Un proiect de lege ce prevede reducerea cu 15 ani a vârstei de pensionare pentru avocații cu handicap grav a fost adoptat miercuri, 15 septembrie, cu votul final, în Parlament. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie semnat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial. 

Proiectul se află la a doua trecere prin Parlament, la prima adoptare fiind întors de Curtea Constituțională, deoarece conținea o condiționare contrară legii fundamentale.

„Persoanele cu handicap grav care au realizat, în profesia de avocat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap grav beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr.1”, se arată în textul proiectului de lege, aflat pentru a doua oară în Parlament. 

La prima formă adoptată, CCR a spus că e neconstituțională condiția preexistenței handicapului dobândirii calității de asigurat în baza Legii nr. 72/2016.

Proiectul de lege ,,corectat” vizează modificarea Legii nr. 72/2016, document ce stabilește, de acum cinci ani, cadrul legal al sistemului de pensii şi al altor drepturi de asigurări sociale pentru avocaţi. 

Conform Legii nr. 72/2016, pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2021, vârsta standard de pensionare a avocaților este, în cazul femeilor, de 61 de ani și opt luni, în timp ce, în cazul bărbaților, aceasta este de 65 de ani. 

Începând din ianuarie 2035, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. 

Articolul Avocații cu handicap grav pot ieși la pensie cu 15 ani mai devreme apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, 9 iunie, proiectul de lege care prevede interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public și permite creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani. Acest proiect urmează să ajungă pe masa Parlamentului.

,,Am aprobat proiectul de lege privind unele măsuri pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Este un proiect de lege care merge în Parlament în procedură de urgență și care elimină cumulul de pensie cu salariul la stat și prevede creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani”, a anunțat premierul Florin Câțu.

Aleșii locali, parlamentarii, membrii CCR și ai Curții de Conturi, și nu numai, se numără printre bugetarii exceptați de la această regulă.

Deși proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, premierul Florin Cîțu a spus că avizul este opțional și consideră că în Parlament proiectul poate fi îmbunătățit. Totuși, el crede că această formă este cea „corectă” în acest moment.

Potrivit proiectului de lege adoptat de Guvern și trimis în Parlament, vor putea cumula pensia cu salariul următoarele categorii:

• Persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție – excepție introdusă pentru ca legea să fie constituțională;

• Persoanele care beneficiază de drepturi de autor;

• Personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora;

• Pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate;

• Membrii Academiei Române;

• Asistenții personali ai persoanelor cu handicap prevăzuți de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• Asistenții maternali prevăzuți de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• Îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică, prevăzuți de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a precizat, la finalul ședinței de Guvern, că acest proiect urmărește câteva obiective: avantajul competitiv al forței de muncă și fructificarea experienței vaste a angajaților; echitate pentru cei care activează în sistemul public și creșterea bazei de contributivitate la sistemul de pensii printr-o măsură opțională.

Potrivit ministrului Muncii, pentru cei care optează să activeze în sectorul public până la vârsta de 70 de ani sunt introduse o serie de reglementări speciale.

,,Pensia nu poate fi cumulată cu salariul. Angajații din sectorul public care sunt și în pensie au obligația ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să opteze fie pentru continuarea activității până la 70 de ani, cu suspendarea plății pensiei, fie pentru suspendarea contractului / raportului de serviciu și intrarea în pensie. Pentru cei care nu își exprimă această opțiune în termenul prevăzut, intervine încetarea de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau actului de numire, iar sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie vor fi recuperate de la pensionari”, a declarat Raluca Turcan.

Sursa citată mai spune că proiectul a parcurs etapele transparenţei decizionale, consultărilor publice cu partenerii sociali, cu asociaţiile representative, precum şi cu reprezentanţii categoriilor profesionale vizate și că a fost preluată o parte dintre observaţiile formulate de ministere şi care ţine cont de decizii ale CEDO şi ale Curţii Constituţionale.

Articolul Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, adoptat de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaţilor a adoptat joi, 3 iunie, în calitate de for decizional, un proiect de lege potrivit căruia copiii cu dizabilități vor beneficia de extinderea certificatului de încadrare în grad de handicap grav până la împlinirea vârstei de 18 ani, pe baza unor criterii bio-psiho-sociale specifice, în cazul în care le-au fost anterior eliberate, consecutiv, două astfel de certificate cu valabilitatea de doi ani.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi, şi anume 295, şi are ca obiect de reglementare completarea art. 861 din Legea nr.448/2006, în sensul extinderii termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru copiii cu handicap a căror afecţiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, pentru cei cărora le lipseşte un membru în urma amputaţiei şi pentru cei cu tulburări din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate.

„Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care copilului cu dizabilităţi îi sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, fiecare având termenul de valabilitate de 2 ani, ulterior, Comisia pentru protecţia copilului eliberează un certificat valabil până la vârsta de 18 ani, pe baza unor criterii bio-psiho-sociale specifice, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale”, se arată în proiectul de lege.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Muncii și Protecției sociale criteriile bio-psiho-sociale.

Pe 3 iunie 2020, Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaţilor a fost decizional. Așadar, legea merge la promulgare.

Articolul Copiii cu dizabilități vor beneficia de extinderea certificatului de încadrare în grad de handicap grav până la împlinirea vârstei de 18 ani apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021 – 2027 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Potrivit sursei citate, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 (SNOFM 2021-2027) propune, pentru următoarea perioadă de programare, o viziune integrată asupra politicilor relevante pentru piața muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât și din perspectiva ofertei de forță de muncă.

,,SNOFM 2021-2027 vizează creșterea ocupării prin măsuri de integrare pe piața muncii a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor NEETs, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă”, se menționează în comunicat.

Măsurile incluse în SNOFM 2021 – 2027 au drept obiectiv o rată de ocupare de 75% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, până la sfârșitul anului 2027. În acest sens, se va pune accent pe inovare socială, adică noi modele de servicii publice și private, dezvoltate inclusiv prin parteneriate.

,,Pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027, Guvernul a adoptat și Planul de acțiuni pe perioada 2021 – 2027, care are ca obiective specifice integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile, creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv NEETs), modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente și consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii”, transmite Ministerul Muncii.

Implementarea Planului de acțiuni se va realiza prin Planuri anuale de acțiuni, elaborate de MMPS pe baza contribuțiilor instituțiilor implicate, în acord cu domeniul propriu de activitate, și aprobate prin ordin al ministrului Muncii.

Ministerul Muncii precizează că finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în SNOFM 2021 – 2027 se va realiza de fiecare instituţie responsabilă cu implementarea planului aferent acesteia, din fondurile aprobate anual în bugetul acestora, dar și prin accesare de fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că SNOFM 2021 – 2027 vine într-un moment economic dificil, având rolul să susțină revenirea pieței muncii după criza COVID-19 și să continue eforturile autorităților publice, în contextul Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 și a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020.

Pe termen lung, măsurile sectoriale care vor fi implementate în cadrul SNOFM 2021 – 2027 urmăresc realizarea obiectivelor Agendei 2030, transpuse în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

Pentru monitorizarea implementării SNOFM 2021 – 2027 se va constitui un Comitet Interinstituțional de Monitorizare și Evaluare, coordonat de MMPS, în componența căruia vor fi numiţi reprezentanți ai ministerelor de resort și ai instituțiilor din subordinea acestora: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației, Autoritatea Națională pentru Calificări, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Institutul Național de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Camera de Comerț și Industrie a României, precum și reprezentanți ai altor entități cu atribuții în implementarea strategiei, inclusiv parteneri sociali reprezentativi la nivel național.

Articolul Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021 – 2027 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, adoptate de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 9 aprilie 2019, Consiliul UE a adoptat textul final al Actului european privind accesibilitatea, marcând aproape ultimul pas al unei lungi călătorii până la intrarea în vigoare a Actului. Doar publicarea în Jurnalul Oficial al UE lipsește pentru a sigila procedura legislativă și pentru a face public Actul privind accesibilitatea.

Comisia și-a prezentat propunerea în decembrie 2015. Negocierile dintre Consiliu și Parlamentul European s-au încheiat printr-un acord provizoriu, la 8 noiembrie 2018. La 19 decembrie 2018, reprezentanții statelor membre au aprobat acordul. Adoptarea Actului european privind accesibilitatea de către Consiliu vine în urma votului pozitiv al Parlamentului European din 13 martie 2019.

Actul european privind accesibilitatea oferă soluții pentru a armoniza legislația statelor membre cu privire la accesibilitate. Se estimează că peste 80 de milioane de persoane din UE, afectate de un anumit grad de invaliditate, vor beneficia de noile norme.

Cu toate acestea, deși se va asigura că mai multe produse și servicii vor fi mai accesibile persoanelor cu dizabilități, acesta nu va face ca insituțiile și piața unică a UE să fie pe deplin accesibile.

Noua directivă privind accesibilitatea este un pas important, dar activitatea UE este departe de a fi completă: este nevoie de o legislație care să asigure accesul egal în toate domeniile vieții. Actul încă exclude domenii esențiale, cum ar fi transportul, mediul construit și aparatele de uz casnic.

Directiva va îmbunătăți accesibilitatea unui set de produse și servicii pentru persoanele cu dizabilități, cum ar fi computerele, smartphone-urile, tabletele, televizoarele, bancomatele și serviciile bancare, terminalele de plată, cărțile electronice, site-urile de comerț electronic și aplicațiile mobile De asemenea, se va asigura că autoritățile naționale de supraveghere a pieței au competența de a răspunde entităților private.

Actul european privind accesibilitatea a îndeplinit, de asemenea, două solicitări importante din partea mișcării persoanelor cu dizabilități: telecomunicațiile electronice și numărul de urgență 112 vor deveni accesibile tuturor în întreaga UE. În plus, cerințele legii vor sprijini regulile privind achizițiile publice pentru produse și servicii accesibile, astfel încât autoritățile publice să nu mai utilizeze banii contribuabililor pe produse, servicii și facilități care sunt discriminatorii pentru persoanele cu dizabilități.

Cu toate acestea, legea încă nu satisface unele cerințe cheie. Este înșelător să spunem că legea va asigura accesul deplin la clădirile și mijloacele de transport, care au stat la baza campaniei EDF. Aceasta înseamnă că milioane de persoane care trăiesc în UE se vor confrunta în continuare cu lupta zilnică de a-și părăsi locuințele. Legea nu include aparatele de uz casnic (cum ar fi mașinile de spălat sau microundele). Acest lucru înseamnă că milioane de persoane cu dizabilități se vor confrunta cu dificultăți zilnice în ceea ce privește utilizarea acestor aparate.

Forumul European pentru persoane cu dizabilități (EDF) și membrii săi au militat puternic ca actul să devină o realitate și să nu fie ignorat, așa cum s-a întâmplat cu alte inițiative privind egalitatea.

,,Este rușinos modul în care statele membre au reușit să reducă domeniul de aplicare al Actului. Guvernele trebuie să fie foarte ambițioase atunci când încorporează Actul în legislația națională”, a declarat Yannis Vardakastanis, președintele EDF.

Statele membre vor avea la dispoziție 3 ani pentru a transpune directiva (traducerea directivei în legislația națională). EDF va depune în continuare toate eforturile pentru a se asigura că UE devine, la nivel mondial, un exemplu de accesibilitate deplină pentru persoanele cu dizabilități.

Articolul Actul european privind accesibilitatea, adoptat de Consiliul UE apare prima dată în Jurnal Social.