După succesul premierei de anul trecut a spectacolului de balet incluziv realizat în România, Asociația Kinetobebe continuă demersul printr-o nouă ediție-festival a evenimentului „Dansul pașilor de catifea”, organizată în parteneriat cu Opera Comică pentru Copii București. Evenimentul va avea loc pe 14 octombrie 2026, între orele 16:00 și 21:00, potrivit unui comunicat de presă transmis de asociație.

Inițiativa le oferă copiilor cu dizabilități și celor proveniți din medii vulnerabile acces la experiențe educaționale, culturale și sociale, contribuind la crearea unui spațiu în care incluziunea și participarea la viața culturală să devină realități accesibile tuturor.

Noutatea celei de-a doua ediții constă în faptul că spectacolul propriu zis va fi precedat de o serie de ateliere desfășurate în curtea Operei Comice pentru Copii, un spațiu consacrat activităților dedicate celor mici. Programul va include standuri, activări ale unor branduri, ateliere pentru copii, activități artistice și de divertisment, precum și momente de dans și cor, prezentate pe scena amplasată în exterior.

Atelierele și activitățile se vor desfășura în intervalul 16:00–19:00, urmând ca, între 19:00 și 20:00, pe scena mare din interior, să fie prezentat spectacolul propriu-zis de operă și balet incluziv.

 „După impactul uriaș al premierei de anul trecut, când aproape o mie de copii și aparținătorii lor s-au putut bucura în siguranță de beneficiile artei, am prins curaj să continuăm acest demers provocator. Am pornit de la crearea de produse artistice și culturale special concepute pentru persoane cu dizabilități și am acesibilizat spațiile în care se desfășoară aceste activități. Ne dorim să ducem la un nivel următor bunele practici pentru spectacole accesibile în cadrul instituțiilor de cultură din România”, explică actorul Bogdan Acatrinei, co-fondator al Asociației Kinetobebe, autorul conceptului artistic al spectacolului.

 ,,Dansul pașilor de catifea”, o experiență memorabilă

Conceptul spectacolului de operă și balet păstrează direcțiile de bază dezvoltate la ediția trecută, în colaborare cu specialiști în psihopedagogie specială, kinetoterapie și neurodiversitate, precum și cu asociații de părinți și organizații nonprofit.

„Dansul pașilor de catifea este o celebrare a artei, a diversității și a comunității. Transformăm opera și baletul într-o experiență incluzivă și memorabilă, în care fiecare pas, gest și sunet sunt gândite pentru confortul și emoția tuturor celor prezenți. Copiii cu dizabilități au nevoie de experiențe artistice și culturale, la fel și familiile lor. Mulți dintre ei ne-au mărturisit că experiența de anul trecut a fost ca o gură de aer proaspăt, așa că ne-am dorit să recreăm pentru ei emoțiile bune”, povestește Ana Raluca Acatrinei (Chișu), antreprenoare socială și fondatoarea Asociației Kinetobebe.

Spectacolul susținut de corpul artistic și tehnic al Operei Comice pentru Copiiva fi un ,,balet al senzațiilor”, în care fiecare pas și mișcare sunt gândite să stimuleze senzorial copiii cu nevoi speciale – copii neurodivergenți, copii cu dizabilități locomotorii și copii cu deficiențe de auz și de vedere.

,,Dansul pașilor de catifea” este conceput pentru a răspunde nevoilor copiilor și adulților cu dizabilități, dar este deschis tuturor familiilor și iubitorilor de artă care doresc să descopere opera și baletul într-o atmosferă blândă, accesibilă și plină de farmec.

Spectacolul și atelierele sunt gratuite.

Datele tehnice ale spectacolului „Dansul pașilor de catifea”

Adaptări pentru accesibilitate senzorială

• Scenografie și mișcare gândite pentru o accesibilitate blândă, cu tranziții vizuale line și prietenoase;

• Fără lumini roșii sau efecte stroboscopice; sala rămâne luminată la ~60% pe toată durata spectacolului;

• Spoturi de urmărire discrete pentru orientarea atenției;

• Muzică la volum reglabil, fără efecte bruște, adaptată sensibilităților;

• Detalii tehnice stabilite împreună cu echipa tehnică, sub îndrumarea lui Bogdan Acatrinei.

Structură și durată

• Durată totală: 40–45 minute, fără pauză;

• Safety corner pentru copiii care au nevoie să iasă din sală;

• Decor: cortină simplă pentru tranziții rapide;

• Narațiune: o succesiune de povești cu impact în viața copiilor.

Interactivitate ghidată

Interactivitatea cu publicul este atent ghidată și previzibilă, pentru a păstra confortul tuturor. În timpul spectacolului sunt folosite doar semnale vizuale și gesturi ușor de urmărit, fără contact fizic sau solicitări directe. La final, în foaier, dansatorii și soliștii se întâlnesc cu copiii pentru fotografii și saluturi, respectând ritmul fiecăruia.

Implicarea artiștilor

• Dansatorii și soliștii folosesc gesturi simple, jocuri de mimă și pași ușor de imitat;

• Mișcările sunt clare și previzibile, cu accent pe expresivitate prietenoasă;

• Interacțiunea directă este evitată în timpul reprezentației, publicul și artiștii reîntâlnindu-se la final, în foaier, pentru fotografii.

Despre Asociația Kinetobebe

Asociația Kinetobebe desfășoară activități în domeniul recuperării pediatrice și oferă servicii specializate pentru copii cu întârzieri de dezvoltare, dizabilități neuromotorii și alte afecțiuni. Prin proiectele sale civice, educaționale și de accesibilizare, Asociația derulează inițiative menite să sprijine accesul copiilor cu dizabilități la servicii, educație, cultură și oportunități de dezvoltare.

Mai multe detalii aici: www.asociatia-kinetobebe.ro

Articolul De la o premieră națională la un festival al incluziunii – o nouă ediție a spectacolului de operă și balet complet accesibilizat „Dansul pașilor de catifea” apare prima dată în Jurnal Social.

Programul Techable, inițiat de Betfair Romania Development pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale și accesul persoanelor cu dizabilități la oportunități educaționale și profesionale în domeniul tehnologiei, a deschis înscrierile pentru ediția 2026–2027. După primele două ediții dedicate persoanelor cu dizabilități locomotorii, cea de-a treia ediție se adresează elevilor și adulților cu deficiențe de vedere.

Programul este complet gratuit, iar cursurile se desfășoară exclusiv online, oferind persoanelor din întreaga țară posibilitatea de a participa. Înscrierile sunt deschise în perioada 24 septembrie – 18 octombrie 2026, iar primele cursuri sunt programate să înceapă la începutul lunii noiembrie.

Inițiativa este derulată în parteneriat cu Digital Stack și asociația Caiac SMile. Participanții vor explora domenii de actualitate, de la utilizarea tehnologiilor asistive și a inteligenței artificiale până la bazele programării și testarea accesibilității digitale.

Două trasee de învățare: pentru elevi și pentru adulți

Ediția din acest an oferă o structură adaptată în funcție de vârstă și obiective:

Pentru elevii înscriși într-o unitate de învățământ, programul pornește de la utilizarea tehnologiilor asistive și a cititorului de ecran NVDA și continuă cu noțiuni de digitalizare de bază, utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială, matematică, pseudocod și gândire algoritmică. Programul include și un workshop de orientare în carieră, conceput pentru a-i ghida pe cei care își doresc un viitor în sectorul IT.

Pentru adulți, traseul de formare începe cu dezvoltarea competențelor de productivitate și comunicare online, inclusiv utilizarea unor instrumente de inteligență artificială. Participanții pot continua cu un curs de Competențe digitale cu AI, acreditat prin Autoritatea Națională pentru Calificări, și cu module de digitalizare avansată, precum utilizarea AI pentru dezvoltarea de aplicații software și testarea accesibilității documentelor și aplicațiilor digitale.

Experiența persoanelor cu deficiențe de vedere în utilizarea tehnologiilor asistive poate avea, în acest context, și o componentă profesională. Cunoașterea directă a barierelor de accesibilitate întâlnite de utilizatorii cu dizabilități poate contribui la dezvoltarea unor competențe relevante pentru activitatea din domeniul tehnologiei, în special în zona testării accesibilității.

O parte dintre sesiuni vor fi susținute de traineri cu deficiențe de vedere, alături de traineri văzători. Potrivit organizatorilor, implicarea acestora contribuie la integrarea experienței directe a persoanelor care s-au confruntat cu bariere de acces la materiale educaționale și tehnologii digitale.

„Când vine vorba de urmarea unui traseu educaţional care să-i ducă înspre o carieră în zona de IT, există bariere reale pe care le întâmpină, ce ţin de materialele care nu sunt compatibile cu tehnologiile asistive; această situaţie duce la un acces foarte redus la conţinuturi legate de programare şi matematică”, explică Violeta Mateș, manager de diversitate şi incluziune în cadrul Betfair Romania Development.

Cine se poate înscrie și ce condiții trebuie îndeplinite

Programul se adresează persoanelor minore și adulte cu dizabilități vizuale, care dețin deja cunoștințe de bază în utilizarea calculatorului și a cititoarelor de ecran (proiectul nu se adresează începătorilor absoluți). De asemenea, sunt necesare cunoștințe minime de limba engleză și o conexiune stabilă la internet.

Pentru participanții adulți poate exista un proces de selecție prin quiz-uri online, iar lista participanților este stabilită în funcție de rezultatele evaluării inițiale.

Un element important al programului este accesul la echipamente. Fiecare participant admis va primi un laptop donat de asociația Caiac SMile, pe care îl va putea păstra și folosi pe parcursul instruirii.

Cursurile se desfășoară în timpul săptămânii după ora 18:00, iar sâmbăta în prima parte a zilei, astfel încât programul să poată fi urmat și de persoanele care au alte activități educaționale sau profesionale.

Înscrieri până la 18 octombrie

Persoanele interesate se pot înscrie până la 18 octombrie 2026, completând formularul disponibil pe pagina oficială a programului.

Înscrieri și informații: https://digitalstack.ro/proiecte/techable

Rezultatele primelor ediții

Techable a fost lansat pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar primele două ediții au urmărit dezvoltarea competențelor digitale și facilitarea accesului la formare în domeniul IT. Potrivit informațiilor publicate de Betfair Romania Development, cea de-a doua ediție s-a încheiat în 2026 cu 12 absolvenți certificați. Dintre aceștia, opt au obținut certificarea ANC pentru ocupația de inginer de sistem în informatică, iar patru au obținut certificarea ANC în competențe digitale, inclusiv în domeniul securității pe internet și al cybersecurity.

Noua ediție extinde această direcție către persoanele cu deficiențe de vedere, oferindu-le acces gratuit la formare în domenii precum tehnologiile asistive, inteligența artificială, programarea și testarea accesibilității digitale.

Articolul Techable deschide înscrierile pentru ediția 2026–2027, dedicată persoanelor cu deficiențe de vedere apare prima dată în Jurnal Social.

Ateliere Fără Frontiere a lansat proiectul „Îmbrăcat cu demnitate”, o inițiativă-pilot care își propune să aducă în atenție o nevoie mai puțin vizibilă a persoanelor cu dizabilități locomotorii și senzoriale: accesul la îmbrăcăminte adaptată pentru viața de zi cu zi, inclusiv pentru participarea socială și profesională.

Potrivit organizației, proiectul este primul de acest tip din România în care persoanele cu dizabilități nu sunt doar beneficiare ale unor soluții concepute de alții, ci participă direct la procesul de creație și devin co-designerii propriilor piese vestimentare și accesorii. Inițiativa este finanțată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), cu fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Pentru o persoană care nu întâmpină dificultăți de mobilitate sau de manipulare, îmbrăcarea este, de cele mai multe ori, un gest cotidian automat. Pentru unele persoane cu dizabilități, însă, hainele obișnuite pot crea dificultăți reale: fermoare care nu pot fi deschise cu o singură mână, croieli nepotrivite pentru poziția în scaun rulant, materiale care se deteriorează prin frecare sau haine care devin incomode după mai multe ore petrecute în poziție șezândă.

Nevoile utilizatorilor, punctul de plecare

Proiectul a început prin consultarea directă a 12 persoane cu dizabilități locomotorii și senzoriale din București, Ilfov și Dâmbovița, desfășurată în perioada 15–19 iunie 2026.

Potrivit Ateliere Fără Frontiere, toți cei 12 participanți au declarat că nu au găsit în comerțul din România îmbrăcăminte sau accesorii adaptate nevoilor lor. De asemenea, 80% dintre participanți au afirmat că și-au modificat singuri hainele obișnuite sau au renunțat la activități sociale din cauza dificultăților legate de îmbrăcare.

„Acest proiect nu avea cum să existe fără a înțelege, înainte de orice, nevoile persoanelor cărora ne adresăm, dincolo de orice am crede noi, ca designeri sau producători, că își doresc sau au nevoie. Discuțiile pe care le-am avut ne-au arătat că cerințele pe care le au, chiar dacă par speciale la prima vedere, sunt de fapt cerințe pentru o viață obișnuită, pentru activități de zi cu zi la care noi nici nu ne mai gândim, pentru că fac parte din rutina noastră.”, a precizat Lorita Constantinescu, directoare de dezvoltare Ateliere Fără Frontiere și coordonatoarea atelierului remesh.

Pentru extinderea cercetării, proiectul prevede și aplicarea unui chestionar în rândul a cel puțin 50 de persoane cu dizabilități, precum și realizarea a minimum cinci interviuri aprofundate. Datele rezultate ar urma să contribuie la conturarea unei baze de informații care să poată fi utilizată ulterior de factori de decizie și producători.

De ce contează îmbrăcămintea adaptată

Hainele adaptate pot include soluții precum sisteme de închidere mai ușor de utilizat, materiale și cusături care reduc disconfortul, croieli concepute pentru persoanele care petrec mult timp în poziție șezândă sau elemente care facilitează îmbrăcarea.

În cazul persoanelor care folosesc scaun rulant, de exemplu, o haină concepută pentru un corp aflat permanent în poziție verticală poate necesita modificări pentru a deveni confortabilă și funcțională în poziția șezând. Astfel de adaptări pot avea efecte și asupra autonomiei cotidiene. Simplificarea procesului de îmbrăcare poate reduce timpul și efortul necesar, inclusiv pentru persoanele care beneficiază de sprijinul unui aparținător sau al unui îngrijitor.

,,Orice piesă de îmbrăcăminte e gândită la intersecția dintre corpul uman, mediul în care e purtată și haina în sine, iar componenta umană include, la rândul ei, dizabilitățile vizibile și invizibile ale purtătorului. Hainele funcționează cu adevărat doar atunci când aceste trei elemente sunt în echilibru și procesul de proiectare pornește mereu de la o problemă concretă, identificată dinainte.

O parte dintre soluțiile discutate în proiect, cum ar fi sistemele de închidere mai simple sau croielile care reduc timpul de îmbrăcare, ușurează și munca aparținătorilor sau îngrijitorilor care ajută zilnic o persoană cu dizabilități să se îmbrace. De altfel, la fel cum rampele de acces, gândite inițial pentru persoane care folosesc scaunul rulant, ajung să fie folosite zilnic și de părinți cu cărucioare sau de persoane vârstnice, unele dintre soluțiile din îmbrăcămintea adaptată au potențialul să fie apreciate, în timp, de un public mult mai larg decât cel pentru care au fost gândite inițial”, au precizat  reprezentanții Ateliere Fără Frontiere

Inițiativa pornește de la principiul „Nimic pentru noi, fără noi”, utilizat în proiect pentru a sublinia importanța implicării directe a persoanelor cu dizabilități în proiectarea soluțiilor care le sunt destinate.

De la nevoi concrete la modele vestimentare

În etapa de co-design, 15 persoane cu dizabilități au participat la patru sesiuni alături de designerul Antoaneta Tica, lector universitar în cadrul Universității Naționale de Arte București, Departamentul Modă, și de croitoresele atelierului remesh al Asociației Ateliere Fără Frontiere. Potrivit organizației, nevoile identificate în cadrul acestor întâlniri au transformate în soluții concrete de design.

Printre exemplele discutate se află o jachetă mai scurtă în partea din față și mai lungă în spate, pentru a reduce riscul ca materialul să se șifoneze sau să ajungă în zona roților scaunului rulant, pantaloni realizați din material elastic și întăriți în zona spatelui, un accesoriu pentru transportul medicamentelor și o geantă cu sistem de deschidere simplificat.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România și una dintre participantele la procesul de co-design, a explicat că hainele sunt, în general, concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, ceea ce poate crea dificultăți pentru persoanele care folosesc scaun rulant.

,,Pentru mine, principala problemă este că majoritatea hainelor sunt concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, nu de la unul care petrece ore întregi așezat într-un scaun rulant. Iar diferența aceasta se simte în felul în care cade o haină, în lungimea ei, în mâneci și, mai ales, în confort.

Găsirea hainelor potrivite nu este deloc simplă. Sunt o persoană activă profesional, îmi place să mă îmbrac elegant și țin mult la felul în care arăt. Nu vreau să aleg între confort, funcționalitate și eleganță.

Nu cred că am în garderobă vreun sacou pe care să-l fi cumpărat și să-l fi purtat exact așa cum a venit din magazin. Aproape întotdeauna ajunge la croitor pentru modificări. Lungimea, mânecile, proporțiile – ceva trebuie ajustat pentru ca haina să se potrivească nu doar corpului meu, ci și poziției pe care o am în scaunul rulant.

Cel mai des apelez la croitoreasa mea, pentru că, în timp, a învățat să-mi cunoască nevoile și să înțeleagă ce funcționează pentru mine. Pentru evenimentele de gală colaborez cu o tânără creatoare de modă. Așa am ajuns să port haine în care mă simt bine, care mă reprezintă și care îmi permit să fiu elegantă fără să fac compromisuri majore de confort.

Mi-ar plăcea ca, într-o zi, să pot intra într-un magazin și să aleg o haină pentru că îmi place, nu pentru că este singura pe care o pot purta”, a declarat Daniela Tontsch.

Îmbrăcămintea și participarea socială

Problema vestimentației adaptate se înscrie într-un context mai larg privind participarea persoanelor cu dizabilități la viața socială și profesională.

România avea, la începutul anului 2026, 974.299 de persoane cu dizabilități certificate, potrivit datelor publicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Dintre acestea, 87,17% au handicap grav sau accentuat.

România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr. 221/2010. Convenția promovează participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, iar legislația românească include printre principiile privind protecția și promovarea drepturilor acestora adaptarea societății, libertatea de alegere și control asupra propriei vieți și incluziunea socială.

Domeniul vestimentar e unul dintre cele mai puțin vizibile domenii în care se pune în practică un asemenea angajament, pentru că, spre deosebire de rampe de acces sau transport adaptat, lipsa unor haine potrivite nu se vede din exterior, ci se resimte zilnic, în privat. 

,,Până acum, în România nu exista niciun brand sau atelier specializat în haine gândite pentru participarea activă la viața socială și profesională a persoanelor cu dizabilități locomotorii sau senzoriale, deși există, izolat, și alte inițiative de îmbrăcăminte adaptată, orientate spre alte nevoi specifice. Segmentul pe care îl vizează proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” este diferit, deoarece se concentrează pe realizarea de haine pentru cei care ies din casă, merg la muncă, se întâlnesc cu prietenii sau fac cumpărături, o nișă pe care piața globală o acoperă de ani buni”, explică reprezentanții Ateliere Fără Frontiere.

Segmentul de „adaptive fashion” este estimat să ajungă la 14,5 miliarde de dolari până în 2033 (Allied Market Research, 2024), cu branduri dedicate în Marea Britanie, Germania, Franța sau Olanda. 

Lipsa hainelor adaptate depășește problema confortului

Datele Eurostat pentru 2024 arată că 70,9% dintre persoanele cu dizabilități cu vârsta între 15 și 64 de ani din România se aflau în afara forței de muncă, față de 44,5% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la persoane care nu erau nici angajate, nici în căutarea unui loc de muncă.

În acest context, proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” abordează vestimentația nu doar ca pe o chestiune de confort sau estetică, ci și ca pe un posibil factor care poate influența autonomia și participarea la activități sociale și profesionale.

,,Dacă durează o oră să te îmbraci sau dacă hainele se rup constant din cauza frecării cu un scaun rulant, ieșitul din casă, la muncă, la interviu, la o întâlnire, devine, pur și simplu, mai complicat”, susțin organizatorii.

O colecție realizată împreună cu persoanele cu dizabilități

Proiectul prevede realizarea unei colecții-pilot de 45 de piese, în 15 modele, câte trei exemplare din fiecare. Materialele utilizate provin din resurse reutilizate, precum bannere publicitare și uniforme industriale scoase din uz.

Potrivit informațiilor publicate de Ateliere Fără Frontiere, colecția urmează să fie prezentată public în octombrie 2026, în cadrul evenimentului „Îmbrăcat cu demnitate”, iar participanții la procesul de co-design își vor prezenta propriile creații.

Prin această inițiativă, o nevoie care până acum a rămas în mare parte individuală și puțin documentată este adusă în atenție prin cercetare, consultare directă și co-design. Pentru persoanele cu dizabilități, accesibilitatea înseamnă nu doar rampe, transport adaptat sau tehnologii asistive, ci și posibilitatea de a avea haine care să răspundă propriului corp, propriului stil de viață și propriilor alegeri.

Proiectul poate reprezenta astfel un punct de plecare pentru dezvoltarea unor soluții vestimentare adaptate și pentru o mai bună înțelegere a nevoilor persoanelor cu dizabilități în acest domeniu.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Ateliere Fără Frontiere: https://atelierefarafrontiere.ro

Articolul „Îmbrăcat cu demnitate”: Persoanele cu dizabilități devin co-designerii propriilor haine adaptate apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și-a cerut scuze public după ce portalul eSănătateaMea, lansat recent, a afișat formularea „Asigurat. Handicapat” în dreptul persoanelor care beneficiază de servicii medicale în baza unui certificat de încadrare în grad de handicap.

Instituția precizează că situația a fost cauzată exclusiv de o eroare tehnică de afișare și că a dispus corectarea de urgență a formulării.

,,Regretăm această situație și ne cerem scuze tuturor persoanelor afectate prin formularea afișată. Comunicarea instituțiilor publice, inclusiv prin intermediul platformelor digitale, trebuie să respecte demnitatea tuturor categoriilor sociale și să nu aducă atingere niciunei persoane sau categorii sociale.

Am dispus corectarea de urgență a acestei formulări, astfel încât informația prezentată utilizatorilor portalului să utilizeze un limbaj adecvat și respectuos față de persoanele cu dizabilități”, se arată într-un comunicat transmis de CNAS.

Eroarea nu afectează drepturile persoanelor asigurate

CNAS subliniază că situația nu afectează în niciun fel calitatea de asigurat, drepturile persoanelor respective sau accesul acestora la servicii medicale. Potrivit instituției, este vorba exclusiv despre o eroare tehnică apărută la afișarea denumirii categoriei în interfața portalului.

Instituția explică faptul că portalul eSănătateaMea este un proiect nou și reprezintă o dezvoltare tehnică amplă, care integrează un set complex de date la nivel național.

,,Portalul se află în prezent într-un proces continuu de îmbunătăţire, iar CNAS încurajează utilizatorii să se înroleze în portal pentru a testa funcţionalităţile acestuia şi a putea transmite feedbackul necesar. Fiecare sesizare primită de la utilizatori este importantă şi ne ajută să corectăm rapid problemele identificate”, se mai arată în comunicat.

CNAS precizează că procesul de digitalizare a sistemului de sănătate trebuie să țină cont nu doar de componenta tehnologică, ci și de modul în care informațiile sunt prezentate utilizatorilor.

„Digitalizarea sistemului de sănătate trebuie să însemne nu doar tehnologie mai bună, ci și mai mult respect pentru fiecare pacient”, transmite instituția.

Portalul eSănătateaMea

Portalul eSănătateaMeaeste disponibil la adresahttps://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Platforma are ca scop crearea unui punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Articolul CNAS și-a cerut scuze pentru formularea „Asigurat. Handicapat” afișată pe portalul eSănătateaMea apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lansat un nou portal instituțional, conceput pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații și servicii din domeniul pensiilor publice și al asigurărilor sociale. Noua platformă reunește, într-un singur loc, informații despre pensii, asigurări sociale, accidente de muncă și boli profesionale, precum și o serie de servicii electronice, potrivit unui comunicat transmis de CNPP.

Lansarea face parte din proiectul „Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit CNPP, noul portal a fost dezvoltat pornind de la nevoile utilizatorilor, cu o structură mai clară și mai ușor de navigat.

Servicii disponibile prin Spațiul Privat Virtual

Unul dintre principalele puncte de acces este Spațiul Privat Virtual (SPV). Persoanele care aveau deja un cont creat pe vechea platformă nu trebuie să se înregistreze din nou. Datele conturilor au fost mutate automat pe noul site, iar utilizatorii se pot autentifica folosind aceleași date de acces – numele de utilizator și parola.

„Conturile existente pe vechiul portal au fost migrate, astfel încât utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași credențiale,” se precizează în comunicatul CNPP.

Pentru persoanele care nu au încă un cont, procesul de înregistrare a fost simplificat. Printre modalitățile disponibile se numără și opțiuni complet digitale, inclusiv autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică.

Ce informații pot fi verificate online?

Prin contul personal, utilizatorii pot consulta o serie de informații și documente din evidențele CNPP, printre care:

• stagiile de cotizare;
• contribuțiile virate la Pilonul II;
• decizia de pensionare;
• talonul de pensie în format electronic – e-Talon;
• rapoarte privind stagiile de cotizare și punctajele;
• anumite informații referitoare la perioadele de muncă.

Dincolo de serviciile disponibile în SPV, noua platformă oferă acces la informații despre pensii și prestații, stagii de cotizare, pensii internaționale, bilete de tratament balnear, accidente de muncă și boli profesionale. Utilizatorii pot consulta, de asemenea, formulare, datele de contact ale caselor teritoriale de pensii, informații privind programările online și alte servicii electronice.

Noua platformă permite și transmiterea online a cererilor către CNPP, fără ca solicitantul să fie nevoit să se deplaseze la casa teritorială de pensii. Ulterior, cererile pot fi urmărite din secțiunea dedicată istoricului solicitărilor.

Pensia și vârsta de pensionare pot fi simulate online

O altă funcționalitate importantă este reprezentată de instrumentele de simulare. Utilizatorii pot obține o estimare a pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate și pot verifica, orientativ, momentul la care s-ar putea pensiona.

Este important de precizat că rezultatele simulărilor au caracter orientativ. Acestea nu reprezintă cuantumul oficial al pensiei și nu generează drepturi. Valoarea pensiei este stabilită prin decizia oficială de pensionare, în urma analizării dosarului complet și a datelor relevante.

Un aspect important: verifică cu atenție vechimea afișată

Unele rapoarte privind stagiile de cotizare pot apărea, în anumite situații, incomplete. Lipsa unei perioade de muncă din raport nu înseamnă automat că angajatorul nu a declarat sau nu a achitat contribuțiile aferente.

De aceea, utilizatorii trebuie să verifice cu atenție informațiile afișate și să solicite clarificări CNPP sau casei teritoriale de pensii atunci când constată neconcordanțe între datele prezentate online și propriile documente.

Portal adaptat pentru calculator, tabletă și telefon

Noul portal CNPP este optimizat pentru utilizarea de pe calculator, tabletă și telefon mobil și, potrivit instituției, respectă cerințele actuale de accesibilitate. Platforma include și un motor de căutare, materiale video, precum și o secțiune de ajutor cu explicații și tutoriale pentru principalele funcționalități.

Pentru persoanele care întâmpină dificultăți în deplasarea la sediile instituțiilor, dezvoltarea serviciilor online poate reprezenta un instrument esențial pentru accesul mai ușor la informații și documente. În același timp, accesibilitatea digitală trebuie să fie însoțită de servicii ușor de utilizat și de informații clare, astfel încât persoanele cu dizabilități și celelalte categorii de cetățeni să poată beneficia în mod efectiv de serviciile oferite.

Noul portal CNPP marchează astfel un pas în procesul de digitalizare a serviciilor publice din domeniul pensiilor, prin transferarea unei părți importante a relației dintre cetățean și casa de pensii în mediul online.

Articolul CNPP lansează un nou portal online: stagiul de cotizare, simularea pensiei și cererile pot fi accesate digital apare prima dată în Jurnal Social.

În perioada 7–13 septembrie 2026, Bucureștiul devine gazda celei de-a doua ediții a B-Inclusive Festival, un eveniment cultural și comunitar care își propune să creeze contexte de participare împreună pentru persoane cu și fără dizabilități.

Festivalul reunește aproximativ 27 de activități – de la teatru, dans și film documentar până la experiențe tactile, poezie, arte vizuale, ateliere și conversații – organizate în mai multe spații culturale și educaționale din Capitală. Organizatorii estimează că ediția din acest an va reuni aproximativ 1.000 de participanți.

Evenimentul este organizat de Asociația Better Inclusion, în colaborare cu o rețea de instituții culturale, universități și organizații partenere. Festivalul pornește de la ideea că accesibilitatea și incluziunea trebuie integrate încă din etapa de concepere a unei experiențe culturale, nu adăugate ulterior doar ca soluții de adaptare.

Arta ca spațiu de întâlnire și dialog

Programul B-Inclusive propune activități la care publicul cu și fără dizabilități poate participa împreună, poate interacționa și poate crea în același spațiu. Printre evenimentele anunțate se numără spectacole și ateliere realizate împreună cu artiști cu dizabilități, activități dedicate limbii semnelor și accesibilității digitale, proiecții de filme documentare, evenimente de poezie, precum și activități dedicate sănătății mintale.

Unul dintre punctele de atracție ale acestei ediții este expoziția tactilă „Feel Brâncuși”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, care oferă publicului posibilitatea de a descoperi opera lui Constantin Brâncuși prin intermediul experienței tactile.

Un alt moment important al festivalului este programat pentru 10 septembrie, când este anunțată participarea Hadja Lahbib, comisar european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor.

Informații despre accesibilitate, înaintea evenimentelor

Un aspect important al festivalului îl reprezintă informațiile puse la dispoziția participanților înaintea fiecărei activități. Organizatorii comunică în detaliu condițiile de acces, eventualele limitări cunoscute și posibilitățile de acomodare, astfel încât persoanele interesate să poată decide în cunoștință de cauză dacă și în ce condiții pot participa.

Abordarea urmărește să transforme accesibilitatea dintr-o simplă cerință tehnică într-un element firesc al organizării evenimentelor culturale.

„Am început B-Inclusive pentru că am văzut cât de multă teamă există încă în jurul dizabilității — și de o parte, și de cealaltă. Ca persoană cu dizabilitate, am trăit momente în care oamenii nu știau dacă să întrebe, să ajute, să se retragă sau dacă ajutorul lor mi-ar lua autonomia. De multe ori nu era lipsă de bunăvoință, ci lipsă de experiență”, explică Corneliu Marina, creator și organizator B-Inclusive Festival.

Potrivit acestuia, festivalul nu își propune să fie doar o campanie despre dizabilitate, ci un spațiu în care oamenii pot interacționa direct și pot învăța unii de la ceilalți.

„Mi-am dorit un loc în care să poată exersa împreună: să întrebe, să încerce, să greșească, să creeze și să descopere că diferențele dintre noi nu trebuie tratate ca excepții. Arta ne oferă spațiul acesta, pentru că este un limbaj universal și nu are o singură variantă corectă”, mai spune Corneliu Marina.

O ediție extinsă pentru 2026

Prima ediție a B-Inclusive Festival a avut loc în 2025, ca ediție-pilot, și a reunit 458 de participanți la 10 evenimente.

Pentru 2026, organizatorii au extins festivalul de la trei la șapte zile, iar activitățile vor avea loc în mai multe spații din București. Direcția rămâne însă aceeași: crearea unor contexte de întâlnire directă și participare comună pentru oameni cu experiențe diferite.

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an este susținută exclusiv prin resursele proprii ale Asociației Better Inclusion și prin colaborarea cu instituțiile și organizațiile partenere.

Printre partenerii confirmați se numără AccessibleEU, CED România, The Youth, FNT, Wawsome, FriFri, Universitatea din București, USAMV București, UAUIM București, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Metropolitană București, Liceul „Sf. Maria”, Teatrul Național București, British Council, Asociația „Angel Dog” și Nu E Un Moft.

Participarea la evenimente este gratuită, însă locurile sunt limitate. Persoanele interesate se pot înscrie în prealabil completând formularul online: https://forms.gle/3XJdgpnt8eR3GuDv5.

Programul complet al festivalului, detaliile despre activități și informațiile privind accesibilitatea sunt disponibile pe site-ul oficial al B-Inclusive Festival: https://b-inclusive.ro/

Articolul B-Inclusive Festival revine la București: Șapte zile de artă, cultură și comunitate fără bariere apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat, la 1 septembrie 2026, portalul „eSănătateaMea”, un nou punct digital de acces la servicii și informații medicale.

Portalul este disponibil la adresa https://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Scopul acestuia este de a crea un punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Potrivit unui comunicat al CNAS, implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, însă o parte dintre informațiile medicale sunt deja disponibile pentru pacienții care se înrolează în portal. Cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare.

Ce poate vedea pacientul în eSănătateaMea

În etapa inițială, după înrolarea în portal, pacientul poate consulta informații referitoare la:

• calitatea de asigurat;
• pachetul de servicii de sănătate de care beneficiază – minimal sau de bază;
• rețetele emise în ultimii 5 ani;
• istoricul de sănătate din ultimii 10 ani;
• istoricul decontărilor efectuate de CNAS către furnizorii de servicii medicale;
• cardul național de sănătate, inclusiv starea acestuia și CID-ul – Codul de Identificare al Cardului;
• casa de asigurări de sănătate de care aparține și datele de contact ale acesteia;
• drepturi, beneficii și alte informații utile;
• lista furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate care oferă posibilitatea programării online prin portal.

Lista furnizorilor care acceptă programări online se actualizează pe măsură ce aceștia optează voluntar pentru înscrierea în această componentă.

Ce documente medicale pot fi accesate

Potrivit CNAS, toți furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sunt înrolați în platforma informatică, iar formularele medicale emise de aceștia ajung în portalul „eSănătateaMea” și sunt vizibile pacienților.

Printre documentele medicale care pot fi emise și accesate în cadrul noii platforme se numără:

• bilete de trimitere către alte specialități clinice sau pentru internare;
• bilete de trimitere pentru investigații paraclinice;
• scrisori medicale;
• recomandări pentru îngrijiri medicale la domiciliu;
• recomandări pentru îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de îngrijire pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare;
• recomandări pentru dispozitive medicale;
• certificate de concediu medical.

Astfel, „eSănătateaMea” aduce într-un singur spațiu digital o serie de informații și documente medicale care până acum erau gestionate în principal prin intermediul furnizorilor de servicii medicale.

Cum pot pacienții să acceseze portalul

Pentru cetățeni, accesul la portal se realizează prin portal.esanatateamea.ro, iar autentificarea se face prin ROeID, sistemul național de identitate digitală.

ROeID permite verificarea identității utilizatorului și contribuie la protejarea accesului la datele medicale personale. Pentru accesarea portalului, pacientul trebuie să parcurgă mai întâi procesul de activare a identității digitale ROeID.

Cum se creează contul

Procesul presupune mai multe etape:

1. Activarea contului ROeID

Aplicația ROeID poate fi instalată din App Store sau Google Play, urmând instrucțiunile disponibile în aplicație.

Conform CNAS, având în vedere nivelul ridicat de siguranță necesar pentru gestionarea informațiilor medicale personale, aprobarea identității poate dura 24–72 de ore lucrătoare, în special în perioadele aglomerate. De aceea, este recomandată activarea ROeID din timp.

2. Accesarea portalului eSănătateaMea

După activarea identității digitale, utilizatorul accesează portal.esanatateamea.ro și selectează opțiunea „Conectare cu ROeID”.

3. Autentificarea prin ROeID

Utilizatorul introduce adresa de e-mail și parola asociate contului ROeID. Este important ca datele furnizate să fie reale și actualizate.

4. Acordarea accesului la informațiile ROeID

Prin intermediul portalului, utilizatorului i se solicită acordul pentru utilizarea informațiilor furnizate prin ROeID.

5. Finalizarea înrolării

După parcurgerea etapelor de verificare a datelor, contul eSănătateaMea devine accesibil.

Cum se face autentificarea ulterior

După finalizarea înrolării, accesul ulterior în portal se realizează prin adresa de e-mail, parola și codul generat de aplicația de autentificare.

Potrivit CNAS, deși procesul inițial poate presupune mai mulți pași, aceștia sunt necesari pentru protejarea informațiilor medicale personale. După finalizarea înrolării, autentificarea ulterioară este simplificată.

Ce funcționalități urmează să fie introduse

Lansarea din 1 septembrie reprezintă începutul unui proces de implementare graduală. Nu toate modulele și funcționalitățile portalului sunt disponibile de la început.

Pe măsura operaționalizării acestora, utilizatorii vor putea beneficia și de:

• efectuarea de programări medicale;
• gestionarea programărilor existente;
• accesarea informațiilor și a rezultatelor medicale disponibile;
• identificarea furnizorilor de servicii medicale.

În ceea ce privește programările online în ambulatoriul de specialitate, CNAS invită furnizorii care doresc să accepte astfel de programări prin portal să solicite caselor de asigurări de sănătate credențialele necesare pentru acces.

Utilizarea portalului nu este obligatorie

Un aspect important este că accesul la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în eSănătateaMea. Persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu au acces la internet sau nu doresc să utilizeze portalul vor putea, în continuare, să interacționeze cu sistemul de sănătate prin procedurile obișnuite.

De asemenea, cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare, indiferent dacă persoana este sau nu înrolată în portalul eSănătateaMea.

Protecția datelor medicale

Accesul la eSănătateaMea presupune mai multe etape de verificare deoarece portalul gestionează informații medicale personale. Fiecare etapă de autentificare și verificare are rolul de a proteja datele și de a asigura că acestea sunt accesate de persoana îndreptățită.

Deși procesul inițial poate fi mai complex, în special în cazul activării ROeID, măsurile de verificare sunt necesare pentru protejarea accesului la informațiile medicale.

Un pas spre un „portofel digital” al informațiilor medicale

Prin centralizarea informațiilor privind calitatea de asigurat, serviciile medicale, rețetele, istoricul medical, decontările și documentele emise de furnizori, eSănătateaMea poate deveni, treptat, un „portofel digital” al informațiilor medicale ale fiecărui pacient.

Platforma face parte din procesul de digitalizare a sistemului public de sănătate și urmărește să simplifice relația dintre pacienți, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate.

Digitalizarea trebuie să însemne și accesibilitate

Pentru pacienți, accesul online la informațiile și documentele medicale poate însemna mai puține drumuri, economisirea timpului și un acces mai rapid la propriile date medicale. Pentru persoanele cu dizabilități, beneficiile pot fi cu atât mai importante, în special pentru cele care întâmpină dificultăți de deplasare sau au nevoie de acces la servicii fără a se prezenta fizic la ghișee.

Pentru ca digitalizarea să fie cu adevărat incluzivă, este însă esențial ca portalul să respecte principiile de accesibilitate digitală și să poată fi utilizat inclusiv de persoanele care folosesc tehnologii asistive.

CNAS precizează că implementarea portalului va continua etapizat și că, în perioada următoare, va informa furnizorii și asigurații cu privire la noile funcționalități disponibile.

Pentru probleme întâmpinate în procesul de înrolare, activare sau autentificare în portalul eSănătateaMea, utilizatorii pot transmite sesizări la adresa esm@cnas.gov.ro.

Articolul „eSănătateaMea”, lansată de CNAS. Ce informații și documente medicale pot consulta pacienții online apare prima dată în Jurnal Social.

Adoptarea în grabă a unor noi criterii de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap a copiilor a fost oprită de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce organizațiile reprezentative au solicitat retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baza unor date, simulări, evaluări de impact și consultări reale.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1.306/1.883/2016, care reglementează criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a generat îngrijorări în rândul organizațiilor de părinți și al celor care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Într-un demers comun, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), Asociația Help Autism, R.O. TSA – Federația Rețeaua Organizațiilor în Tulburare de Spectru Autist și Federația Sindrom Down din România au susținut solicitarea inițiată de Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale din Câmpia Turzii și au cerut retragerea proiectului din procedura de transparență decizională, în forma în care fusese publicat.

Organizațiile au atras atenția că o reformă cu efecte directe asupra copiilor și familiilor acestora trebuie fundamentată printr-o analiză reală a impactului social, teritorial și bugetar, precum și a impactului asupra drepturilor copiilor. În opinia acestora, înainte de reluarea procesului de elaborare sunt necesare date concrete, simulări privind aplicarea noilor criterii, garanții de tranziție și mecanisme care să asigure aplicarea unitară în toate județele.

Un proiect cu modificări de amploare

Potrivit observațiilor transmise de organizații, nu este vorba despre simple ajustări ale criteriilor existente. Proiectul propune modificări de amploare, care vizează criteriile medicale și medico-psihologice, evaluarea copiilor cu tulburare de spectru autist, condițiile privind valabilitatea certificatelor până la împlinirea vârstei de 18 ani, precum și regimul paliației.

Amploarea acestor modificări a determinat organizațiile să solicite o fundamentare proporțională cu efectele pe care noile criterii le-ar putea produce asupra gradului de handicap, duratei de valabilitate a certificatelor, serviciilor și prestațiilor acordate copiilor.

În documentul transmis autorităților la 12 august 2026, organizațiile subliniază că susțin modernizarea sistemului și principiul evaluării biopsihosociale. Acestea precizează că ,,nu solicită blocarea reformei, ci o reformă verificabilă, etapizată și sigură”.

Problema semnalată nu este reforma în sine, ci riscul ca aceasta să fie construită pornind de la presupunerea că serviciile de terapie, recuperare, intervenție timpurie sau sprijin educațional sunt disponibile în mod egal pentru toți copiii, indiferent de localitatea în care trăiesc.

„O nevoie identificată prin evaluare trebuie să poată primi un răspuns efectiv din partea statului”, se arată în documentul transmis autorităților.

Lipsesc datele care ar putea arăta efectele concrete ale schimbării

Unul dintre principalele argumente formulate de organizații privește lipsa, în documentația publicată, a unor informații care să permită evaluarea efectelor concrete ale noilor criterii.

Printre datele solicitate se numără numărul și profilul copiilor care ar putea fi afectați, distribuția teritorială, comparații între încadrările realizate potrivit criteriilor actuale și cele propuse, impactul asupra drepturilor copiilor și accesului la servicii, costurile care ar putea fi transferate familiilor, efectele bugetare, măsurile tranzitorii și planul de implementare.

Organizațiile solicită, de asemenea, date statistice agregate și anonimizate relevante pentru evaluarea impactului noilor criterii, inclusiv informații privind gradele de handicap, grupele de vârstă, principalele categorii de afecțiuni și durata certificatelor, în măsura în care acestea sunt disponibile și pot fi furnizate cu respectarea legislației privind protecția datelor.

La fel de importantă este evaluarea accesului efectiv la servicii: capacitatea serviciilor publice de terapie și recuperare, intervenție timpurie și sprijin specializat, existența listelor de așteptare, distanța până la servicii și diferențele dintre județe.

„Progresul copilului nu înseamnă dispariția nevoii de sprijin”

Un punct important al memoriului îl reprezintă situația copiilor care înregistrează progrese în urma terapiilor și a intervențiilor susținute, de multe ori, din resursele financiare ale familiei.

Organizațiile avertizează că progresul obținut prin terapie nu poate fi interpretat automat drept dispariție a dizabilității sau a nevoii de sprijin. În multe situații, tocmai intervenția constantă, intensă și costisitoare face posibilă dezvoltarea unor anumite abilități.

Documentul subliniază că terapia, medierea adultului și adaptările reprezintă facilitatori externi. O performanță obținută într-un mediu controlat sau cu sprijin nu este echivalentă cu autonomia constantă și sigură în mediul obișnuit. În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist, de exemplu, faptul că interacțiunea socială este posibilă în familie sau cu sprijinul unui adult trebuie analizat în raport cu nivelul real de autonomie și cu nevoia de sprijin, nu doar prin prisma rezultatului obținut într-un context asistat.

Ce garanții au fost solicitate

Pentru ca o eventuală reformă să nu genereze pierderi de drepturi sau diferențe de tratament între copii, organizațiile au propus mai multe garanții înainte de aplicarea noilor criterii.

Printre acestea se află:

• adoptarea și publicarea unei metodologii și a unui ghid național cu exemple concrete de aplicare;
• formarea unitară a evaluatorilor înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli;
• menținerea valabilității certificatelor existente până la expirarea acestora și interzicerea reevaluării din oficiu doar ca urmare a schimbării criteriilor;
• evitarea reducerii gradului de handicap, a suprimării asistentului personal sau a diminuării duratei certificatului exclusiv pe baza progresului obținut prin terapie;
• consemnarea în evaluare a accesului efectiv la servicii, a sursei de finanțare a terapiei, a intensității și continuității intervenției, precum și a barierelor teritoriale;
• instituirea unui mecanism național de monitorizare a practicilor neunitare;
• realizarea unei perioade-pilot și a unei evaluări publice înainte de generalizarea efectelor.

Organizațiile cer o dezbatere publică reală

În memoriu este solicitată și organizarea unei dezbateri publice cu participarea organizațiilor de părinți, a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, a specialiștilor și a instituțiilor care urmează să aplice noile criterii.

Organizațiile consideră că o consultare nu poate fi doar o etapă formală, ci trebuie să permită analiza documentelor de fundamentare și formularea unor observații în cunoștință de cauză. Totodată, acestea solicită publicarea modului în care recomandările primite au fost analizate și, în cazul în care nu sunt preluate, motivarea deciziei.

Demersul organizațiilor a dus la retragerea proiectului din transparență

Demersul organizațiilor a primit un răspuns din partea cabinetului ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. Potrivit răspunsului transmis acestora, ordinul, inițiat în luna aprilie, prezintă „carențe majore”, iar forma publicată nu reflectă poziția ministrului Muncii și nici pe cea a președintei ANPDPD, Ana Rădulescu.

În urma analizei, ministrul Dragoș Pîslaru i-a solicitat ministrului Sănătății, Attila Cseke, retragerea ordinului din procedura de transparență decizională.

Reprezentanții cabinetului au transmis, de asemenea, că etapa următoare a procesului de elaborare va fi una transparentă și participativă. Prin intermediul ANPDPD urmează să fie organizate noi consultări și dezbateri cu reprezentanții organizațiilor și ai tuturor părților interesate.

Obiectivul declarat este ca forma finală a actului normativ să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor și cerințelor din domeniu.

O reformă necesară, dar care trebuie construită împreună cu cei afectați

Organizațiile nu contestă necesitatea modernizării sistemului de evaluare. Dimpotrivă, susțin că o reformă a criteriilor biopsihosociale poate fi necesară, însă aceasta trebuie să fie fundamentată, predictibilă, etapizată și sigură pentru copii și familiile lor.

În acest context, una dintre ideile centrale ale memoriului este simplă: un copil nu poate fi evaluat raportându-se la un sistem ideal de servicii, dacă acel sistem nu există în realitate.

Lipsa unui serviciu public într-o anumită localitate nu înseamnă că nevoia copilului a dispărut. Iar faptul că familia a reușit să asigure, din resurse proprii, terapii și intervenții care au produs progrese nu ar trebui să devină, în sine, un motiv pentru diminuarea sprijinului de care copilul are în continuare nevoie.

Retragerea proiectului din transparență oferă, astfel, posibilitatea ca procesul să fie reluat într-o manieră care să includă date verificabile, simulări, evaluări de impact, reguli clare de tranziție și consultarea reală a părinților, organizațiilor și a specialiștilor.

Pentru familiile copiilor cu dizabilități, miza nu este doar schimbarea unor criterii administrative. Este vorba despre accesul la servicii, terapii, prestații și măsuri de sprijin care pot influența direct dezvoltarea și calitatea vieții copilului.

O reformă care privește drepturile copiilor trebuie construită împreună cu cei care vor trăi efectele ei. Pentru că, atunci când vorbim despre dizabilitate, „nimic despre noi fără noi” trebuie să fie mai mult decât un principiu – trebuie să fie modul în care se iau deciziile.

Articolul Criteriile de încadrare în grad de handicap pentru copii: Organizațiile reprezentative cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: Forumul European al Dizabilității

În timp ce Uniunea Europeană discută despre despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate, locuri gratuite pentru însoțitori și măsuri mai eficiente de protejare a drepturilor pasagerilor cu dizabilități, în România multe persoane cu dizabilități se confruntă, înainte de toate, cu grija traiului de zi cu zi. Indemnizațiile și celelalte forme de sprijin financiar sunt adesea insuficiente pentru a acoperi costurile generate de dizabilitate. În plus, veniturile reduse, accesul limitat la piața muncii, infrastructura inaccesibilă și serviciile sociale insuficient dezvoltate fac ca participarea deplină la viața socială să rămână un obiectiv greu de atins.

În acest context, inițiativele europene de consolidare a drepturilor pasagerilor reprezintă un pas important spre o mobilitate mai accesibilă și mai sigură. Totuși, ele evidențiază și contrastul dintre progresele legislative de la nivel european și dificultățile cu care persoanele cu dizabilități continuă să se confrunte în viața de zi cu zi. Pentru ca aceste drepturi să aibă un impact concret, ele trebuie însoțite de politici naționale care să asigure condiții de trai decente, acces la servicii și șanse reale la o viață independentă.

Tocmai în acest spirit, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord politic care promite o protecție sporită pentru persoanele cu dizabilități atunci când călătoresc cu avionul.

Noile reguli prevăd despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate deteriorate sau pierdute, dreptul la un echipament de înlocuire, locuri gratuite alături de însoțitor și alte garanții importante. Cu toate acestea, Forumul European al Dizabilității (European Disability Forum – EDF) avertizează că schimbările sunt insuficiente, deoarece multe dintre problemele actuale persistă, iar aplicarea efectivă a drepturilor rămâne, de cele mai multe ori, în sarcina pasagerilor.

Un pas înainte pentru drepturile pasagerilor

Pe 15 iunie 2026, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului UE au ajuns la un acord politic privind revizuirea legislației referitoare la drepturile pasagerilor din transportul aerian.

Pe lângă regulile mai clare privind despăgubirile, rambursările, emiterea automată a cărților de îmbarcare digitale, transparența tarifelor și protecția familiilor care călătoresc cu copii, noul acord introduce o serie de măsuri esențiale pentru persoanele cu dizabilități.

Companiile aeriene vor fi obligate să suporte integral costul reparării sau înlocuirii echipamentelor de mobilitate pierdute ori deteriorate în timpul transportului. Totodată, acestea vor trebui să acorde despăgubiri și în cazul în care un câine de asistență este rănit. Până acum, răspunderea companiilor era limitată la aproximativ 3.000 de euro, o sumă care, în multe situații, nu acoperea costul unui scaun rulant sau al altor echipamente asistive.

În cazul în care echipamentul de mobilitate este pierdut sau deteriorat, operatorul aerian va avea obligația să pună gratuit la dispoziția pasagerului un echipament de înlocuire temporar.

De asemenea, persoanele cu dizabilități vor avea dreptul la despăgubiri și la redirecționare atunci când pierd un zbor din cauza întârzierii sau a lipsei serviciilor de asistență din aeroport.

O altă măsură importantă prevede că pasagerii cu dizabilități vor putea sta gratuit alături de persoana care îi însoțește.

În plus, dacă o companie aeriană stabilește că o persoană cu dizabilități trebuie să călătorească însoțită din motive de siguranță, biletul însoțitorului va fi oferit gratuit. EDF consideră această modificare una dintre cele mai importante realizări ale negocierilor, deoarece aliniază regulile din transportul aerian la cele existente deja în alte moduri de transport.

Totuși, organizația atrage atenția că persoanele care aleg voluntar să călătorească alături de un asistent personal vor trebui să achite în continuare biletul suplimentar.

Aplicarea drepturilor rămâne o provocare

La 26 iunie 2026, instituțiile europene au convenit asupra unui al doilea acord politic, menit să îmbunătățească aplicarea drepturilor pasagerilor în toate modurile de transport. Acesta introduce informări mai clare, formulare standard pentru solicitarea despăgubirilor și a rambursărilor, proceduri simplificate pentru depunerea reclamațiilor și reguli mai transparente privind rambursarea biletelor cumpărate prin intermediari.

Deși EDF salută aceste măsuri, organizația subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: legislația există, însă este aplicată neuniform în statele membre. Autoritățile naționale responsabile de supravegherea respectării drepturilor pasagerilor nu dispun întotdeauna de resurse sau mecanisme eficiente pentru a sancționa abuzurile, iar procedurile de depunere a reclamațiilor rămân complicate și greu accesibile.

Aproape 7 din 10 persoane cu dizabilități spun că au fost discriminate

Potrivit unui raport al EDF, aproape 70% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că s-au confruntat cu discriminarea în timpul călătoriilor aeriene. Printre principalele probleme semnalate se numără refuzul îmbarcării, obligația de a călători cu însoțitor, deteriorarea sau pierderea echipamentelor de mobilitate, dificultățile în solicitarea asistenței, lipsa de coordonare dintre aeroporturi și companiile aeriene, precum și accesibilitatea redusă a infrastructurii și a serviciilor digitale.

„O oportunitate irosită”

Președinta Forumului European al Dizabilității, Gunta Anca, consideră că noua legislație putea oferi o protecție mult mai puternică.

„Această lege a fost o oportunitate irosită de a aduce claritate asupra discriminării cu care ne confruntăm atunci când călătorim. Sunt foarte dezamăgită că, încă o dată, întreaga povară a aplicării drepturilor pasagerilor va cădea pe umerii persoanelor cu dizabilități”, a declarat aceasta.

Ce solicită în continuare EDF

Pentru a garanta un acces egal la transportul aerian, EDF solicită:

• Interzicerea explicită a refuzului îmbarcării pe criteriul dizabilității.
• Eliminarea obligației de a obține aprobarea prealabilă a companiei aeriene pentru a putea călători.
• Recunoașterea reciprocă a câinilor de asistență în toate statele membre ale Uniunii Europene.
• Consolidarea competențelor autorităților naționale de control și introducerea unor sancțiuni ferme pentru operatorii care încalcă legislația.

Reprezentanții EDF consideră că doar prin reguli clare, mecanisme eficiente de aplicare și sancțiuni severe poate fi garantat cu adevărat dreptul persoanelor cu dizabilități de a circula liber, în condiții de egalitate, siguranță și demnitate.

Articolul Persoanele cu dizabilități cer măsuri mai ferme: drepturile pasagerilor în UE avansează, dar discriminarea rămâne o realitate apare prima dată în Jurnal Social.

Noua reglementare facilitează accesul la recuperare medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă și pentru pacienții aflați în perioada de recuperare după intervenții sau afecțiuni grave.

Pacienții care întâmpină dificultăți de deplasare vor avea acces mai ușor la servicii de recuperare medicală, după ce telereabilitarea a fost inclusă oficial în lista serviciilor de telemedicină din România. Măsura este prevăzută de Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 iulie 2026 și aplicabilă începând cu 16 iulie 2026, prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Noua reglementare introduce telereabilitarea ca serviciu medical furnizat la distanță, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultațiilor, evaluărilor funcționale, intervențiilor terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării evoluției acestuia.

Prin această modificare legislativă, persoanele cu mobilitate redusă, cele aflate în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau accidente și pacienții care locuiesc în zone greu accesibile ar putea beneficia mai ușor de servicii de recuperare, fără a fi nevoite să se deplaseze la unitățile medicale pentru fiecare ședință.

Cine va putea furniza servicii de telereabilitare

Potrivit noii legi, serviciile de telereabilitare vor putea fi oferite de:

• medici cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;
• medici cardiologi, pentru pacienții aflați în primele trei luni de recuperare după un eveniment cardiovascular acut sau după o intervenție cardiacă;
• medici neurologi și neurochirurgi, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică ori neurochirurgicală, în primele trei luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau după o intervenție neurochirurgicală;
• medici ortopezi-traumatologi, pentru pacienții aflați în recuperare postoperatorie sau posttraumatică, în primele trei luni de la intervenții ortopedice ori traumatisme musculo-scheletice majore;
• medici din alte specialități clinice;
• furnizori autorizați de servicii conexe actului medical.

Legea prevede că ,,serviciile conexe actului medical vor putea fi furnizate doar în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Ce servicii include acum telemedicina

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2026, lista serviciilor de telemedicină cuprinde:

• teleconsultația;
• teleexpertiza;
• teleasistența;
• teleradiologia;
• telepatologia;
• telemonitorizarea;
• telereabilitarea.

Sunt necesare norme de aplicare

Deși legea este deja în vigoare, aplicarea efectivă a noilor prevederi depinde de elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății. Conform actului normativ, acestea trebuie adoptate până la 15 august 2026.

Introducerea telereabilitării în sistemul de telemedicină reprezintă un pas important pentru creșterea accesului la servicii de recuperare medicală, în special pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici și pacienții care, din motive medicale sau logistice, întâmpină dificultăți în a ajunge la unitățile sanitare. Totodată, noua măsură poate contribui la continuitatea tratamentului și la reducerea timpului necesar pentru accesarea serviciilor de recuperare.

Articolul Telereabilitarea devine serviciu de telemedicină: Pacienții greu deplasabili vor putea beneficia de recuperare medicală de la distanță apare prima dată în Jurnal Social.