Într-o scrisoare publicată ieri, 9 aprilie, 45 de membri ai Parlamentului European au solicitat ca Inițiativa pentru investiții în răspunsul la Coronavirus (CRII) să asigure finanțarea serviciilor de asistență și îngrijire pentru persoanele cu dizabilități.

Scrisoarea, adresată președintelui Comisiei Europene, Von der Leyen și președintelui Consiliului UE Michael, atrage atenția asupra lipsei alarmante de finanțare a serviciilor care oferă îngrijire și sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta subliniază că majoritatea organizațiilor s-au adaptat și continuă să furnizeze servicii, însă se confruntă cu lipsa accesului la finanțarea necesară, din cauza contractelor neflexibile cu autoritățile și a întârzierii apelurilor de finanțare.

Deputații au cerut în mod specific Comisiei Europene „să întreprindă noi acțiuni de mobilizare a investițiilor și resurselor esențiale pentru a garanta continuitatea serviciilor de asistență și îngrijire. “

Scrisoarea a fost semnată de 45 de eurodeputați din 17 țări și 7 grupuri politice, printre care vicepreședintele pentru egalitatea de gen și diversitate, Dimitris Papadimoulis și președintele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Lucia Nicholsonová.

Mai jos redăm scrisoarea integral:

Stimate președinte al Consiliului European Charles Michel

Stimate președinte al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen,

Mai multe organizații internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite și Comisarul pentru drepturile omului al Consiliul Europei, precum și Forumul european pentru persoane cu dizabilități și Asociația Europeană a Furnizorilor de Servicii pentru Persoanele cu Dizabilități (EASPD) au evidențiat amenințarea la adresa drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor persoane cu nevoi, în contextul COVID-19, în special din cauza dificultăților în accesarea serviciilor de îngrijire și asistență.

Închiderea a mii de servicii de îngrijire și asistență în Europa are un impact asupra condițiilor de viață ale milioane lor de persoane cu dizabilități din Europa, care beneficiază direct de servicii de îngrijire și asistență, familiile și îngrijitorii acestora, precum și asupra celor 11 milioane de profesioniști care lucrează în aceste servicii și riscă să-și piardă locul de muncă.

Motivul principal pentru închiderea multor servicii de îngrijire și asistență – adesea de către organizații non-profit și de către utilizatori – este lipsa unei finanțări garantate de către autoritățile publice, inclusiv în utilizarea fondurilor

UE, cum ar fi Fondul social european. Din cauza pandemiei, multe servicii s-au adaptat rapid pentru a asigura îngrijirea și sprijinul în circumstanțele și regulile actuale (distanțare socială etc.). Faptul că această adaptare nu a fost prevăzută în contractele lor cu autoritățile, anterioare crizei (și autoritățile nu oferă flexibilitate) duce la incertitudine și la lipsa accesului la finanțarea necesară, punând astfel în pericol continuitatea serviciilor de îngrijire și asistență.

Ca atare, solicităm Comisiei Europene să ia noi acțiuni pentru mobilizarea investițiilor și resurselor esențiale pentru a garanta continuitatea serviciilor de îngrijire și asistență, în conformitate cu principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Pilonul european al drepturile sociale. Inițiativa (Plus) pentru investiții în răspunsul la Coronavirus (CRII și CRII +) trebuie, prin urmare, să includă îndrumări specifice pentru a ajuta statele membre să asigure astfel de resurse, inclusiv Fondul social european, care sunt utilizate pentru a sprijini persoanele cu dizabilități și alte persoane cu nevoi speciale.

De asemenea, recomandăm eforturi direcționate pentru a vă asigura că atât profesioniștii din primele linii de îngrijire și asistență, cât și utilizatorii pe care îi susțin au acces la echipamentele de protecție personală, permițându-le astfel să lucreze în siguranță.

Vă mulțumim anticipat pentru considerație!

Semnatari
MEP (Eurodeputat) Abir Al-Sahlani (reînnoire / Suedia)
MEP Abir Al-Sahlani (Renew/Sweden)
MEP Alex Agius Saliba (S&D/Malta)
MEP Alfred Sant (S&D/Malta)
MEP Alice Kuhnke (Greens-EFA/Sweden)
MEP Alviina Alametsä (Greens-EFA/Finland)
MEP Anne-Sophie Pelletier (GUE-NGL/France)
MEP Antonio Maria Rinaldi (ID/Italy)
MEP Biljana Borzan (S&D/Croatia)
MEP Brando Benifei (S&D/Italy)
MEP Chrysoula Zacharopoulou (Renew/France)
MEP Cristina Maestre Martín de Almagro (S&D/Spain)
MEP David Casa (EPP/Malta)
MEP Dennis Radtke (EPP/Germany)
MEP Dimitrios Papadimoulis (GUE/NGL / Greece)
MEP Dragos Pîslaru (Renew/Romania)
MEP Elena Lizzi (ID/Italy)
MEP Elisabetta Gualmini (S&D/Italy)
MEP Ernest Urtasun (Greens-EFA/Spain)
MEP Estrella Dura Ferrandis (S&D/Spain)
MEP Francisco Guerreiro (Greens/Portugal)
MEP Gianantonio Da Re (ID/Italy)
MEP Grace O’Sullivan (Greens-EFA/Ireland)
MEP Isabel Carvalhais (S&D/Portugal)
MEP Jordi Cañas (Renew/Spain)
MEP José Gusmão (GUE-NGL/Portugal)
MEP Josianne Cutajar (S&D/Malta)
MEP Karlo Ressler (EPP/Croatia)
MEP Katrin Langensiepen (Greens-EFA/Germany)
MEP Lucia Ďuriš Nicholsonová (ECR/Slovakia)
MEP Maite Pagazaurtundúa (Renew/ Spain)
MEP Manuel Pizarro (S&D/Portugal)
MEP Maria Matias (GUE-NGL/Portugal)
MEP Marie Toussaint (Greens-EFA/ France)
MEP Monica Silvana Gonzalez (S&D/Spain)
MEP Mounir Satouri (Greens-EFA/ France)
MEP Nils Torvalds (Renew/Finnish)
MEP Pascal Durand (Renew/France)
MEP Radan Kanev (EPP/Bulgaria)
MEP Radka Maxová (Renew/Czechia)
MEP Romana Tomc (EPP/Slovenia)
MEP Salima Yenbou (Greens-EFA/ France)
MEP Sandra Pereira (GUE-NGL/Portugal)
MEP Sirpa Pietikäinen (EPP/Finland)
MEP Sylwia Spurek (S&D/Poland)
MEP Ville Niinistö (Greens-EFA/Finland)

Articolul Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la Coronavirus trebuie să asigure finanțarea serviciilor de asistență și îngrijire pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Deși legislația UE în domeniul drepturilor călătorilor a intrat integral în vigoare în iulie 2008 [Regulamentul (CE) 1107/2006] și garantează dreptul la nediscriminare al persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă, persistă unele probleme practice atât pentru transportatorii aerieni și aeroporturi, cât și pentru călătorii cu dizabilități.

Un număr mare de călători nu-și cunosc drepturile. Chiar dacă ei se confruntă cu probleme de mobilitate, pot călători cu avionul, ca și ceilalți pasageri. Aceștia su dreptul la asistență gratuită la decolare, la aterizare, pe durata zborului, în aeroporturi.

Pasagerii aerieni cu mobilitate redusă trebuie să informeze compania aeriană sau operatorul de turism cu privire la nevoia lor de asistență cu cel puţin 48 de ore înainte de călătorie.

Operatorii nu le pot refuza îmbarcarea pe motiv de mobilitate redusă, decât în cazul în care aeronava este prea mică sau din motive de securitate. În schimb, companiile aeriene nu sunt obligate să îi ajute să ia masa sau să ia medicamentele pe durata zborului. În cazul în care persoana cu dizabilități are nevoie de astfel de sprijin, de exemplu, pe durata unui zbor mai lung, operatorul îi poate cere să dispună de un însoţitor.

Dacă nu primește asistenţa la care are dreptul, trebuie să semnaleze acest aspect autorităţilor aeroportuare sau companiei aeriane. În situaţia în care răspunsul primit nu este satisfăcător, poate contacta organismul naţional competent din ţara în care a intervenit incidentul.

Călătorii cu probleme de mobilitate pot călători cu trenul, ca şi ceilalţi pasageri. De asemenea, compania feroviară trebuie să le faciliteze accesul la informaţii privind accesibilitatea trenurilor. Ei au dreptul la asistenţă gratuită, la urcarea şi la coborârea din tren, la schimbarea trenurilor, pe durata călătoriei şi în gări.

Pentru a beneficia de cele mai bune servicii de asistenţă, trebuie să contacteze compania feroviară, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism, cu cel puţin 48 de ore înainte de călătorie şi să precizeze tipul de asistenţă de care are nevoie.
Nu li se poate refuza îmbarcarea pe motiv de mobilitate redusă, decât dacă acest lucru este strict necesar pentru respectarea regulilor de acces ale companiei.

Dacă persoana nu primește asistenţa la care are dreptul, trebuie să semnaleze acest aspect autorităţilor feroviare sau companiei responsabile. În situaţia în care răspunsul primit nu este satisfăcător, pot contacta organismul naţional competent.

În ceea ce privește călătoria cu autobuzul sau cu autocarul, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul de a călători cu aceste mijloace de transport, la fel ca ceilalți pasageri. Nu li se poate interzice să cumpere un bilet, să facă o rezervare sau să se urce într-un mijloc de transport pe motiv de mobilitate redusă – decât dacă acest lucru este strict necesar pentru respectarea cerinţelor legale în materie de sănătate şi siguranţă sau dacă infrastructura nu le poate garanta un transport sigur.

În cazul călătoriilor pe distanţe lungi (peste 250 de km):

• Compania trebuie să îi permită unei persoane desemnate de aceasta să o însoţească în călătorie gratuit – dacă acest lucru rezolvă problemele de siguranţă şi securitate care, în caz contrar, le-ar împiedica să călătorească.

• Persoana cu mobilitate redusă are dreptul la asistenţă în cadrul terminalelor desemnate şi la urcarea şi coborârea din autobuz sau autocar.

Asistenţa este disponibilă gratuit însă, pentru a fi siguri că beneficiază de ea, trebuie să contacteze compania, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism cu cel puţin 36 de ore înainte de începerea călătoriei pentru a preciza de ce tip de asistenţă are nevoie.

Dacă nu primiște asistenţa la care are dreptul, trebuie să semnaleze acest lucru autorităţilor sau companiei responsabile. În situaţia în care răspunsul primit nu este satisfăcător, poate contacta organismul naţional competent din ţara în care a intervenit incidentul.

Articolul Drepturile călătorilor cu mobilitate redusă apare prima dată în Jurnal Social.