Comisia Europeană a lansat, miercuri, 7 septembrie 2022, Strategia europeană privind serviciile de îngrijire, care vizează asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, în întreaga Uniune Europeană și îmbunătățirea situației atât pentru beneficiarii serviciilor de îngrijire, cât și pentru persoanele care asigură aceste servicii, la nivel profesional sau informal.

Comisia speră că această strategie ,,va avea un impact pozitiv asupra milioanelor de copii, persoanelor în vârstă și a celor care îi îngrijesc”. Dar unde se încadrează persoanele cu dizabilități, probabil cea mai mare comunitate din Europa în ceea ce privește utilizatorii serviciilor de îngrijire și asistență, în această nouă inițiativă a UE?, se întreabă Forumul European al Dizabilității (EDF).

Potrivit sursei citate, Strategia europeană privind serviciile de îngrijire  este un set de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea situației îngrijitorilor și a beneficiarilor serviciilor de îngrijire. Ea este formată din trei documente diferite:

• O comunicare – un document politic care subliniază acțiunile de îmbunătățire a serviciilor de îngrijire în UE.
• Două recomandări ale Consiliului pentru statele membre referitoare la revizuirea obiectivelor de la Barcelona, din 2002, privind educația și îngrijirea timpurie și la accesul la servicii de îngrijire pe termen lung, de înaltă calitate și la prețuri accesibile.

Strategia stabilește patru domenii de acțiune:

• Servicii de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar;
• Creșterea accesului la educația și îngrijirea timpurie;
• Servicii de îngrijire pe termen lung, promptă, cuprinzătoare și accesibilă, cu extinderea ofertei, standarde de înaltă calitate și sprijin pentru îngrijitorii informali (care sunt adesea femei și rude ale beneficiarilor serviciilor de îngrijire);
• Condiții de muncă echitabile și formare pentru personalul de îngrijire, inclusiv abordarea stereotipurilor de gen.

,,Strategia europeană privind serviciile de îngrijire ia în considerare în mod clar persoanele cu dizabilități. Acesta arată o înțelegere solidă a problemelor cele mai presante cu care se confruntă domeniul și, cel mai important, cu care se confruntă beneficiarii de servicii de îngrijire și asistență. Suntem bucuroși să vedem accentul pus pe serviciile comunitare, viața independentă și tranziția de la îngrijirea instituțională”, precizează reprezentanții EDF.

Conform sursei citate, printre alte aspecte pozitive ale strategiei se numără o înțelegere clară a perspectivei de gen atunci când vine vorba de furnizarea de servicii de îngrijire, problema costurilor, care împiedică multe persoane cu dizabilități să acceseze sprijin și recunoașterea rolului crucial pe care resortisanții țărilor terțe îl joacă în asigurarea forței și a rezilienței domeniului îngrijirii în UE.

Cu toate acestea, există câteva aspecte cruciale pe care strategia le-ar fi putut sublinia în continuare. Acestea includ lipsa măsurilor obligatorii – ceea ce înseamnă că țările UE o pot ignora cu ușurință, faptul că nu se pune suficient accent pe alegerea serviciilor și pe creșterea diversității acestora, precum și faptul că măsurile pentru formarea lucrătorilor sunt insuficiente.

Strategia europeană privind serviciile de îngrijire este deficitară în ceea ce privește măsurile obligatorii sau legislative. Prin urmare, este o Strategie care impune foarte puțin țărilor. În schimb, se bazează pe bunăvoința și motivația fiecărui stat membru. Aceasta înseamnă că cei care o vor pune în aplicare sunt probabil cei care investesc deja în servicii de îngrijire de calitate.

,,Credem că importanța alegerii este un aspect subdezvoltat al Strategiei. Persoanele cu dizabilități trebuie să poată alege tipul de sprijin într-un mod care să faciliteze viața pe care aleg să o trăiască – unde, cu cine și cum aleg să o trăiască, potrivit articolului 19 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pe care UE a ratificat-o.

Considerăm că Strategia trebuie să fie mai ambițioasă pentru a diversifica tipul de servicii de îngrijire disponibile. Serviciile care sunt la mare căutare și care permit oamenilor să trăiască independent – cum ar fi asistența personală și asistența la domiciliu – sunt insuficiente. Din acest motiv, oamenii sunt forțați să adopte alte forme de îngrijire mai puțin personalizate. Ar trebui să fie o prioritate creșterea disponibilității acestora, pentru a ajuta cât mai multe persoane să acceseze acest serviciu”, susțin reprezentanții EDF.

EDF subliniază că trebuie să ne asigurăm că avem un sector de îngrijire care este atractiv și care poate reține îngrijitorii, exprimându-și speranța că țările UE vor adopta măsuri concrete pentru a realiza acest lucru.

EDF consideră că ar fi trebuit să se acorde mai multă atenție formării îngrijitorilor cu privire la drepturile beneficiarilor serviciilor de îngrijire și la modalitatea de a juca un rol în facilitarea libertății de alegere a beneficiarilor.

Organizațiile societății civile vor monitoriza implementarea acestei strategii.

Sursa: https://www.edf-feph.org/the-eu-care-strategy-is-promising-but-lacks-binding-measures/.

Articolul EDF: Strategia europeană privind serviciile de îngrijire este promitățoare, însă nu conține măsuri obligatorii apare prima dată în Jurnal Social.

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au dezvoltat o proteză de mână revoluționară, care este controlată de respirația utilizatorului.

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, dispozitivul, mai ieftin, mai simplu și mai ușor, se alimentează și este controlat cu ajutorul respirației utilizatorului și poate fi folosit, fără a limita mișcările corpului, așa cum se întâmplă în cazul protezelor cu ham, alimentate printr-un sistem de cabluri.

,,Este una dintre primele abordări de design cu adevărat noi pentru puterea și controlul unei proteze alimentate de corp de la apariția sistemului acţionat prin cablu cu peste două secole în urmă”, a declarat autorul principal, profesorul Jeroen Bergmann, din cadrul Departamentului de Științe Inginerești, Universitatea Oxford.

Deși există mai multe opțiuni protetice diferite, s-au făcut puține progrese în ceea ce privește dezvoltarea de noi abordări privind controlul dispozitivelor alimentate de corp, în comparație cu protezele sofisticate alimentate extern.

În prezent, cea mai utilizată proteză funcțională a membrelor superioare este cea alimentată prin cabluri, care poate fi extrem de scumpă, din cauza costurilor asociate cu montarea și întreținerea profesională necesară.

Noua abordare, publicată în revista Prosthesis, oferă un dispozitiv alternativ, alimentat de propriul corp, utilizatorilor pentru care costurile, întreținerea, confortul și ușurința în utilizare sunt considerații principale.

Prin reglarea respirației, utilizatorii alimentează o mică turbină Tesla, special construită, care poate controla cu precizie mișcările degetelor protezei. Volumul de aer necesar pentru alimentarea unității poate fi realizat și de copiii mici, iar angrenajul din dispozitiv determină viteza acțiunii de prindere.

Fără cablu și ham, noua proteză  este ușoară și potrivită pentru copiii și adolescenții care sunt încă în creștere. Sunt necesare doar întreținerea și instruirea minime pentru ușurința utilizării, în comparație cu alte opțiuni protetice, afirmă specialiștii.

„Se estimează că peste 40 de milioane de persoane din întreaga lume prezintă deficiențe ale membrelor superioare, dar nu au niciun acces la vreo formă de îngrijire, cum sunt  protezele. În plus, protezele pentru membrele superioare, disponibile în prezent pacienților, nu sunt adesea nici accesibile, nici adecvate, în special în medii cu resurse reduse. Sperăm că cercetarea noastră reprezintă o schimbare radicală, care va face protezele mai accesibile, contribuind la depășirea provocărilor actuale”, a spus primul autor, dr. Vikranth H. Nagaraja, din cadrul Departamentului de Științe Inginerești, Universitatea Oxford.

Articolul O proteză de mână revoluționară, controlată de respirația utilizatorului apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Daria Hanțiu

Conform datelor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD), în România trăiesc peste 800.000 de persoane cu dizabilități. Un număr destul de mare într-o țară cu puține locuri turistice sau de agrement destinate acestora.

În ciuda faptului că nu avem aceleași resurse, posibilități și facilități pentru persoanele cu dizabilități, ca multe alte țări din occident, totuși avem și noi câteva locuri care merită fi văzute. Unul dintre aceste locuri mitice, intrigante, pline de istorie și magie este Castelul Bran.

Castelul Bran este unul dintre cele mai cunoscute castele din România, fiind vizitat atât de către români, cât și de către străini. Pentru cei din urmă este popular, în special datorită legendei Contelui Dracula.

Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de km de Brașov. Impunătorul castel este construit pe o stâncă, fiind poziționat strategic. Acesta a fost construit de Ordinul Cavalerilor Teutoni, în anul 1212. De-a lungul timpului aceasta a fost în posesia sașilor, Țărilor Române, coroanei Ungare și, nu în ultimul rând, a Reginei Maria.

Castelul este un muzeu care este amplasat pe patru etaje, aici fiind expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri. Domeniul Bran conține Parcul regal, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana.

Pentru persoanele cu dizabilități intrarea este gratuită.

Castelul nu are toate dotările accesibile pentru persoanele cu dizabilități, dar dacă sunați înainte pentru a vă anunța venirea, personalul hotelului este amabil și va încerca să faciliteze accesul în locul respectiv. De asemenea, se pot găsi în zonă diverse cazări dotate cu lift, ale căror prețuri variază.

Turiștii pot vizita castelul pe cont propriu sau cu ajutorul unui ghid turistic. Expoziția instrumentelor de tortură este deschisă publicului și costă 10 lei, iar Tunelul Timpului costă 20 de lei.

La poalele dealului se află un parc muzeu turistic care cuprinde mai multe structuri tradiționale românești (hambare, cabane, căsuțe etc.) din întreaga țară.

Așadar, acest loc plin de istorie, dar și de frumusețe și mister, este un loc potrivit oricărui om dornic de a se aventura într-o mică peripeție sau pentru o întoarcere în timp.

Articolul <strong>Castelul Bran, o destinație potrivită și pentru persoanele cu dizabilități</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

În România există anumite categorii sociale care sunt invizibile pentru mulți, ignorate de o mare parte a societății, oameni care pot constitui adevărate repere și lecții de viață pentru ceilalți. Este vorba despre persoanele nevăzătoare, care reușesc să transforme provocările în oportunități, pentru care sintagma ,,Nu se poate!” nu există.

Astăzi, în țara noastră sunt 93.591 de nevăzători, dintre care peste 54% sunt încadraţi în gradul grav (nevăzători total) şi accentuat.

Pentru a le reda viața socială persoanelor nevăzătore, organizaţia non-guvernamentală AMAIS (Asociaţia Metodelor Alternative de Integrare Socială) cu susţinerea Accenture România au creat o aplicație web care face orașul mai accesibil pentru cei cu deficiențe de vedere.

SeeYou este prima aplicaţie web-based din România care conectează persoanele cu deficiențe de vedere cu voluntari care îi pot însoți la diverse activități offline, dar și online.

Aplicația a apărut din dorința de a oferi soluții la nevoile de relaționare și de deplasare ale nevăzătorilor în urma numeroaselor evenimente incluzive organizate de AMAIS în ultimii 5 ani,

„Credem foarte mult în contextele de socializare dintre persoanele tipice (persoane fără dizabilități reglementate) și cele cu dizabilități și le considerăm o parte indispensabilă pentru a crea o comunitate incluzivă. Când cunoști un om și te apropii de el, începe să-ți pese mai mult și de nevoile și de problemele cu care se confruntă. Această aplicație este un instrument prin care nevăzătorii își pot crea singuri contexte de socializare incluzive, independent de evenimentele create de AMAIS. Folosind tehnologia de azi, ei pot participa activ la viața orașului”, spune Iris Popescu, arhitect și cofondator AMAIS.

Ideea aplicaţiei a apărut înainte de pandemie, din nevoia de facilita accesul nevăzătorilor la activităţi, precum mersul la școală/ cinema/ spectacole/ concerte sau călătorii cu trenul. Însă până când astfel de activităţi se vor putea relua în condiţii de siguranţă pentru toţi, aplicaţia le este utilă nevăzătorilor pentru nenumărate necesități zilnice, cum ar fi nevoia de a merge la o instituţie de stat, dar şi pentru a ieşi în aer liber respectând distanţa şi măsurile de siguranţă.

În plus, odată ce beneficiarul şi voluntarul sunt conectaţi prin SeeYou, voluntarul poate prelua şi rezolva şi online cererile beneficiarilor – precum citirea unui document tipărit, asistenţă de la distanţă sau, pur şi simplu, friendly calls pentru socializare cu beneficiarii care se simt singuri în această perioadă. 

La dezvoltarea acestei aplicații, care a durat trei luni, au participat patru programatori, dintre care doi sunt nevăzători.

Deși este nevăzător, Alex Cucu este programator și educator în tehnologii inclusive și asistive pentru persoane cu deficiențe de vedere, iar în AMAis este Tech Manager în Clubul de Mobilitate Urbana.  El consideră că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a crea o societate incluzivă, iar această aplicație are scopul de a duce oamenii împreună și de a schimba modul în care persoanele nevăzătoare se raportează la societate și viceversa.

„SeeYou schimbă modul în care oamenii cu dizabilităţi vizuale se raportează la societate şi societatea la ei. Şi, totodată, declanşează o schimbare mai mare, căci invitaţiile lansate de beneficiari în platformă reprezintă, de fapt, nevoile lor. Împreună, atât nevăzătorii, cât şi voluntarii, învaţă astfel să perceapă diversitatea şi ce înseamnă să fim incluzivi”, explică Alex Cucu.

Cum funcționează aplicația SeeYou?

• Se accesează site-ul SeeYou.ro de pe computer, laptop, tabletă sau smartphone.

• Se alege tipul de cont (beneficiar/ voluntar) și se creează un cont gratuit, adăugând și un scan al buletinului. Pentru nevăzători, este necesar și un scan al actelor ce dovedesc dizabilitatea.

• Pe email se va primi rapid aprobarea contului.

• Beneficiarul lansează în aplicație o invitație de însoțire către un voluntar, precizând contextul (data, ora, locul unde dorește să ajungă sau dacă se dorește suport online).

• Când un voluntar acceptă invitația lansată, aplicația trimite notificare beneficiarului, împreună cu datele de contact, pentru a putea lua legătura direct. Și viceversa, voluntarul primește datele de contact ale nevăzătorului care a lansat invitația.

• În cazul în care voluntarul sau beneficiarul nu mai pot ajunge la ora și locul stabilit, se pot notifica reciproc și prin aplicație.

Deocamdată, aplicația  SeeYou este disponibilă doar în București, însă în viitorul apropiat planurile vizează extinderea aplicației la nivelul întregii țări.

Articolul SeeYou, aplicația web care face orașul mai accesibil pentru nevăzători apare prima dată în Jurnal Social.