RoboHub, Centru de Excelență recunoscut pentru resursele și promovarea noilor tehnologii pentru toate categoriile sociale, își unește forțele cu AbilityHub, organizație dedicată sprijinirii persoanelor cu dizabilități, într-un parteneriat strategic menit să transforme modul în care această comunitate interacționează cu avansurile tehnologice si crescându-le șansele de integrare pe piață muncii în contextul dezvoltării accelerate a AI.

Împreună, cele două entități lansează un program revoluționar de formare destinat pregătirii persoanelor cu dizabilități pentru a deveni antrenori în domeniul inteligenței artificiale (IA).

Tradițional, persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere semnificative în accesul la oportunități de angajare, fiind adesea limitate la sectoare de nișă precum cele cunoscute sub denumirea de „cei 4 F” (food, filth, flowers, factories).

Prin acest parteneriat inovator, RoboHub și AbilityHub urmăresc să schimbe această narativă, deschizând uși către oportunități de înaltă calificare în domeniul emergent al inteligenței artificiale. Acesta reprezintă un pas semnificativ spre integrarea deplină a persoanelor cu dizabilități, oferindu-le instrumentele necesare pentru a contribui activ la modelarea viitorului tehnologic.

RoboHub și AbilityHub vor oferi un curriculum adaptat nevoilor specifice ale participanților. Cursurile vor acoperi o gamă largă de subiecte, de la fundamentele IA până la aplicarea practică a tehnologiilor emergente, toate proiectate să fie accesibile și angajante pentru persoanele cu diferite tipuri de dizabilități și vin în continuarea unui curs de introducere în programare pilotat anul trecut.

Această inițiativă nu doar că oferă noi perspective profesionale pentru persoanele cu dizabilități, dar contribuie și la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) stabilite de Națiunile Unite, în special la Obiectivul 8, care promovează creșterea economică incluzivă și sustenabilă, ocuparea forței de muncă și munca decentă pentru toți. Prin promovarea egalității de șanse în domeniul înalt tehnologic, RoboHub și AbilityHub reiterează angajamentul global de a nu lăsa pe nimeni în urmă în era digitală.

Contact de presă: Ana-Maria Stancu, fondatoare RoboHub, 0721 678764, ana-maria@e-civis.eu

Articolul RoboHub și AbilityHub lansează o inițiativă unică pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități în domeniul AI apare prima dată în Jurnal Social.

Yousef Ayyash, în vârstă de 22 de ani, născut în Râmnicu-Vâlcea, este un tânăr luptător și ambițios, care nu a permis ca dizabilitatea să-i definească viața. Prin perseverență și determinare, dovedește că orice provocare poate fi cucerită. El este student în anul III la Psihologie, în cadrul SNSPA, și lucrează în prezent la Abilityhub, ca recrutor. Este pasionat de IT, de zona de gaming și de psihologie.

Yousef povestește că a avut o copilărie destul de conflictuală, primind încredere doar din partea unei singure persoane, mama lui, care l-a împins spre versiunea pe care el și-o dorește, ajutându-l să învețe, dându-i lecții de viață și oferindu-i sprijin emoțional în situațiile stresante, ,,toate acestea în timp ce ea era capabilă să înfrunte răutățile din partea celorlalți membri ai familiei (tata și bunica) care au fost mereu aspri la adresa sa și a ei, mereu cu așteptări nerealiste și critici” asupra faptului că ea îl cocoloșa prea mult.

,,Datorită mamei mele am reușit să ajung omul care sunt astăzi, un om care să își dorească să ajute în continuare alți oameni și care să își dorească din tot sufletul să sprijine societatea în propria ei dezvoltare (acolo unde am posibilitatea să fac asta). În copilăria mea, atât eu, cât și mama, am oferit ocazia să ni se spună din partea altora că «nu suntem buni de nimic!» și că suntem «vai de capul nostru!», pentru ca ulterior să devenim extrem de rezistenți la propriile greșeli, să ne dorim să ne perfectionăm în fiecare zi, iar toate acestea au fost posibile în timp ce mama mea avea grijă de încă o persoană, fratele meu mai mare”, mărturisește Yousef.

Yousef spune că dizabilitatea sa a fost cauzată de o hipoxie cerebrală, la naștere, adică o deprivare de oxigen, ceea ce a dus la apariția diagnosticului de tetrapareză spastică. Cu toate astea, el consideră că handicapul său l-a determinat să privească viața dintr-o altă perspectivă, una adâncă, găsind sens și forță în miezul situațiilor grele.

,,Fără acest diagnostic nu aș fi putut să ajung unde sunt astăzi, o problemă îți deschide întotdeauna perspective. Consider că datorită acestui lucru, am ajuns la concluzia că scopul meu final este să ofer sprijin oamenilor prin ceea ce fac, să ajut prin orice mijloace oamenii al căror potențial consider că merită efortul. Sigur că au existat și situații nefericite, dizabilitatea venind la pachet cu obiceiul celor din jur de a mă împinge la o recuperare constantă, prin mijloace nerealiste, mesaje de tipul «dacă aș fi fost ca tine, aș fi muncit non-stop» sau «nu vrei și tu să fii ca ceilalți?», mesaje care nu m-au făcut decât să mă simt prost cu starea mea la momentul respectiv, iar astăzi nu sunt decât un subiect pe care pot să îl explic pe îndelete și care face prilejul unei discuții plăcute și interesante la cafea. Sigur că au existat și momente în care m-am simțit diferit, dar acestea nu sunt decât amintiri, care mă fac să vreau să devin din ce în ce mai bun, atât cât pot în fiecare zi”, mai spune Yousef.

În ceea ce privește experiența de elev cu dizabilități, el spune că a fost una destul de stresantă, confruntându-se cu marginalizare în primii ani de școală, fiind îndepărtat din activitățile de grup de către colegi.

,,Marginalizat pot spune că am fost în primii ani de școală, clasele I-VI, pentru că după aceea m-am mutat la altă școală. În acea perioadă, am avut parte de un colectiv care îmi spunea clar și răspicat: «chiar dacă te înscrii în activitățile cu clasa, noi nu vom sta cu tine», iar o persoană care avea și ea o dizabilitate, în loc să ne împrietenim, se purta de parcă voiam să îi fur din atenția pe care i-o acordau ceilalți, dar cu toate astea am reușit să găsesc doi, trei colegi în acel colectiv, pe care și astăzi îi numesc prieteni și cu care încă țin legătura”, explică Yousef.

Abia în liceu lucrurile s-au schimbat, Yousef reușind să găsească echilibru într-un colectiv în care s-a integrat. ,,Ne întelegeam între noi, ba chiar le mulțumesc pe această cale pentru suportul, înțelegerea și momentele plăcute alături de ei”, adaugă el.

În ceea ce privește profesorii, Yousef afirmă: ,,Am avut parte de neplăceri doar din partea directoarei școlii respective, care a spus în curtea școlii, de față cu toți părinții, că vrea «să curețe școala de handicapați», mutând clasa noastra la etajul trei. Problema a fost soluționată relativ ușor, prin intermediul unor inspecții venite de la Ministerul Educației, sub pretextul discriminării”.

El consideră experiența de student una plăcută și interesantă, având oportunitatea de a învăța la facultate lucruri inedite, care-i plac, participând fizic la cursurile din anul trei, după doi ani de zile de online, din cauza pandemiei de COVID-19.

,,Despre interacțiunea dintre mine și colegii de grupă pot spune că aceasta este una plăcută, discutăm tot felul de lucruri, de la lucruri legate de facultate (cursuri, profesori, notare) până la aspecte ce țin de locurile noastre de muncă și chiar cum ne petrecem timpul liber, iar greutatea cea mai mare pentru mine, în momentul de față, este să mă obișnuiesc cu Bucureștiul și cu naveta aferentă”, mai afirmă Yousef.

Yousef spune că lucrul la care aspiră cel mai mult este să facă o schimbare semnificativă în societate, prin munca de psiholog, să ajute cât mai mulți oameni să își atingă scopurile, să progreseze, precum și să ajute persoanele cu dizabilități să se adapteze puțin mai ușor în societatea româneasca, și anume acestea să își găsească un loc de muncă, să devină independente și să își dorească să se dezvolte.

,,Psihologia este evident pasiunea mea în toată puterea cuvântului, aceasta derivă atât din plăcerea de a învăța lucruri interesante din domeniu, despre comportamentul și gândirea oamenilor, cât și din plăcerea de a oferi sprijin oamenilor”, menționează el.

Întrebat cu ce bariere se confruntă ca persoană cu dizabilități, Yousef a răspuns: ,,Lăsând la o parte lucruri ce nu țin de mine, precum accesibilizarea sau acordarea dispozitivelor asistive/medicale, poate cea mai importantă barieră o reprezintă acordarea de oportunități pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilități. Deși lucrez, susțin în continuare că am avut noroc să fiu observat la momentul potrivit, și acest lucru a contat, în caz contrar am avut parte și de refuzuri (cam pe la vârsta de 16 ani) când mă oferisem să lucrez remote undeva, pe jumătate din salariul oferit, și fără să am nevoie de echipament suplimentar, persoana nu doar că a refuzat, dar că să îmi comunice acest lucru a fost nevoie să îl contactez eu din nou”.

În data de 29 septembrie, Yousef a participat la dezbaterea despre problemele presante ale persoanelor cu dizabilităţi, din cadrul Ability Club, organizată de către Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, în parteneriat cu Asociaţia Abilty Hub. De mai bine de cinci ani, Ability Hub (abilityhub.ro) este unicul partener al Consiliului Național al Dizabilității din România şi se ocupă de integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Așadar, de ajutorul celor de la Ability Hub a beneficiat și Yousef.

Foto by Peter Klaus Tontsch

,,Este destul de dificil ca o persoană cu dizabilități să obțină un loc de muncă în societatea noastră. La momentul actual încerc să sprijin eforturile de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, alături de Ability Hub, unde, zilnic, fiecare dintre noi încearcă să mulțumească atât necesitățile angajatului, cât și cerințele angajatorului și, astfel, să ajutăm cât mai multe persoane cu dizabilități să ducă o viață cât mai activă din punct de vedere profesional”, spune Yousef.

Pe lângă obținerea unui loc de muncă, Yousef a subliniat și alte nevoi esențiale ale persoanelor cu dizabilități, precum accesul la dispozitive asistive, la tratamente adecvate și indemnizația de handicap insuficientă pentru a acoperi costurile legate de dizabilitate.

,,Personal consider că nevoile unei persoane cu dizabilități sunt relative aceleași cu ale unei persoane care nu prezintă nicio deficiență, cu deosebirea faptului că este nevoie de mai mult efort, pentru a compensa acea deficiență (dacă vorbim de o deficiență fizică), și de anumite dispozitive medicale (de exemplu: scaun rulant, cârje, proteze, aparat auditiv etc), iar dacă vorbim de alte tipuri de deficiențe, sunt necesare controale regulate la medic, investigații frecvente și tratament medicamentos.

În ceea ce privește indemnizația de handicap, aceasta are valoarea de 368 de lei (la care se adaugă bugetul complementar de 158 de lei), sumă față de care mi se pare firesc să afirm că nu este suficientă, fără a fi completată de venituri actuale, în special în contextul economic de față”, a punctat Yousef.

Foto by Peter Klaus Tontsch

El subliniază faptul că pentru a schimba mentalitatea și viața persoanelor cu dizabilități este nevoie de implicare și de eforturi atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

,,Schimbarea mentalității și a vieții persoanelor cu dizabilități va începe în momentul în care nu vom mai aștepta compensare pentru problemele noastre și vom depune eforturi în a suplini deficiențele, prin propriile noastre puteri. Din punctul acesta, trebuie să evidențiez o diferență, nu spun că nu trebuie schimbate anumite lucruri legate de viziunea asupra persoanelor cu dizabilități, dar până să reușim să schimbăm felul în care ne vede lumea, să încercăm fiecare dintre noi să schimbăm lucrurile care nu ne plac la propria persoană. În momentul în care vom face schimbări reale asupra propriei persoane, vom reuși să ne susținem punctele de vedere în fața altora. Să nu mai așteptăm schimbări majore la nivelul societății până nu suntem pregătiți să facem ceva în privința asta. Schimbați fiecare dintre voi ceea ce nu vă place la voi, iar după ce vom reuși să ne schimbăm în bine, să încercăm să îi facem și pe alții să vadă”, afirmă el.

Referitor la planurile sale de viitor, Yousef spune că acestea includ psihologia, dorindu-și să se specializeze pe zona de psihologie clinica și psihoterapie și să facă o schimbare semnificativă în cadrul societății.

,,Fiți prima schimbare pe care doriți să o faceți, schimbați-vă pe voi înainte să schimbați alte aspecte din viața voastră”, mai transmite el.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul <strong>Yousef Ayyash: </strong><strong>Schimbarea mentalității și a vieții persoanelor cu dizabilități va începe în momentul în care vom depune eforturi în a suplini deficiențele, prin propriile noastre puteri</strong><strong></strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociația AbilityHUB, a organizat luni, 13 decembrie 2021, în intervalul orar 11.00-14.30, dezbaterea cu tema „Lipsa accesului la muncă pentru persoanele cu dizabilități, cauze și soluții”, prin intermediul platformei zoom.

În contextul acestei tematici, pentru prima dată în România, a fost prezentat un concept nou compus din sesiuni live de prezentare a unor candidați – persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă.

Intervențiile speakerilor s-au concentrat pe nevoile de bază ale persoanelor cu dizabilități, urmărind în principal creșterea nivelului de incluziune profesională a acestora și dezvoltarea de noi abilități importante pentru ele. La eveniment au participat 200 de persoane.

Pe lângă persoanele cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, la eveniment au participat reprezentanți ai ONG-urilor care au ca obiect de activitate protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, specialiști în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, angajatori incluzivi, reprezentanți ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor publice.

Cu suportul unor specialiști din domeniile: Familie, Educație, Sănătate, Legislație, Acces, Integrare adaptată și surse de finanțare în domeniu, a fost analizată problematica integrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a găsi soluții pentru o integrare mai rapidă și facilă a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

În cadrul evenimentului, au fost invitați să vorbească Florica Cherecheș, președinte al Autorității Naționale pentru persoanele cu dizabilități, Dana Nuță, fondator AbilityHub, Ionuț Georgescu, vicepreședine și Managing partner AbilityHub, Radu Szekely, consilier al ministrului educației, până de curând Secretar de Stat pentru Echitate și Egalitate de Șanse, Adrian Bulgaru, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Ana Crâșmaru, HR AbilityHub, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Dacian Pribeanu, sportiv cu deficiențe de vedere care a reprezentat România la campionatele Europene, mondiale și olimpiada de șah, Mălina Teodora Birău, specialist recrutare AbilityHub, Florea Ghiorghiță, avocat practician, persoană cu dizabilități, Arabela Acalinei, președinta Asociației Neuro Move CMT și a Alianței Europene pentru Asociații de Boli Neuromusculare EAMDA și Dan Patzelt, activist social și fondator al Asociației pentru Dezvoltare Urbană.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat că integrarea persoanelor cu dizabilitați în câmpul muncii este o adevărată luptă, iar discriminarea și lipsa facilitaților joacă un rol important în viitorul acestora. Ea a povestit o experiență personală, care arată că este nevoie să eliminăm mentalitățile greșite și prejudecățile vizavi de persoanele cu dizabilități. O persoană angajată într-o instituție a sunat-o în urmă cu aproximativ două luni, pentru a-i cere informații, rapoarte naționale și internaționale legate de sfera dizabilității. Timp de două luni, au avut o colaborare constantă – întâlniri pe zoom, unde Daniela i-a explicat ceea ce nu era clar, oferindu-i prin intermediul mailului materialele solicitate.

Surpriza vine la finalul unei discuții, când persoana respectivă îi spune usor jenată să-i faciliteze întâlnirea cu o persoană cu dizabilități, deoarece șeful ei trebuie să știe că a lucrat cu o persoană cu dizabilități. ,,Credeți-mă! Timp de 20 de secunde am rămas mută. Apoi am întrebat – eu ce sunt? Dar am gândit – eu ce mama naibii sunt?”, a mărturisit Daniela.

,,Includerea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii va reuși doar dacă înlăturăm stereotipurile și prejudecățile pe care companiile și societatea în general le au față de persoanele cu dizabilități”, a adăugat Daniela Tontsch.

Florica Cherecheș, președinte ANDPDCA, a întărit această idee, precizând că angajarea persoanelor cu dizabilități trebuie să fie o preocupare pentru cât mai multe persoane.

„Este nevoie de un efort comun ca să eliminăm stereotipurile și prejudecățile referitoare la persoanele cu dizabilități, să le dăm încredere în ele însele și să le susținem pentru a se angaja, pentru a-și pune în valoare abilitățile și competențele. În același timp, e important să instruim și angajatorii ca să înțeleagă tipurile de handicap și cum să se raporteze la acestea, dar și să-i informăm cu privire la oportunitățile pe care le au de a subvenționa adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități. ANDPDCA susține prin politicile publice promovate și prin proiectele dedicate persoanelor cu dizabilități, creșterea gradului de ocupare a acestei categorii sociale”, a afirmat Florica Cherecheș.

Dana Nuță a vorbit despre unele aspecte esențiale care ne ajută să înțelegem de ce sunt atât de multe piedici în această zonă de integrare în muncă. Un prim element ar fi calitatea de pacient a persoanelor cu dizabilități, astfel încadrarea în grad de handicap depinde 100% de specialiști din domeniul sănătății, fie că e vorba de medici, psihologi, asistenți sociali etc. Ea a subliniat că este foarte important să înțelegem că în aceste evaluări zona socio-profesională este foarte puțin acoperită, iar vizavi de încadrarea în grad de handicap există anumite criterii medico-sociale de încadrare în baza cărora se dau aceste certificate.

Dana Nuța spune că ceea ce ne lipsește astăzi este translatarea de la hârtie la om, iar singura soluție este ca persoanele cu dizabilități să ajungă la interviuri, să fie cunoscute mai departe de aceste codificări.

Ionuț Georgescu a precizat că un factor determinant în încadrarea persoanelor cu dizabilități este educația, iar a te educa este o responsabilitate personală. El consideră că nu există școală care să te poată forma așa cum te formează munca.

,,Noi vă reprezentăm în relația cu companiile mari, private, care au obligația de a vă angaja, cu instituțiile statului și în relația cu ONG-urile. Dumneavoastră, persoanele cu dizabilități care sunteți în căutarea unui loc de muncă trebuie să vă reprezentați pe voi înșivă. Noi vă putem deschide ușa, vă putem trimite la interviuri, vă putem consilia și îndruma. Educația și munca nu vor mai fi așa cum au fost odată, deoarece suntem într-o tranziție globală. Nu o să mă opresc până când acest domeniu nu va fi respectat, pentru că avem legislația de partea noastră și pentru că am cunoscut sute de persoane cu dizabilități prin interviuri directe și mi-e clar că acești oameni trebuie să muncească. Mai departe, e important să ne educăm fiecare în parte”, a declarat Ionuț Georgescu, vicepreședine și Managing partner AbilityHub.

În cadrul evenimentului au fost trei sesiuni de prezentări ale candidaților, persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, o parte dintre aceste persoane fiind absolvenți de studii superioare. De menționat că a fost pentru prima dată când un candidat s-a prezentat în fața unui public, de 200 de persoane, format din reprezentanți ai ONG-urilor care au ca obiect de activitate protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, specialiști în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, angajatori incluzivi, reprezentanți ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor publice.

Articolul „Lipsa accesului la muncă pentru persoanele cu dizabilități, cauze și soluții” apare prima dată în Jurnal Social.