De anul viitor, firmele și instituțiile publice cu peste 50 de angajați vor avea noi obligații în ceea ce privește angajarea, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, a persoanelor cu dizabilități, potrivit unei ordonanțe recent publicat. Mai exact, aceste entități vor trebui să demonstreze că au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale (ONG-uri) pentru angajarea persoanelor cu dizabilități și să raporteze anual autorităților o situație centralizată a posturilor ocupate de aceste persoane.

OUG 127/2024 aduce modificări importante mai multor acte normative, inclusiv Legii nr. 448/2006 protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Noul act normativ prevede ca autoritățile, instituțiile publice și firmele care au cel puțin 50 de angajați, care, conform legii, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, să solicite sprijinul ONG-urilor în acest demers.

În plus, pentru a respecta această obligație, entitățile vor trebui să dovedească, printr-o cerere scrisă, că au solicitat sprijinul ONG-urilor care oferă servicii dedicate persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu statutul acestora.

,,Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (2), entitățile trebuie să facă dovada că, printr-o cerere scrisă, au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilități, în vederea respectării procentului stabilit de lege.

Pentru îndeplinirea obligației, entitățile vor prezenta către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cererea scrisă, precum și dovada transmiterii acesteia către organizațiile nonguvernamentale, pentru a comunica posturile vacante adecvate ocupării de către persoanele cu dizabilități. Cererea va cuprinde descrierea atribuțiilor pentru posturile respective, calificările necesare, precum și norma de lucru”, se arată în ordonanță.

Noua obligație va intra în vigoare începând cu ianuarie 2025. Tot atunci intră în vigoare o altă prevedere a OUG 127/2024, și anume obligația ca firmele cu peste 50 de angajați să transmită anual, până la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, către ANPDPD și ANOFM o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare.

Același act normativ prevede și extinderea Fondului de garantare a creanțelor salariale, modificări privind acordarea indemnizațiilor medicale pentru asigurații cu arsuri grave și acordarea unei indemnizații de solidaritate pensionarilor cu anumite grade de handicap.

Articolul De la 1 ianuarie 2025, noi obligații pentru angajatori privind angajarea persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a anunţat că Guvernul a subvenționat un număr record de joburi pentru integrarea şomerilor din rândul persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii, respectiv 70.000 de locuri de muncă în 2024. Pentru 40.000 dintre acestea au fost deja încheiate convenţii cu angajatorii.

,,2024 este anul în care Guvernul subvenționează un număr record de locuri de muncă – 70.000! Pentru peste 40.000 de locuri de muncă au fost deja încheiate convenții cu angajatorii, iar în perioada următoare vor fi semnate convenții pentru alte circa 30.000 de locuri de muncă. Este cel mai mare număr de locuri de muncă subvenționate din ultimii ani”, a transmis Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în 2018 au fost subvenționate 30.753 de locuri de muncă, în 2021 au fost 38.112, în 2022 au fost subvenționate 59.371 de locuri de muncă, iar în 2023 au fost 1.207.

Subvențiile sunt acordate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituție sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

„Crearea de noi locuri de muncă este o prioritate a MMSS și a Guvernului Ciolacu. Prin subvențiile acordate venim în sprijinul angajatorilor care au nevoie de forță de muncă, dar și în sprijinul celor aflați în căutarea unui job. Susținem integrarea pe piața muncii a unor categorii vulnerabile și, în egală măsură, răspundem și nevoii tot mai acute a companiilor de angajați cu competențe adecvate”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă angajatorilor, la cerere, subvenții pentru fiecare șomer angajat din categoriile vulnerabile, respectiv: absolvenți, tineri NEET (care nu urmează studii și nici nu lucrează), șomeri de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, părinți unici ai familiilor monoparentale, persoane cu dizabilități.

Angajatorii care încadrează în muncă persoane din aceste categorii primesc 2.250 lei lunar, timp de 12 luni, cu obligația de a menține raporturi de muncă pentru o perioadă de cel puțin 18 luni.                                                 

Pentru a beneficia de aceste subvenții, angajatorii trebuie să încheie convenții cu ANOFM și să angajeze persoane aflate în evidențele acestei agenții. Subvențiile nu sunt disponibile pentru instituțiile sau autoritățile publice, ci doar pentru angajatorii din sectorul privat care îndeplinesc toate condițiile legale.

De asemenea, angajatorii sunt obligați să declare locurile de muncă vacante și să respecte termenii convenției. În caz de încetare a raporturilor de muncă înainte de termenul de 18 luni, din motive imputabile angajatorului, subvențiile primite vor trebui restituite, împreună cu dobânda aferentă, informează Ministerul Muncii.

Articolul Ministerul Muncii a anunțat un număr record de locuri de muncă subvenționate de Guvern pentru integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 2 aprilie 2021, decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă. 

Conform legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de lucru a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă în caz de stare de urgență, alertă sau asediu, dar numai cu acordul scris al salariaților, salariile scăzând cu 25% în perioada respectivă.

„Prin derogare de la prevederile art.112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…), în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinată de instituirea stării de urgenţă/ alertă/ asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/ alertă/ asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/ alertă/ asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă”, prevede legea.

Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii martie de Parlament. Se așteaptă ca, prin implementarea legii cunoscute drept ,,Kurzarbeit”, să se aducă o gură de oxigen extrem de importantă în economie, cu beneficii importante sociale.

Aplicarea modelului nemțesc ,,Kurzarbeit” oferă angajatorilor  a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID -19, posibilitatea de a reduce timpul de muncă al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri.

Printre statele membre UE care au implementat modelul Kurzarbeit, ce oferă măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă, se numără Germania, Austria, Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

Concret, angajatorii aflați în condiții excepționale pot reduce timpul de lucru al angajaților cu până la 80%, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul  pentru program de muncă redus. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

,,Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru”, menționează legea.

Pentru a beneficia de acest ajutor, un angajator trebuie să îndeplinească două condiții:  să își fi diminuat cifra de afaceri cu 10% și să poată aplica măsuri pentru minimum 10% din totalul de angajați.

În plus, pe perioada de aplicare a acestei facilități sunt prevăzute unele restricții. Prin urmare, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective.

Multe companii așteaptă aceste măsuri de sprijin, începând cu cele afectate grav de criză – din industria ospitalității, a evenimentelor sau din domeniul culturii.

În vederea decontării indemnizaţiei, angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente:

• copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii;
• declaraţie pe propria răspundere a angajatorului;
• copia acordului încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților;
• lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţie.

Articolul A fost promulgată legea Kurzarbeit, prin care timpul de muncă al salariaților poate fi redus cu până la 80%, ca alternativă la concediere apare prima dată în Jurnal Social.

Angajatorii trebuie să dispună munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, iar acolo unde nu este posibil, să decaleze programul de lucru dacă au peste 50 de angajaţi. Munca la domiciliu se poate desfăşura şi cu echipamentele telesalariatului. În plus, de luni, se deschide o linie Tel Verde unde angajatorii şi salariaţii pot solicita informaţii suplimentare, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, Guvernul a aprobat, în ședința joi, o ordonanță de urgență care prevede, printre altele, ca pe durata stării de alertă, angajatorii să dispună munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activității permite.

,,Totodată, în cazul în care munca la domiciliu sau telemunca nu sunt posibile, actul normativ prevede ca angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ teritorială, care au mai mult de 50 de salariați, să organizeze programul de lucru astfel încât salariații să fie împărțiți în grupe care să înceapă și să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră”, precizează Ministerul Muncii.

Ordonanța adoptată de Guvern completează și prevederile referitoare la telemuncă, în sensul că angajatorul și angajatul pot conveni, printr-un acord scris, ca angajatul să utilizeze mijloacele proprii ale telesalariatului pentru desfășurarea activității de la domiciliu, cu menționarea condițiilor de utilizare.

,,Pentru a veni în sprijinul angajatorilor, dar și al salariaților care ar putea avea neclarități în ceea ce privește implementarea măsurilor luate de Guvern privind relațiile de muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va deschide, începând de luni, un Tel Verde unde vor putea fi solicitate informații suplimentare. Numărul de telefon alocat este 0800868622 si va putea fi apelat de luni până vineri între orele 9.00 – 21.00”, se mai arată în comunicat.

Articolul Angajatorii trebuie să dispună munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, iar acolo unde nu este posibil, să decaleze programul de lucru dacă au peste 50 de angajaţi apare prima dată în Jurnal Social.

Angajatorii care intenţionează să depună documentele necesare pentru decontarea a 41,5% din salariul de bază, pe luna iunie, al angajaţilor reveniţi din şomaj tehnic, le pot încărca pe platforma aici.gov.ro, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Transmiterea documentelor prin Registratura electronică asigură procesarea mai rapidă, o evidenţă mai bună a actelor transmise şi facilitează accesul la formularele ce trebuie completate.

Potrivit ANOFM, angajatorii ai căror angajaţi au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, precum şi angajatorii ai căror angajaţi au avut contractele individuale de muncă suspendate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi nu au beneficiat de prevederile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, începând cu data de 1 iunie 2020, beneficiază de decontarea unei părți din salariu.

,,Suma care se decontează din bugetul asigurărilor pentru șomaj reprezintă 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificările ulterioare. Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligația de a menţine raporturile de muncă ale salariaților până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri și a situației în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului”, se mai arată în comunicatul ANOFM.

Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii suportă integral contravaloarea salariilor angajaţilor care beneficiază de prevederile OUG 92/2020 şi ulterior, începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare căreia îi sunt aferente veniturile, depun documentele prevăzute în textul ordonanţei.

ANOFM aminteşte că numărul unic de telefon – 021.444-0000, la care cetăţenii pot suna pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la şomajul tehnic, la facilităţile acordate prin prevederile Legii nr.19/2020, precum şi prin prevederile OUG 92/2020, este în continuare disponibil. Call-centerul va funcţiona în acelaşi interval orar ca şi până în prezent, respectiv între orele 09:00 – 16:00, de luni până joi, şi vineri între 09:00 – 13:00.

Articolul Documentele pentru decontarea a 41,5% din salariul de bază al angajaților reveniți din șomaj tehnic pot fi depuse pe platforma aici.gov.ro apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, joi, mai multe precizări, după ce a primit sesizări referitoare la faptul că mai multe persoane aflate în șomaj tehnic au pierdut calitatea de asigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deși angajatorii au virat sumele aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate, potrivit unui comunicat al CNAS.

Astfel, CNAS a arătat că gestionează fondurile provenite din contribuțiile la sănătate colectate de ANAF. Mai exact, CNAS importă în SIUI datele de la ANAF, care primește de la angajatori Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, reglementată prin Ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății nr. 1942/979/819/2020.

,,Din analiza situațiilor semnalate, am constatat că în Declarația 112, începând cu luna aprilie 2020, mai mulți angajatori nu au încadrat corect personalul aflat în șomaj tehnic și nu a fost specificată perioada în care personalul s-a aflat în șomaj tehnic. Astfel, în datele importate de la ANAF în SIUI s-au preluat informatic formularele în care personalul aflat în șomaj tehnic a fost înscris la categoria salariat cu contribuție zero la sănătate. Conform reglementărilor în vigoare din sistemul de sănătate, o persoană care nu contribuie la fondul de sănătate și nici nu este încadrată într-o categorie scutită de plata contribuției își pierde automat calitatea de asigurat la 90 de zile de la data ultimei plăți a contribuției”, se arată în comunicatul transmis de CNAS.

Potrivit sursei citate, o modalitate de a regla această problemă ce creează neajunsuri persoanelor care s-au aflat sau încă mai sunt în șomaj tehnic constă în depunerea declarațiilor rectificative de către angajatori. Această nouă declarație dă posibilitatea ca, în termen de 48 de ore, SIUI să recunoască statutul de asigurat tuturor celor care au acest drept.

„Este mai mult decât regretabil că cei care întâmpină deja neajunsuri cauzate de faptul că au fost nevoiți să intre în șomaj tehnic trebuie să suporte acum și piedici în accesarea serviciilor medicale de care au nevoie. Este obligația noastră să asigurăm accesul la servicii medicale. De aceea, deși această problemă nu a fost generată de casele de asigurări de sănătate sau de sistemul informatic al CNAS, încercăm să identificăm cele mai bune soluții împreună cu colegii din ANAF, pentru ca oamenii să nu se mai confrunte cu situația de a nu putea beneficia de serviciile medicale necesare”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Articolul CNAS propune depunerea declarațiilor rectificative de către angajatori pentru angajații în șomaj tehnic care și-au pierdut calitatea de asigurat în SIUI apare prima dată în Jurnal Social.