Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, printr-o hotărâre, organizarea, funcționarea și atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

,,Actul normativ adoptat asigură astfel cadrul necesar pentru coordonarea, la nivel central, a activităţilor de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, elaborarea politicilor și strategiilor şi urmărirea aplicării reglementărilor din acest domeniu”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, documentul prevede că ANPDPD funcționează cu un număr de 62 de posturi, exclusiv demnitarii, iar conducerea este asigurată de un președinte și de un vicepreședinte, ajutați de un secretar general.

De asemenea, în cadrul ANPDPD funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu activitate de coordonare metodologică şi monitorizare a activităţii de evaluare şi încadrare în grad şi tip de handicap. Totodată, pe lângă ANPDPD funcționează Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.

Prin OUG nr. 121/2021 din 25 noiembrie 2021, Guvernul a stabilit reorganizarea Autorității Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, prin desprinderea unei părţi de patrimoniu corespunzătoare activităţilor şi personalului din domeniul protecţiei şi promovării persoanelor cu dizabilităţi şi transmiterea acesteia către Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, înființată prin același act normativ.

Articolul Guvernul a stabilit modul de organizare, funcționarea și atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul României a aprobat în ședința de miercuri, 30 iunie, o Ordonanță de Urgență care cuprinde o serie de măsuri privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate menite să vină în sprijinul persoanelor asigurate aflate în incapacitate temporară de muncă. Reglementările vor intra în vigoare începând cu data de 1 august, se arată într-un comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit sursei citate, actul normativ prevede reglementări care conduc la echilibrarea veniturilor alocate bugetului FNUASS cu costurile reale suportate de fond pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

,,În acest sens, baza maximă de calcul lunară al indemnizaţiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care nu realizează venituri și se asigură opţional pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita valorică lunară a 3 salarii minime brute pe țară (în prezent, limita este de 12 salarii minime brute pe țară lunar). 

Vor fi exceptate de la această regulă persoanele care se asigură opțional pentru a beneficia de concedii și indemnizații pentru maternitate, pentru care baza maximă de calcul lunară a indemnizațiilor se determină ca medie a veniturilor asigurate din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita valorică lunară a 12 salarii minime brute pe țară garantate în plată, stabilite potrivit legii”, se precizează în comunicat.

Potrivit CNAS, persoanele fizice care nu realizează venituri din salarii se pot asigura opțional în sistem, pe bază de contract, pentru a beneficia de concedii și indemnizații, numai în baza declarației fiscale depuse în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.

De asemenea, se asigură punerea în aplicare a Deciziei Curții Constituționale nr. 244/2021, în sensul stabilirii faptului că asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copiilor cu afecțiuni grave în vârstă de până la 18 ani, nu până la 16 ani, cum a fost reglementat până în prezent.

Persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, deși cunosc aceste condiții la momentul inițierii deplasării și care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni  factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din FNUASS pentru o perioadă de 5 zile, față de 14 zile, cum a fost prevăzut până acum.

Noul mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical prevede evaluarea stării de sănătate și monitorizarea pacienților, în vederea recuperării capacității de muncă a persoanei asigurate şi reinserţiei socio-profesionale a acesteia. Astfel, medicii curanţi vor întocmi unui plan de urmărire a evoluţiei bolii, iar perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală se vor acorda în cel puțin două etape.

„Toate aceste reglementări au ca scop respectarea drepturilor la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate în mod echitabil, dar și gestionarea corectă și eficientă a costurilor suportate din FNUASS”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS.

Reglementările vor intra în vigoare începând cu data de 1 august a.c, dată până la care se vor actualiza și normele de aplicare ale actului normativ aprobat azi, pentru a asigura implementarea unitară la nivel național.

Articolul Noi reglementări privind modul de acordare a concediilor medicale apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, o hotărâre prin care se prelungeşte valabilitatea programelor naţionale de sănătate până la sfârşitul lunii martie 2021, pentru a se asigura continuitatea acestora, în condiţiile în care nu este aprobat încă bugetul pentru anul viitor.

,,La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 11 decembrie 2020, Hotărârea pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

Conform actului normativ, structura programelor naţionale de sănătate, obiectivele acestora, precum şi orice alte condiţii şi termene necesare implementării şi derulării acestora se vor prelungi până sfărșitul lunii martie a anului viitor.

,,Este o decizie necesară pentru asigurarea continuității activităților prevăzute în cadrul programelor naționale de sănătate, în condițiile în care nu este aprobat încă bugetul pentru anul viitor. În anul 2021 ne propunem eficientizarea programelor de sănătate și gândim reorganizarea acestora pentru a răspunde nevoilor actuale ale pacienților noștri”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

Articolul Programele naționale de sănătate se prelungesc până la 31 martie 2021 apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat propunerea actului normativ de modificare a legislaţiei pentru funcţionarea Dosarului Electronic de Sănătate.

În şedinţa de guvern de ieri Executivul a aprobat proiectul actului normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul punerii în acord a prevederilor acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 498/2018, referitoare la Dosarul Electronic de Sănătate (DES).

Următorii paşi pe care trebuie să îi parcurgă acest act normativ pentru a intra în vigoare sunt adoptarea de către Parlamentul României şi promulgarea de către Preşedintele României. Apoi va deveni baza de funcţionare a DES.

,,Dezideratul CNAS este ca DES, alături de cardul de sănătate şi prescripţia electronică să faciliteze accesul asiguraţilor la cel mai complet pachet de servicii medicale, dar şi să crească eficienţa şi calitatea actului medical. DES are drept scop transformarea pacientului într-un factor activ al sistemului, protejării şi promovării propriei sănătăţi”, informează CNAS printr-un comunicat.

Utilizarea dosarului electronic de sănătate are drept scop prioritar creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul imediat la date şi informaţii medicale, precum şi furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, cu implicarea pacientului ca factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi prin completarea informaţiilor privind antecedentele personale, fiziologice şi patologice, regim de viaţă, precum şi prin vizualizarea datelor medicale proprii din dosarul său de sănătate.

Proiectul reformulează articolele 30, alin. (2) şi (3) şi 280 alin. (2) din Legea 95/2006, introduce un nou titlu (XX), dedicat în exclusivitate DES şi abrogarea în consecinţă actualele Norme metodologice privind modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului, cuprinse în HG 34/2015.

Proiectul urmăreşte reglementarea următoarelor principii, la nivelul legislaţiei primare:

– Sistemul DES este un serviciu public furnizat de CNAS, pentru toţi pacienţii care au obligaţia, potrivit prevederilor Titlului VIII din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să se asigure în sistemul de asigurări sociale de sănătate precum pentru toţi furnizorii de servicii medicale, aflaţi sau nu într-o relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.

– DES are drept scop creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul la date şi informaţii medicale, furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, precum şi transformarea pacientului într-un factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi;

– Sistemul DES este parte integrantă a platformei informatice din asigurările de sănătate, care se utilizează în mod obligatoriu la nivelul furnizorilor de servicii, autorizaţi în conformitate cu prevederile legale, prin medicii care îşi desfăşoară activitatea într-o formă legală la aceşti furnizori, pentru toate serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor aferente întregii activităţi medicale;

– Sistemul DES poate face obiectul unor acorduri internaţionale în baza liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE sau al Confederaţiei Elveţiene şi a asistenţei medicale transfrontaliere, cu respectarea principiului liberei circulaţii a datelor cu caracter personal în spaţiul comunitar şi, totodată, poate face obiectul interoperabilităţii cu registrele naţionale de sănătate.

Articolul DES – creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul la date şi informaţii medicale apare prima dată în Jurnal Social.