior când văd cât de departe suntem ca societate de valorile morale pe care comunitatea aceasta le are. Noi suntem cei cu handicap emoțional. Ar trebui să învățăm de la acești oameni maturi emoțional și să le fim recunoscători pentru lecția de viață oferită cu blândețe și smerenie. Asta este cea mai valoroasă impresie cu care m-am îmbogățit.»

„Să facem fiecare, în bucățica noastră, tot ce putem mai bine pentru întregul din care facem parte”, este motto-ul cu care Andreea a plecat din sală.

Un proiect care continuă

Succesul spectacolelor a dus la includerea producției în repertoriul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Reprezentațiile din 13 și 14 decembrie, la Sala Atelier, au marcat Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, cu o distribuție extinsă, alături de Marius Manole și Raluca Aprodu.

,,Fără să visez vreodată la acest moment, am ajuns să joc un spectacolul din repertoriul TNB, alături de Marius Manole și Raluca Aprodu, la care vă așteptăm în fiecare lună anul viitor. Totul a pornit de la dorința de a contribui la conștientizarea vieții persoanelor cu dizabilități”, a declarat Alex Tache.

Despre proiect

„Prețul Vieții”este un proiect cultural al ZODIAC FILM SRL, co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Sponsor: HIDROELECTRICA

Parteneri: Asociația ARTPLEX, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), Comitetul Național Paralimpic

Recomandat de: TVR

Partener media principal: ROCK FM

Parteneri media: Radio România Cultural, Adevărul de Weekend, Zile și Nopți, Observator Cultural, Haute Culture, Revista BIZ, AGERPRES, IQAds, LiterNet, Teatrul Azi, HAPP.ro, AndreeaVerde.com, MunteanuRecomandă, Jurnal Social.

Partener de monitorizare: mediaTRUST

Urmăriți proiectul și pe Facebook | Instagram

Pentru mai multe informații: asociatiaartplex@gmail.com

Articolul „Nicio pastilă magică / No Magic Pill” – primul spectacol din România cu actori cu dizabilități motorii, un manifest scenic pentru demnitate și incluziune apare prima dată în Jurnal Social.

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) a făcut un pas semnificativ în procesul de transformare digitală a organizației odată cu debutul implementării proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea și implementarea unui set complex de soluții digitale personalizate pentru îmbunătățirea relației dintre personalul Asociației Naționale a Surzilor din România și beneficiarii cu deficiențe de auz deserviți la nivel național, contribuind astfel la integrarea optimă a acestora în societate și la facilitarea accesului la servicii și informații relevante.

„Am plecat de la necesitatea de a crea un sistem modern de gestionare a serviciilor pe care ANSR le acordă beneficiarilor noștri surzi, în special pentru a ușura munca personalului de specialitate care oferă zilnic aceste servicii. Bineînțeles, toți beneficiarii care intră în contact cu noi ca organizație vor avea conturi proprii pe platforma pe care o dezvoltăm și astfel vor avea acces la informații personale, la istoricul de servicii primite sau la alte anunțuri care îi interesează în mod direct. În 2025, avem posibilitatea și chiar datoria să evoluăm către o modalitate mai transparentă și mai eficientă de prezentare și gestionare a activității noastre și sunt convins că schimbările pozitive se vor vedea cât mai curând”, a declarat Daniel Lolici, Președintele ANSR.

Proiectul se desfășoară în perioada octombrie 2024 – ianuarie 2026 și va include crearea unui portal digital integrat al asociației, prin intermediul căruia persoanele cu deficiențe de auz vor beneficia de conturi individuale securizate, ce le vor permite accesul facil la informații personale, la istoricul serviciilor primite, precum și la notificări și anunțuri relevante transmise de ANSR. În același timp, personalul de specialitate și voluntarii implicați în furnizarea serviciilor vor avea, la rândul lor, conturi dedicate în cadrul platformei digitale, care le vor permite înregistrarea și gestionarea serviciilor acordate beneficiarilor, precum și generarea rapidă și eficientă a rapoartelor de activitate, contribuind astfel la optimizarea fluxurilor interne de lucru și la creșterea transparenței organizaționale.

Dincolo de dezvoltarea acestui sistem digital de tip CRM, proiectul presupune și achiziția de echipamente IT moderne, destinate utilizării de către personalul ANSR, precum și implementarea unui sistem de alertă vizuală de prezență, bazat pe senzori de mișcare, adaptat nevoilor specifice ale persoanelor cu deficiențe de auz. Totodată, în cadrul proiectului va fi organizat un curs de dezvoltare a competențelor digitale, adresat salariaților și voluntarilor ANSR, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă și sustenabilă a noilor soluții tehnologice implementate.Proiectul include, de asemenea, dezvoltarea unor proceduri și funcționalități pentru realizarea de donații online, precum și pentru plata cotizației de membru direct pe site-ul asociației, facilitând astfel implicarea și susținerea activităților ANSR de către membrii comunității Surde și de către publicul larg.

Prin implementarea acestui proiect, Asociația Națională a Surzilor din România își consolidează rolul de organizație modernă, orientată către nevoile reale ale beneficiarilor săi, valorificând tehnologia digitală ca instrument esențial pentru creșterea accesibilității, eficienței și incluziunii sociale.

Valoarea totală a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu deficiențe de auz” este de 339.855,58 RON, iar implementarea acestuia urmărește atingerea unor obiective specifice clare, aliniate nevoilor reale ale comunității Surde și capacității instituționale a organizației, respectiv: digitalizarea proceselor manuale de înregistrare, monitorizare și raportare a serviciilor oferite de personalul ANSR beneficiarilor cu deficiențe de auz la nivel național; accesibilizarea serviciilor la distanță prin implementarea de soluții digitale adaptate; precum și îmbunătățirea gradului de accesibilitate tehnologică a sediului ANSR pentru angajați, voluntari și beneficiari cu deficiențe de auz.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 105 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii către aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând permanent acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai  multe informații accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr și site-ul oficial www.ansr.ro

https://mfe.gov.ro/pnrr : PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Articolul ANSR începe implementarea unui sistem digital integrat pentru beneficiari, prin PNRR apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat în data de 21 decembrie, la B1TV, că aproape jumătate dintre certificatele de handicap aflate în plată ar fi nejustificate sau false, situație care impune măsuri urgente, similare celor luate în vara acestui an în cazul concediilor medicale.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) își exprimă îngrijorarea profundă față de declarațiile publice ale ministrului Rogobete, potrivit cărora „aproape jumătate dintre certificatele de handicap ar fi false sau nejustificate”, în absența prezentării unor date oficiale, rapoarte publice sau metodologii clare care să susțină această afirmație.

Certificatele de handicap sunt emise și validate de instituții ale statului – medici și comisii de evaluare – în baza legislației în vigoare. Eventualele breșe legislative sau administrative nu pot fi transferate, prin discurs public, asupra persoanelor cu dizabilități, care au acționat cu bună-credință.

CNDR atrage atenția că dizabilitatea nu poate fi tratată prin analogie cu concediile medicale și nici redusă la o problemă de cost bugetar. O asemenea abordare riscă să genereze stigmatizare, discriminare și insecuritate socială pentru sute de mii de persoane. Dizabilitatea nu este temporară, nu este reversibilă prin decizie administrativă, nu reprezintă un „cost” care trebuie redus, ci o realitate umană care generează obligații de protecție din partea statului.

CNDR susține combaterea fermă a fraudei, acolo unde aceasta este dovedită, dar solicită transparență, responsabilitate instituțională și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu Legea nr. 448/2006 și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt un privilegiu și nu pot fi puse sub semnul întrebării prin afirmații generale și nefundamentate.

Președinte CNDR
Daniela Tontsch

Articolul CNDR reacționează la declarațiile Ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete privind certificatele de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Dr. Mihai Lungu, în vârstă de 41 de ani, din Câmpulung, este exemplul clar al omului care a ales să meargă mai departe, indiferent de obstacole. El nu a permis ca dizabilitatea să-i definească viața. Este un om pentru care credința, cunoașterea și respectul pentru demnitatea umană au devenit sensul vieții.

La doar 14 ani, un accident – un plonjon în apă – i-a schimbat radical viața, însă nu i-a frânt spiritul. Deși utilizează un scaun rulant, dr. Mihai Lungu este astăzi un exemplu de perseverență, implicare și determinare, un om care și-a construit identitatea dincolo de limitări, prin educație, muncă și implicare civică.

Parcursul său academic este unul de excepție. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, cu media 10, continuând cu un masterat în Teologie Sistematică, tot cu media maximă. Ulterior, a obținut titlul de doctor în teologie cu calificativul Magna cum Laude, teza sa având ca temă incluziunea enoriașilor cu dizabilități în comunitățile Bisericii Ortodoxe Române. Acest demers a deschis un subiect puțin explorat în spațiul teologic românesc.

În paralel cu formarea teologică, dr. Mihai Lungu și-a dezvoltat constant pasiunea pentru domeniul IT. A urmat cursuri de specializare, iar de peste opt ani activează într-o companie din industria auto, demonstrând adaptabilitate și competență într-un domeniu tehnic complex. Această experiență profesională i-a consolidat convingerea că incluziunea nu este doar un concept teoretic, ci „un proces care are nevoie de soluții concrete, aplicabile și sustenabile”.

Implicarea sa civică se reflectă și în activitatea Asociației Calea spre Acces, pe care a fondat-o și o conduce. Organizația promovează viața independentă și accesibilitatea pentru toate persoanele cu dizabilități. În acest context, dr. Mihai Lungu este recunoscut ca un specialist în legislația dizabilității și un lider care cunoaște din interior provocările sistemului. După cum afirmă chiar el, „problemele persoanelor cu dizabilități sunt cunoscute la nivel teoretic, dar prea rar sunt înțelese din perspectiva celor care le trăiesc zi de zi”.

Recent, aceste preocupări au fost reunite într-un volum care a deschis o dezbatere necesară în spațiul public și bisericesc: „Incluziunea enoriașilor cu dizabilități fizice în cadrul comunităților Bisericii Ortodoxe Române. Analiză și propuneri”. Cartea a fost lansată la București, în Biserica Sfânta Ecaterina – Paraclis Universitar, în cadrul evenimentelor prilejuite de Adunarea Generală a Federației Filantropia a Bisericii Ortodoxe Române. Autorul subliniază importanța acestui context, explicând că „în public au fost numeroși reprezentanți ai sectorului social-filantropic al Bisericii, oameni care interacționează foarte des cu persoanele cu dizabilități”.

Volumul, rezultat al cercetării doctorale, abordează o temă actuală și necesară. Dr. Mihai Lungu atrage atenția că, deși România dispune de legislație și a semnat convenții internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități, procesul de incluziune rămâne lent. În viziunea sa, „Biserica Ortodoxă Română a fost, este și va fi un reper moral pentru societate și ar trebui să-și îmbunătățească constant practicile față de enoriașii cu dizabilități fizice”.

Procesul de documentare a adus la lumină numeroase povești de viață. Unele dintre ele sunt profund emoționante, vorbind despre credință, suferință și speranță. „M-au impresionat poveștile de viață din interviuri”, mărturisește autorul, amintind că unii participanți au relatat inclusiv experiențe spirituale intense.

,,Unii intervievați au povestit interacțiunile pe care le-au avut chiar cu Dumnezeu și minuni care s-au petrecut în viața lor. De asemenea, alții au povestit interacțiunile cu preoții, episcopii și cu enoriașii despre problemele cu care s-au confruntat în comunitatea lor. Unii dintre ei au venit și cu soluții pe care le-au propus celor din comunitatea lor pentru a se simți mai bine integrați în comunitate.”

Un capitol important al cărții este dedicat diferenței dintre accesibilitate și incluziune. În urma unui studiu realizat într-un protopopiat, dr. Mihai Lungu a constatat că bisericile sunt doar parțial accesibile, iar unul dintre cele mai grave aspecte este lipsa toaletelor adaptate. „Cel mai negativ aspect al studiului a fost faptul că nici o biserică din eșantion nu avea o toaletă accesibilă enoriașilor cu dizabilități fizice”, subliniază acesta.

Dincolo de infrastructură, autorul insistă asupra dimensiunii umane a incluziunii: „Incluziunea înseamnă participare reală la viața comunității, nu doar prezența la slujbe. Ar trebui ca enoriașii din parohii, împreună cu preotul paroh și preoții slujitori, să fie mai empatici cu enoriașii cu dizabilități și să-i includă în toate activitățile pe care le desfășoară pentru a arăta că acea comunitate parohială este unită.”

Cu ocazia acestui studiu, el subliniază că a creat ,,o metodologie, pe baza normelor naționale și internaționale de accesibilitate, care poate fi folosită pe viitor și de alți cercetători pentru a evalua cât de accesibile fizic sunt bisericile pentru enoriașii cu dizabilități fizice.”

Concluziile analizei indică necesitatea unor măsuri clare și asumate. Printre cele mai importante propuneri se află elaborarea unei strategii multianuale pentru incluziunea enoriașilor cu dizabilități. „Cea mai importantă măsură ar fi elaborarea unei strategii multianuale, implementată de Patriarhia Română”, afirmă dr. Mihai Lungu, subliniind nevoia de coerență și continuitate.

Receptivitatea mediului bisericesc există, însă dificultățile persistă, mai ales din cauza prioritizării resurselor financiare. ,,La lansarea cărții a fost prezent Pr. Ciprian Ioniță, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul social-filantropic din Administraţia Patriarhală şi Preşedintele Federației Filantropia și Pr. Laurențiu Lazăr, moderatorul evenimentului, unde s-au prezentat aspecte ale incluziunii enoriașilor cu dizabilități. Cei prezenți în sală au apreciat efortul meu de-a pune în dezbatere această temă și de a găsi soluții pentru ea. Din experiențele mele personale, clericii sunt deschiși la nevoile enoriașilor cu dizabilități, însă unele probleme precum accesul fizic în biserici sau în clădiri administrative ale Bisericii nu sunt rezolvate din cauza resurselor financiare care nu sunt prioritizate și pentru persoanele cu dizabilități”, mărturisește Mihai.

În acest sens, autorul face un apel direct: „Fondurile trebuie prioritizate și pentru persoanele cu dizabilități, pentru a rezolva problema accesibilității mediului fizic”.

În opinia sa, primele trei măsuri realizabile pe termen scurt ar fi: ,,elaborarea strategiei multianuale pentru incluziunea enoriașilor cu dizabilități fizice în comunitățile Bisericii Ortodoxe Române”; ,,organizarea unor conferințe/dezbateri publice pe teme privind incluziunea enoriașilor cu dizabilități în comunitate”, cu implicarea ONG-urilor, instituțiilor publice și liderilor bisericești, pentru a găsi soluții pentru problemele existente privind accesibilitatea, și alocarea unui buget pentru accesibilizarea bisericilor frecventate de pelerini.

Feedbackul primit după lansarea volumului a fost încurajator. Dr. Mihai Lungu spune că a simțit „o mulțumire sufletească”, realizând că demersul său a atins o problemă reală a comunității. Chiar dacă mulți cititori nu au parcurs încă volumul integral, reacțiile au confirmat nevoia unei astfel de dezbateri.

Din perspectiva sa, credința rămâne un factor de echilibru și mobilizare. El subliniază că adevărata credință nu depinde de un spațiu fizic și că se manifestă prin solidaritate, ajutor și respect față de aproapele. În acest sens, credința poate deveni un motor real al schimbării.

„Credința se poartă în suflet și nu ține de un loc anume. Chiar dacă unele biserici nu sunt accesibile enoriașilor cu dizabilități fizice sau de alt tip, credința se poate manifesta oriunde, prin diverse lucruri pe care oamenii le pot face celorlalți semeni. A avea credință în Dumnezeu înseamnă a ajuta aproapele și a-l iubi ca pe tine însuți, așa cum a spus Mântuitorul Iisus Hristos. Așadar, credința este un factor care poate mobiliza oamenii pentru a sprijini incluziunea enoriașilor cu dizabilități în comunitățile lor”, afirmă Mihai.

El le recomandă liderilor religioși să comunice direct cu persoanele cu dizabilități pentru a înțelege problemele cu care se confruntă, nu doar prin studii, statistici sau mass-media. ,,Problemele cu care se confruntă enoriașii cu dizabilități sunt cunoscute la nivel teoretic, însă practic interacțiunea cu aceste persoane este redusă, mai ales cu persoanele cu dizabilități grave care multe dintre ele sunt izolate în propriile locuințe. Liderii bisericești ar trebui să comunice cu aceste persoane să vadă cauzele care duc la izolarea lor”.

Totodată, îi îndeamnă să comunice cu organizațiile neguvernamentale care au ca scop promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități pentru a spori incluziunea acestor persoane.

Privind spre viitor, dr Mihai Lungu își dorește ca acest demers să nu rămână singular.

„Îmi doresc ca problematica incluziunii enoriașilor cu dizabilități să fie dezbătută și de alte persoane. În carte am propus mai multe soluții și mi-ar făcea plăcere să fie puse în practică. Dacă vor fi implementate, se vor rezolva multe dintre problemele cu care se confruntă enoriașii cu dizabilități fizice. Mă voi implica și pe viitor pentru punerea în practică a acestor soluții, prin demersuri susținute la factorii de decizie din cadrul Bisericii Ortodoxe Române și nu numai, inclusiv la instituțiile publice, care au foarte multe probleme de rezolvat în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități în societate”, mai spune dr. Mihai Lungu.

Articolul Incluziunea enoriașilor cu dizabilități, adusă în prim-plan: demersul dr. Mihai Lungu apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: EDF

Accesul egal la transport este un drept fundamental și o condiție esențială pentru participarea deplină a persoanelor cu dizabilități la viața socială, profesională și educațională. Cu toate acestea, realitatea arată cu totul diferit atunci când vine vorba despre transportul aerian în Uniunea Europeană.

Forumul European al Dizabilității (EDF) a lansat recent un nou raport privind drepturile omului, care evidențiază obstacolele majore cu care se confruntă persoanele cu dizabilități atunci când călătoresc cu avionul.

Cel de-al 9-lea Raport privind drepturile omului, publicat de EDF și intitulat „Drepturi întârziate: transportul aerian pentru pasagerii cu dizabilități”, are următoarele obiective:

• să explice barierele cu care se confruntă pasagerii cu dizabilități în călătoriile aeriene;
• să prezinte principalele obligații prevăzute de Regulamentul 1107/2006 și să evidențieze lacunele acestuia;
• să colecteze informații actualizate privind implementarea Regulamentului 1107/2006 de către companiile aeriene, aeroporturi și Autoritățile Naționale de Aplicare (NEB-uri) din UE;
• Să evidențieze bune practici care au contribuit la îmbunătățirea accesului la transportul aerian;
• să ofere recomandări factorilor de decizie din UE, statelor membre, companiilor aeriene și aeroporturilor pentru a îmbunătăți accesul pasagerilor cu dizabilități la transportul aerian.

Potrivit raportului, aproape 7 din 10 persoane cu dizabilități consideră că sunt discriminate atunci când zboară. Datele sunt alarmante: 67% dintre respondenți afirmă că transportul aerian nu este încă accesibil în mod egal, iar 97% dintre participanții la sondaj sunt persoane cu dizabilități.

Deși Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități – ratificată de UE și toate statele membre – garantează acest drept, iar Regulamentul european 1107/2006 ar trebui să asigure acces egal la transportul aerian, barierele persistă.

Raportul evidențiază restricțiile confuze cu care se confruntă pasagerii în timpul călătoriilor:

• restricții privind dimensiunea și greutatea scaunelor rulante, precum și limite referitoare la numărul utilizatorilor de scaune rulante acceptați într-un zbor. Chiar și în cazul aceluiași model de avion, regulile diferă de la o companie aeriană la alta. De exemplu, într-un Airbus 321 operat de SAS, un scaun rulant nu poate depăși 149 kg, în timp ce la Finnair limita este de 300 kg;
• unele companii aeriene nu oferă scaune rulante de cabină, care permit persoanelor utilizatoare de scaune rulante să ajungă la toaletă în timpul zborului. Lipsa acestora îi obligă pe unii pasageri să se târască până la toaletă. Luxair, Tarom și Vueling nu oferă această opțiune;
• în cazul câinilor de asistență, anumite companii aeriene nu acceptă schemele naționale de certificare și solicită documente internaționale imposibil de obținut în unele țări. Situația este întâlnită, în special, la Brussels Airlines, Ryanair și Aer Lingus.

Raportul scoate la iveală o aplicare neunitară și adesea deficitară a legislației europene. Formulările vagi ale legii permit interpretări diferite de la o companie aeriană la alta, transformând drepturile pasagerilor cu dizabilități într-o adevărată „loterie”. Există limite arbitrare privind numărul de pasageri cu dizabilități acceptați la bord și reguli neclare referitoare la echipamentele de asistență.

În unele cazuri, pasagerii sunt lăsați la sol, refuzați la îmbarcare sau ajung în situații umilitoare. Mai grav, raportul indică posibile încălcări ale legislației UE de către anumite companii aeriene: perceperea ilegală de taxe pentru asistență, solicitarea de certificate medicale, impunerea unor perioade de notificare mai lungi decât cele permise și refuzul transportului câinilor de asistență pe anumite rute.

Problemele nu se opresc aici. Supravegherea respectării drepturilor pasagerilor cu dizabilități este inegală la nivel european. Puține organisme naționale pot lua decizii obligatorii, amenzile diferă considerabil, iar cooperarea cu organizațiile persoanelor cu dizabilități este limitată. În plus, mulți pasageri se confruntă cu bariere digitale: site-uri inaccesibile, proceduri de rezervare complicate și costuri ridicate, insuficient reglementate.

„Libertatea de mișcare este încă un miraj pentru persoanele cu dizabilități”, a declarat Yannis Vardakastanis, președintele EDF, subliniind că este momentul ca guvernele și companiile aeriene să își asume responsabilitatea.

,,Sperăm ca acest raport privind drepturile omului să ofere dovezi care să contribuie la îmbunătățirea regulilor existente și, mai ales, să crească gradul de conștientizare cu privire la numeroasele bariere care continuă să ne împiedice să ne exercităm dreptul la libertatea de mișcare.

Lipsa unor sisteme de transport accesibile ne obligă să anunțăm din timp fiecare călătorie, să purtăm discuții îndelungate cu companiile de transport pentru a putea călători împreună cu echipamentele noastre de mobilitate și câinii de asistență, să planificăm cu atenție fiecare etapă a itinerariului și să suportăm costuri mai ridicate. Pentru majoritatea pasagerilor, finalizarea unei călătorii fără probleme este o certitudine. Pentru persoanele cu dizabilități, acest lucru poate fi, în sine, o excepție.

Sperăm ca această ediție a raportului privind drepturile omului să deschidă calea către o experiență de călătorie mai incluzivă și mai accesibilă. Așa cum spune motto-ul nostru: «Nimic despre noi fără noi».. Mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități este pregătită să sprijine autoritățile publice, aeroporturile și companiile aeriene în acest proces”,  a adăugat Yannis Vardakastanis.

Raportul nu este doar o listă de probleme, ci și o foaie de parcurs clară. EDF solicită Uniunii Europene să consolideze legislația, să interzică explicit refuzul la îmbarcare pe criterii de dizabilitate, să asigure despăgubirea integrală pentru dispozitivele de asistență deteriorate și să garanteze dreptul de a călători fără aprobări sau notificări prealabile. De asemenea, se solicită recunoașterea reciprocă a câinilor de asistență și stabilirea unor standarde minime de accesibilitate pentru toate companiile aeriene.

Mesajul este clar: accesibilitatea nu este un privilegiu, ci un drept. Iar transportul aerian trebuie să devină sigur, demn și egal pentru toți.

Mai multe informații aici: https://www.edf-feph.org/publications/human-rights-report-air-travel/

Puteți consulta raportul (în limba română), în versiune ușor de citit, mai jos:

Articolul Cel de-al 9-lea Raport privind drepturile omului al Forumului European al Dizabilității: „Drepturi întârziate: transportul aerian pentru pasagerii cu dizabilități” apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senatul României, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), a organizat miercuri, 10 decembrie 2025, la Senat, Conferința anuală a drepturilor omului, cu tema „Accesibilizarea – test real al respectului pentru drepturile omului”.

Potrivit unui comunicat al IRDO, evenimentul a marcat Ziua Internațională a Drepturilor Omului prin ințierea unui demers public de reflecție și acțiune asupra dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități la accesibilitate. Acest drept este unul dintre principiile esențiale ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și condiția necesară pentru ca aceste persoane să trăiască independent și să participe în mod efectiv și deplin la viața societății, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Obiectivul Conferinței a fost atât sensibilizarea publicului larg cu privire la importanța accesibilității ca expresie concretă a egalității de șanse și a incluziunii sociale, cât și consolidarea unei culturi a respectului pentru demnitatea umană, printr-un dialog constructiv între reprezentanți ai instituțiilor statului, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului academic.

,,Participanții au identificat o serie de bariere legislative și administrative care împiedică aplicarea efectivă a standardelor de accesibilitate, explorând posibile recomandări pentru îmbunătățirea cadrului normativ în domeniu. Momentele de reflecție, analiză și dezbatere din cadrul evenimentului au oferit oportunitatea consolidării cooperării interinstituționale, lansând totodată un semnal public pentru accelerarea măsurilor de accesibilizare reală în toate domeniile vieții sociale”, se arată în comunicat.

Conferința a fost moderată de Nicolae Voiculescu, prof. univ. dr .emerit, Universitatea „Titu Maiorescu”. În deschidere au luat cuvântul:

– Mircia Chelaru, senator, președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, egalitate de șanse, culte si minorități;

– Silviu Feodor, președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Camera Deputaților;

– Alexandra Ana-Maria Zară, președinte cu rang de secretar de stat, ANPDPD;

– Daniela Tontsch, președinte CNDR;

– dr. Adrian Bulgaru, director IRDO.

În intervenția sa, Daniela Tontsch, președinta CNDR, a subliniat deficitul major de accesibilitate existent în spațiul public din România, evidențiind lipsa unui acces real și efectiv la clădiri, instituții, infrastructură și servicii. Aceasta a atras atenția asupra necesității imediate de a se înființa servicii de transport adaptat la nivelul tuturor municipiilor, precum și asupra dificultăților semnificative întâmpinate de persoanele cu dizabilități în utilizarea serviciilor existente, insuficiente sau neconforme cu standardele internaționale.

La lucrările conferinței au contribuit: Emanuel-Gabriel Botnariu, președintele Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; Helena-Omna Raicu, președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție; Mirela Negrutzi, consilier în cadrul Punctului de Contact pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Direcția comunicare și cooperare internațională, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Cristina Părău și Veronica Manea, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București; Stelian Raicu, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială; Daniel Pagu, psiholog, clinician principal și expert tehnic judiciar, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Sector 1; Georgeta Crișu, președinte și Andreea-Valentina Ognean, Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR); Antonescu Ion Toma, președinte Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic-România; Mariana Drăghici, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune; Constanța Oprea Teunissen, consul onorific al României în Olanda și președintele Fundației Speranța, Viorela Togan, psiholog; Silvia Stelea și Alexandru Stelea, Asociația Demnitate pentru toți; Andreea Băluță-Pascu, șef serviciu Agenția pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați; Aura Preda, conf. univ. dr.,  Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative, Universitatea ”Spiru Haret”, cerc. șt. III – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română; Corina Bucur, Societatea Română de Victimologie; Aurora Popescu, Asociația Femeilor Creștine din România; Elena Năstase, voluntar, Consiliul Național al Dizabilității; Claudia Balint, consilier juridic Uniunea Democrată Tătară.

Articolul CONFERINȚA ANUALĂ A DREPTURILOR OMULUI: Accesibilizarea – test real al respectului pentru drepturile omului apare prima dată în Jurnal Social.