Guvernul a adoptat, în  ședința de joi, 2 noiembrie 2023, o Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Actul normativ prevede prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri.

,,Guvernul a aprobat prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri, pentru a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituţii rezidenţiale de tip vechi, în alternative de tip familiar sau rezidenţial nou-înfiinţate. Se asigură astfel tranziţia în serviciile sociale rezidenţiale publice de capacitate redusă situate în comunitate, precum şi prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi care trăiesc în situaţii de risc în comunitate”, transmite Guvernul.

Totodată, Executivul a decis ca, începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanţarea de la bugetul de stat a centrelor rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri şi pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate să se asigure exclusiv din bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.

,,Analizând stadiul realizării planurilor de restructurare din fiecare județ, rezultă că sunt probleme privind finalizarea acestora, ceea ce va determina ca, pentru anul 2024, să nu se aloce sume de la bugetul de stat, prin proiectul de lege de aprobare a bugetului de stat pe anul 2024, pentru finanțarea acestei activități, urmând ca județele, din bugetul propriu, să finanțeze integral asistența socială, cu impact asupra bugetelor județelor care nu au venituri proprii din impozite și taxe locale, ci numai cota de 15% din impozitul pe venit colectat la nivelul județului, surse de finanțare limitate, inclusiv o subfinanțare a acestei activități”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.

În acest sens, se modifică alineatul (2) al articolului III şi alineatul (2) al articolului IV din Ordonanţa de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, informează Guvernul.

Guvernul precizează că ,,prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri este necesară având în vedere nevoia unificării termenului de finalizare a procesului de restructurare a serviciilor sociale rezidenţiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri destinate persoanelor adulte cu handicap cu cel al implementării proiectelor prevăzute în Programele de Interes Naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, al căror termen de implementare a fost stabilit la 31 decembrie 2024, conform HG nr. 580/2023”.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă contribuie la planificarea bugetară pentru anul 2024, prin asigurarea finanţării serviciilor sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de la bugetul de stat.

,,Neasigurarea acestui cadru ar împiedica elaborarea bugetelor de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consecinţe negative grave asupra asigurării finanţării serviciilor sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anul 2024”, mai precizează Guvernul.

În prezent, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, este de 853.465 persoane. Dintre acestea, 97,96 % (836.074 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent şi 2,04 % (17.391 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi.

Potrivit notei de fundamentare, prin intrarea în vigoare a actului normativ va fi asigurat accesul la locuire pentru persoanele adulte cu dizabilități, una dintre condițiile esențiale pentru asigurarea unui trai independent, în conformitate cu prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Totodată, se asigură tranziția din serviciile sociale rezidențiale publice în comunitate și prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități care la acest moment trăiesc independent în comunitate.

Articolul Prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) anunță că va organiza vineri, 22 septembrie 2023, începând cu ora 10:00, dezbaterea publică cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale.

Proiectul de lege care corectează, actualizează şi eficientizează ecosistemul asistenţei sociale în România a fost pus în transparenţă decizională de MMSS, începând din data de 8 septembrie 2023. 

Potrivit MMSS, la ședința publică pentru dezbaterea proiectului de lege au acces instituțiile publice, organizațiile civice, precum și toate persoanele interesate.

Ședința publică va fi organizată în sistem hibrid, atât fizic la sediul instituției din str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sala 205, cât și online, în sistem videoconferință, pentru cei interesați.

Ministerul Muncii precizează că persoanele interesate pot confirma participarea prin înregistrarea în formularul ce poate fi accesat, utilizând link-ul  https://forms.gle/DBUea7J8KDiaUfVk9, și la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro, până joi, 21 septembrie 2003, ora 16:30. De asemenea, acestea sunt rugate să transmită numele și prenumele persoanelor participante, precum și datele de contact (telefon mobil și adresa de e-mail funcțională pentru cazurile în care doresc să participe online).

Principalele modificări ale proiectului de act normativ, care urmează a fi pus în dezbatere publică, sunt:

• Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali;
• Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și va fi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare;
• Se introduc controalele inopinate pentru ca furnizorii de servicii sociale să respecte drepturile beneficiarilor în permanență, nu doar atunci când sunt în procedura de obținere a acreditării sau a licenței de funcționare;
• Este introdus conceptul de „client misterios”. Voluntarii contractați de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială vor putea fi prezenți în aceste centre. În baza constatărilor sunt inițiate controalele în teren ale inspectorilor;
• Se introduc sancțiuni penale pentru încălcările noii legislații, iar amenzile cresc de cinci ori, respectiv până la 100.000 de lei. Cele mai mari sancțiuni sunt aplicate în cazul în care centrul funcționează fără licență sau în cazul în care este refuzat accesul inspectorilor sociali aflați în misiune de control;
• Doar întreprinderile de economie socială, ONG-urile, cultele recunoscute de lege și instituțiile statului vor mai furniza astfel de servicii. Entitățile înființate în scopul obținerii de profit nu mai pot oferi servicii sociale;
• Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS, astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.

Proiectul de act normativ și expunerea de motive pot fi consultate la adresa:  https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7027-20230908_proiect-lege-modific-completare-acte-normative-asistenta-sociala

Articolul ANUNŢ privind ședința publică organizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Ema Bragadireanu

Într-o lume caracterizată de diversitate și schimbare rapidă, trebuie să recunoaștem cu tărie importanța asigurării accesului egal la oportunități și servicii pentru toate categoriile de cetățeni. Acest principiu fundamental trebuie să fie valabil pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. De ce este atât de crucial ca aceste persoane să aibă acces la fel ca restul oamenilor? Persoanele cu dizabilități au, ca oricine altcineva, drepturi ale omului fundamentale, printre care se numără dreptul la viață, la libertate și la securitate personală. Ele merită să aibă acces nediscriminatoriu la aceste drepturi și să nu fie excluse din societate din cauza dizabilităților lor.

Provocarile cu care persoanele cu dizabilități se confruntă zilnic:

• Accesibilitatea fizică:

Una dintre cele mai mari provocări este accesibilitatea fizică. Clădiri fără rampe sau lifturi, trotuare înguste și lipsa facilităților adecvate de transport pot face ca deplasarea să devină un adevărat obstacol.

 Soluție: Investiții în infrastructură accesibilă și educarea publicului despre necesitatea acesteia.

• Acces la educație:

Persoanele cu dizabilități se pot confrunta cu dificultăți în accesarea educației de calitate. Școlile și universitățile ar trebui să fie echipate pentru a oferi sprijin specializat și materiale adaptate.

Soluție: Dezvoltarea programelor educaționale inclusive și formarea profesorilor în lucrul cu elevii cu dizabilități.

• Angajare și locuri de muncă:

Găsirea și menținerea unui loc de muncă pot fi provocatoare din cauza discriminării sau a lipsei de accesibilitate la locurile de muncă.

Soluție: Promovarea angajării incluzive și sensibilizarea angajatorilor cu privire la beneficiile de a avea o forță de muncă diversă.

• Accesul la servicii de sănătate și asistență socială:

Uneori, serviciile de sănătate și asistența socială nu sunt suficient de adaptate pentru a satisface nevoile persoanelor cu dizabilități.

Soluție: Dezvoltarea serviciilor specializate și asigurarea unei mai bune instruiri pentru personalul din domeniul sănătății.

• Stigmatizarea și discriminarea socială:

Stigmatizarea și discriminarea pot afecta în mod semnificativ stima de sine și sănătatea mentală a persoanelor cu dizabilități.

Soluție: Promovarea conștientizării și a empatiei în societate și încurajarea relațiilor bazate pe respect și înțelegere.

• Izolare socială:

Din cauza dificultăților în deplasare și a limitărilor sociale, persoanele cu dizabilități pot să se simtă izolate.

Soluție: Sprijinirea inițiativelor sociale și a grupurilor de suport pentru a promova interacțiunea și integrarea socială.

• Dificultăți financiare:

Cheltuielile suplimentare pentru echipamente speciale, tratamentele și asistența personală pot duce la dificultăți financiare.

Soluție: Furnizarea de sprijin financiar și acces la servicii financiare adaptate pentru a ajuta la gestionarea costurilor.

Accesul egal pentru persoanele cu dizabilități nu este doar un drept fundamental, ci și un principiu cheie în construirea unei societăți cu adevărat funcționale și incluzive. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că toți cetățenii, indiferent de abilități sau dizabilități, pot participa pe deplin la viața socială, economică și culturală a comunității noastre. Este în beneficiul nostru să promovăm drepturile și accesul egal pentru toți, pentru a construi un viitor mai bun și mai incluziv pentru toți membrii societății noastre.

Articolul Lupta zilnică a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Reforma sistemului de asistență socială și piața muncii, reforma sistemului public de pensii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități au fost principalele subiecte pe agenda ministrului Muncii, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a întâlnit luni, 28 august 2023, la Bruxelles, cu Joost Korte, director general al Directoratului General pentru Ocupare, Servicii Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Temele de discuție au vizat reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

,,Vom face din politicile de ocupare o prioritate a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Aici avem în vedere și integrarea Ministerului Educației și a tuturor actorilor – sindicate și patronate – în acest proces. Nu văd ANOFM doar ca pe o agenție de plăți, ci ca pe cel mai important jucător pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și adecvarea competențelor și abilităților persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nevoile angajatorilor”, a spus ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Pe de altă parte, reforma în domeniul asistenței sociale implică o serie de măsuri pentru a spori capacitatea și eficiența Inspecției Sociale și pentru a îmbunătăți statutul inspectorilor sociali.

,,Pentru asta avem nevoie de formare pentru inspectorii sociali, mărirea numărului de asistenți sociali, creșterea resurselor logistice și de echipamente pentru aceștia, finanțarea unor registre actualizate ale furnizorilor de servicii sociale și ale beneficiarilor de asistență socială și implementarea unui mecanism național de petiții pentru asistență și servicii sociale. Întregul sistem de îngrijire pentru vârstnici trebuie întărit, atât prin servicii de îngrijire la domiciliu, cât și prin centre de zi adaptate nevoilor, dar și cămine pentru vârstnici”, a subliniat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a declarat că „situaţiile grave din ultima vreme pe care le cunoaştem cu toţii sunt în zona persoanelor cu dizabilităţi”.

 ,,Acționăm ferm pentru ca acestea să nu se mai repete. Pentru persoanele cu dizabilități, finanțarea pe care o solicităm este pentru locuințe în comunitate”, a adăugat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În urma întâlnirii s-a convenit ca directorul general Joost Korte să efectueze o vizită oficială în România la finalul lunii noiembrie a anului în curs.

Articolul Reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, discutate de ministrul Muncii, la Bruxelles apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, vineri, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Potrivit sursei citate, obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025, este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Printre reglementările aduse de ordonanţa de urgenţă se numără constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

De asemenea, a fost eliminată raportarea la indicatorul social de referinţă (ISR), prin menţinerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta, informează Ministerul Muncii.

Totodată, a fost introdusă o categorie de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condiţiile Legii nr.111/2022, şi au fost admise în program persoanele vârstnice, fără venituri şi fără susţinători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, asigurându-li-se accesul la servicii medicale adecvate, fără plata contribuţiei.

Prin modificările aduse, Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, astfel:

• majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);
• majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

Potrivit actului normativ, atribuţiile personalului de la nivelul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) vor fi împărţite pe cele două mari categorii de măsuri de asistenţă socială, respectiv beneficii şi servicii sociale.

Printre modificări, se mai numără și creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale. În plus, se vor clarifica atribuțiile personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

,,Reducerea sărăciei, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a nivelului de calificare, dar și îmbunătățirea accesului copiilor la educație sunt obiectivele proiectului privind VMI (Venitul Minim de Incluziune). Efectiv se ajustează calculul Venitului Minim de Incluziune, astfel încât cresc posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure, dar și de prevenire a riscului de sărăcie în rândul copiilor și de abandon școlar. Se instituie, de asemenea, temeiul legal pentru ca persoanele vârstnice, fără venituri și fără susținători legali, să fie îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale și să aibă acces la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției sociale de sănătate. Sistemul se digitalizează, iar cei ce pot munci vor fi înscriși automat în evidența și vor fi obligați să se prezinte la Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă”, precizează Ministrul Muncii, Marius Budăi, într-o postare pe Facebook.

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

,,Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016”, se mai menționează în comunicat.

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024.

Articolul <strong>Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunțat că primul HUB de servicii publice electronice care va integra toate informațiile privind serviciile și beneficiile sociale va fi implementat în România, până la finalul anului 2023.

,,Voi semna contractul de finanțare pentru demararea proiectului în valoare de 133 milioane de lei, proiect de care vor beneficia peste 2 milioane de cetățeni și furnizori de servicii sociale, publici și privați. Interacțiunea beneficiarilor cu ministerul și instituțiile aflate în subordine și coordonare se va realiza astfel printr-un singur punct de contact, pe portalul ministerului”, a scris pe pagina sa de Facebook, ministrul Raluca Turcan.

Potrivit sursei citate, oamenii nu vor mai avea nevoie să vină la ghișeu pentru a depune cererile de beneficii de asistență socială și servicii sociale, dosarele cu hârtii vor deveni dosare electronice și vor putea fi consultate oricând online. În plus, implementarea HUB-ului de servicii înseamnă și crearea unei platforme de interconectare între minister și instituțiile din subordine. Se pun astfel bazele unei administraţii publice moderne şi eficiente, care are rolul de a creşte calitatea serviciilor electronice oferite cetăţenilor şi de a reduce timpul de soluţionare a cererilor.

Ministrul Muncii a subliniat că cetăţenii vor putea astfel să afle în timp real status-ul specific al cererii lor.

,,Noua platformă va asigura instrumentele necesare pentru verificări încrucişate de date, care să asigure mecanisme de prevenție, de semnalare automată a suspiciunii de fraudă și care să furnizeze date corecte. În același timp, cetățenii și firmele vor putea afla în timp real, la momentul depunerii solicitărilor, care este statusul specific al cererii (dacă au mai beneficiat în trecut, dacă există suprapuneri cu alte beneficii, conditionalități legate de drepturile legale etc.)”, afirmă Raluca Turcan.

Ministrul Muncii precizează că o altă facilitate a HUB-ului de servicii vizează asigurarea interoperabilității sistemelor informatice în plan intern, național și european (cu sisteme omoloage de la nivel European, cu Registrele Europene), astfel încât să se asigure gestionarea unitară a informațiilor cu privire la beneficiarii de drepturi de securitate socială acordate din fonduri publice.

,,Acesta este, până în acest moment, cel mai important proiect de digitalizare demarat la nivelul Ministerului Muncii. Ne-am propus ca, în perioada următoare, să atragem fonduri europene pentru digitalizarea tuturor instituțiilor care țin de Ministerul Muncii”, mai spune Raluca Turcan.

Articolul Primul HUB de servicii electronice în domeniul asistenței sociale în România apare prima dată în Jurnal Social.

Vicepremierul Raluca Turcan și Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, au inaugurat, vineri, la Baia Mare, Unitatea Mobilă de Asistență Socială (UMAS), un viitor „SMURD Social” prin care vârstnicii aflați în situații vulnerabile și persoanele cu dizabilități aflate în condiții de izolare pot suna la 021/9998 (tarif normal) pentru a solicita sprijin din partea celor 1.000 de asistenți sociali angajați în proiectul cu finanțare europeană „Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19”, finanțat prin intermediul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Potrivit sursei citate, call center-ul operat de „Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC” ca partener al Ministerului Muncii și Protecției Sociale deservește 100.000 de persoane care pot apela la 021/9998 pentru probleme de la cumpărarea medicamentelor necesare, până la întocmirea unor documente sau a unor dosare necesare interacțiunii cu diverse instituții publice.

„Proiectul inaugurat astăzi este emblematic pentru zona de asistență socială pe care Guvernul intenționează să o susțină în continuare. Inițiativa – despre care mi-aș dori să fie debutul unui SMURD social în România – face parte dintr-un ansamblu de programe sociale integrate pe care le avem în vedere. Acest proiect se adaugă altor măsuri pe care le-am finanțat din fonduri europene, în beneficiul persoanelor vulnerabile. De exemplu, pachete de igienă în valoare de 141,2 milioane de lei, a căror distribuție a început deja în mai multe județe și va continua în toată țara și pachete cu hrană în valoare de 1 miliard de lei, a căror distribuire va începe la sfârșitul acestei luni. Alimentele din aceste pachete vor fi din producția națională, ca o formă de sprijin a producătorilor români”, a declarat vicepremierul Raluca Turcan.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a subliniat importanța intervențiilor susținute din fonduri europene pentru sprijinirea incluziunii sociale. 

„Folosesc prilejul oferit de lansarea unui proiect social de importanță națională pentru a anunța viitorul Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială care va fi implementat în perioada de programare 2021-2027. Cu o alocare de 3,5 miliarde de euro, este centrat pe persoanele vulnerabile, deoarece ei au cea mai mare nevoie de servicii sociale. O altă componentă este dedicată copiilor din familiile care se află în risc de sărăcie”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

La rândul său, Alin Ignat, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța coeziunii sociale: „Am convingerea că trăim vremuri în care trebuie să avem grijă unii de alții mai mult decât de obicei și consider că sunt prioritare intervenția în comunitățile cele mai vulnerabile și sprijinul acordat vârstnicilor ori persoanelor cu dizabilități, ale căror posibilități sunt în mod obișnuit limitate. Pentru ca acești oameni să poată fi ajutați este necesar, în primul rând, ca problemele cu care se confruntă să fie semnalate autorităților. Dar de câte ori nu am aflat despre oameni care au murit singuri sau au trăit în condiții extrem de dificile pentru că nu au știut ce drepturi au, nu au știut unde să meargă sau nu au putut să ajungă până la cei care ar fi putut să îi sprijine? Demersul nostru de astăzi, realizat cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene și ASSOC, le este adresat acestor oameni. La capătul unui apel telefonic, trebuie găsite soluții pentru ei.”

„Vizita reprezentanților Guvernului României la sediul Asociației ASSOC este o recunoaștere a faptului că munca noastră din ultimii 25 de ani în furnizarea de servicii sociale nu a fost în zadar și o oportunitate prin care decidenții politici au înțeles oportunități de îmbunătățire a legislației în domeniul economiei sociale, al auditului social, precum și de a dezvolta proiecte pentru românii care acum îngrijesc vârstnici în străinătate. Suntem, de asemenea, onorați de parteneriatul cu Ministerul Muncii din cadrul celui mai recent proiect al nostru, care ne-a oferit oportunitatea să deschidem un call center pentru vârstnicii din toată România. Este o categorie de populație căreia trebuie să îi acordăm o grijă din ce în ce mai mare”, a afirmat Florian Sălăjeanu, președinte Asociația ASSOC.

Potrivit comunicatului, proiectul, inaugurat în prezența secretarului de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Bogdan și a secretarului de stat din Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, are o alocare de 18 milioane euro și va fi implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Asociația Profesională Nonguvernamentală de Asistență Socială ASSOC. Call center-ul este doar una dintre cele două acțiuni care sunt finanțate prin intermediul proiectului, cealaltă presupunând acordarea de sprijin material, dar și asigurarea de materiale pentru protecție împotriva virusului SARS-COV-2.

Mai multe informații despre proiectul „Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19” și despre call center sunt disponibile aici: http://mfe.gov.ro/varstnici/.

Articolul 021/9998, numărul la care vârstnicii și persoanele cu dizabilități afectate de pandemie pot suna începând de vineri apare prima dată în Jurnal Social.