Foto by Peter Klaus Tontsch

Autor: Vlad Andrei Stamate

Proiectul ASCEND – Întărirea capacității asociațiilor persoanelor cu dizabilități din Europa Centrală și de Est s-a desfășurat în perioada iunie-decembrie 2022 și este un proiect inițiat și susținut tehnic de către Forumul European al Dizabilității și finanțat de Citi Foundation, cu participarea activă a Consiliului Național al Dizabilității și al Asociației RENINCO din România.

Consiliul Național al Dizabilității din România s-a înființat în anul 2004, la solicitarea Comisiei Europene, ca cerință a aderării României la Uniunea Europeană. Este o organizație de tip federație, fără scop patrimonial, neguvernamentală, umanitară, apolitică, nonprofit, formată din organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Asociația RENINCO România a fost înființată în anul 1994, în cadrul colaborării dintre UNICEF, Ministerul Învățământului și mai multe organizații nonguvernamentale. Misiunea asociației este sprijinirea și promovarea incluziunii în comunitate a copiilor și tinerilor vulnerabili.

Proiectul ASCEND a cuprins o cercetare în legătură cu educația, pregătirea profesională și viața socială a tinerilor cu dizabilități. În cadrul cercetării, respondenții chestionarului (193) și participanți în cadrul focus-grupurilor și interviurilor individuale au vorbit despre experiențele lor, s-au bucurat că există interes pentru ei, dovedindu-se extrem de motivați ca subiecți ai cercetării. Sugestiile pe care le-au formulat cu privire la dizabilitate, educație, ocupare, participare pot fi operaționalizate și se pot gasi pe agenda de lucru, în diferite proiecte și programe ale organizațiilor.

Au avut loc sesiuni de formare organizate în trei orașe (București, Ploiești și Botoșani), la care au participat 32 de tineri cu dizabilități, 10 părinți ai acestora și 22 de profesioniști, împreună discutând despre barierele legislative sau atitudinale și despre dorința tinerilor de a munci. În cadrul proiectului Ascend se oferă o nouă perspectivă asupra conceptului de dizabilitate. Aceasta este văzută ca un fapt social, și nu ca o problemă personală a persoanei cu dizabilități. Toate persoanele cu dizabilități au dreptul de a fi integrate la școală, la serviciu și în activități de timp liber.

În ceea ce privește integrarea școlară, tinerii cu dizabilități au întâmpinat de multe ori bariere, fie de ordin fizic, fie legate de mentalitatea profesorilor. O parte dintre ei au fost discriminați, deoarece școala avea clase la etaje unde nu exista lift, și tinerii cu dizabilități nu puteau urca. Alții au fost discriminați chiar de profesori, nepermițându-le să intre la ore sau dându-le note mici. Acest lucru scăzând stima de sine și încrederea elevilor cu cerințe educaționale speciale.

Când vine vorba despre angajarea în muncă, lucrurile stau și mai rău, doar o mică parte dintre tinerii cu dizabilități având un loc de muncă, unii fiind respinși de angajatori pe motivul că nu pot face față cerințelor jobului.

În cadrul proiectului a fost elaborat și un Document de poziție, inititulat „Tinerii cu dizabilități sunt AICI, ACUM!, care are ca expresii cheie:

• DIZABILITATE ȘI VALORIZARE
• EDUCAȚIE ȘI ȘCOALĂ
• ANGAJARE ȘI AUTONOMIE
• LOBBY ȘI ADVOCACY
• ASOCIERE ȘI IMPLICARE

Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022-2027 cuprinde două măsuri a căror implementare poate aduce îmbunătățiri în viața tinerilor cu dizabilități. Prima măsură se referă la un pachet de reglementări ale programelor de instruire pentru muncă. Cea de a doua măsură prevede elaborarea unor reglementări ale angajării asistate. Cele două măsuri au procedee clare de implementare, trebuie doar să fie puse în practică.

De asemenea, tinerii cu dizabilități pot face campanii de lobby și advocacy pentru apărarea drepturilor lor. Ei pot milita pentru adaptarea locurilor de muncă, a spaților de petrecere a timpului liber și pentru ca ele să nu rămână toată viața în sistemul de protecție socială.

La finalul proiectului, a avut loc pe data de 9.12.2022 o conferință cu participare largă, în cadrul căreia au fost prezentate rapoartele cercetării și au avut loc discuții.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Au luat cuvântul reprezentanți ai autorităților centrale, fiind prezenți reprezentanți ai Ministerului Familiei Tineretului și Egalității de Sanse (la nivel de consilier) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții din cadrul acestui minister (prin Președinte),ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (prin vicepreședinte), ai Ministerului Educatiei (la nivel de consilier). Au fost prezenți reprezentanți ai unor instituții importante, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație/Unitatea de Cercetare în Educație, Universitatea București, Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucuresti, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. Au fost de față participanți de la unsprezece organizatii nonguvernamentale: CNDR (prin președinte și secretariat executiv), RENINCO (președinte și doi vicepreședinți), ANSR (vicepreședinte și președinte Filiala de Tineret), ANR, Asociația Puzzle (președinte), ASCHFR (filialele București și Prahova, cu șapte tineri și însoțitori), Alternativa 2003 (cu șefa de centru și zece tineri), ANCAAR (președinte) Totul pentru tine (din București, cu vicepreședinte – moderator al conferinței), Să auzim glasul mamei (Constanța, prin președinte) Asociația Down plus București (patru persoane).

S-au creat două grupuri de discuții, primul în legătură cu educația și pregătirea profesională, și al doilea despre ocupație și viața socială a tinerilor cu dizabilități. Întrebările care au animat discuțiile au dorit să scoată la lumină barierele cu care se confruntă tinerii cu dizabilități în angajare, educație și viață socială. De asemenea, ce se poate face la nivelul administrației de stat, al ONG-urilor și a comunității, pentru ca tinerii cu dizabilități să se simtă parte integrantă a societății.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Concluziile proiectului referitoare la educație se referă, printre altele, la dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru învățare din școli, la urgentarea operaționalizării ocupației de facilitator care să ajute elevul cu cerințe educaționale să se integreze. Autoritățile să urmărească cu perseverență realizarea accesibilității la mediul fizic informațional și comunicațional.

Ne așteptăm ca măsurile strategice cuprinse în Strategia Națională ,,O Românie echitabilă”, 2022- 2027, să devină acțiuni concrete.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Sanse să invite la consultări tinerii cu dizabilități și organizațiile care îi reprezintă, astfel încât să împlinim dezideratul: ,,Nimic despre noi, fără noi!”.

În încheiere, aș dori să va împărtășesc din experiență mea personală în legătură cu educația. Sunt un tânăr în fotoliu rulant, care nu-și poate folosi mâinile și care vorbește cu dificultate. Am absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București și cursurile Masterului Grupuri de Risc și Servicii Sociale de Suport și ale Masterului Sondaje de Opinie, Marketing și Publicitate ale aceleiași facultăți.

Parcursul meu școlar a fost pe cât de frumos, pe atât de sinuos. Am întâlnit atât oameni deschiși la minte, cât și oameni mai puțin aplecați asupra incluziunii mele în școală.

Aș vrea să încep cu clasele I-IV, unde am fost sprijinit întru totul de doamna invățătoare Elena Maftei, care, din păcate, s-a stins din viață. Dumneaei a fost ca o a doua mama pentru mine. A reușit să adapteze tot sistemul de evaluare și notare pentru a-mi fi mai ușor să rezolv exercițiile. Eu nu pot să scriu de mâna, și dumneaei îmi făcea teste grilă cu aceiași itemi ca ai celorlalți colegi de clasă, astfel încât să răspund acelorași întrebări.

Apoi, în clasa a V-a, lucrurile s-au schimbat un pic. Deodată am avut la fiecare materie câte un profesor diferit, și a trebuit să mă adaptez la cerințele lor. Mi-a fost puțin greu la început. Era o lume cu totul nouă pentru mine. Parcă atunci am dat prima dată cu ochii de viața reală. Eram în perioada adolescenței, în care am început să descopăr mai bine lumea din jurul meu, și mai ales cum funcționează ea. Am râs, am plâns, câteodată m-am simțit nedreptățit, alteori furios, dar am știut să le fac față cu brio acestor emoții.

După aceea a venit Evaluarea Națională, un moment în care am avut mari emoții. A fost primul mare moment de cotitură din viața mea, un moment în care trebuia să dau tot ce aveam eu mai bun în doar trei ore.

Am luat examenul cu o notă foarte bună, după care m-am înscris la Liceul Teoretic Ion Barbu. Au urmat apoi patru ani minunați. Mi-am făcut prieteni buni, am avut un parcurs educațional excelent, ieșeam cu colegii în pauză, mă bucurăm de fiecare moment și de fiecare îmbrățișare din partea fetelor. Eram răsfățat de soartă.

Apoi a urmat cel de-al doilea mare test, Bacalaureatul. Am reușit să îl dau și să îl iau cu note foarte mari. M-am înscris după aceea la cea mai incluzivă Facultate din București. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din București, care m-a primit cu brațele larg deschise, mi-a oferit oportunități de afirmare și suport moral.

Aș dori să mulțumesc frumos tuturor celor care mi-au fost alături în parcursul meu educațional. Mă înclin în fața dumneavoastră!

NOTE

Articolul <strong>Proiectul ASCEND – Tinerii cu dizabilități sunt AICI, ACUM!</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), în parteneriat cu Asociația RENINCO România (Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru integrarea in comunitate a copiilor și tinerilor cu cerințe educative speciale), desfășoară proiectul ASCEND, care a început la 1 iunie, anul acesta, și se va încheia la data de 15 decembrie 2022.

Potrivit unui comunicat al RENINCO România, proiectul ASCEND – Întărirea capacității asociațiilor persoanelor cu dizabilități din Europa Centrală și de Est – și-a propus să aducă în atenție problematica tinerilor cu dizabilități, în mod deosebit în domeniile educației și angajării în muncă, și soluțiile posibile prin care se poate închide breșa substanțială din prezent în asigurarea suportului, astfel încât ei să-și împlinească educația, să găsească și să păstreze un loc de muncă, să trăiască independent.

Totodată, proiectul a deschis temele comunicării cu organizațiile persoanelor cu dizabilități și a așteptărilor tinerilor cu privire la programele și politicile naționale și europene privind dizabilitatea.

,,Proiectul a cuprins o «cercetare», iar raportul final este relevant pentru tot ceea ce constituie încă obstacole în educație și pregătire profesională, în muncă și viața socială. Datele de cercetare sunt impresionante prin mărturiile celor care luptă curajos pentru împlinirea visurilor lor.

În cadrul sesiunilor de «formare», organizate în trei orașe, tineri cu dizabilități, părinți, profesioniști au discutat despre aspecte legislative sau de atitudine care sunt încă bariere, despre speranța pe care o au în îmbunătățirea politicilor publice privind educația și ocuparea în muncă”, se menționează în comunicat.

Evenimentul de încheiere a proiectului are loc vineri, 9 decembrie a.c., în intervalul orar 10 – 15, la Hotel Continental (Calea Griviței nr. 173, Sala Enescu) și reunește persoane care au participat la cercetare și/sau cursuri de formare, tineri cu dizabilități și unii părinți, reprezentanți ai autorităților publice, profesioniști.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate rezultatele cercetării și concluziile activităților de formare, precum și Documentul de poziție pe care partenerii proiectului îl vor înainta autorităților publice implicate, solicitând ca problemele ce afectează viața și ascensiunea tinerilor cu dizabilități să fie tratate de urgență.

Proiectul ASCEND este susținut de Forumul European al Dizabilității (EDF), cu suport financiar de la Citi Foundation și implementat în cinci țări: Bulgaria, Republica Cehă, România, Slovacia și Ungaria.

Articolul <strong>Proiectul ASCEND – Întărirea capacității asociațiilor persoanelor cu dizabilități din Europa Centrală și de Est – a ajuns la final</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

În contextul publicării recente a proiectului de Lege a Învățământului Preuniversitar, postat pe site-ul Ministerului Educației (https://www.edu.ro/proiecte_legi_educatie_2022_consultare_publica), deschis pentru consultare până la data de 24.08.2022, conducerea Asociației RENINCO România vă roagă să răspundeți la câteva întrebări.

Conducerea Asociației RENINCO România solicită aceste răspunsuri pentru a-și putea documenta punctul de vedere asupra acestui proiect, cu prioritate legat de incluziune și echitate, două dintre cele patru valori universale care ar trebui să definească și educația din țara noastră, în contextul dezvoltărilor europene și mondiale.

Pentru a răspunde la chestionarul legat de proiectul Legii învățământului preuniversitar, cu focalizare pe incluziune și echitate, sunteți rugați să accesați linkul de mai jos: https://forms.gle/crPUiNGufZEYiDN99

În chestionar veți găsi următoarele întrebări:

1. Ați lecturat proiectul noii legi a Învățământului preuniversitar bazat pe România educată?

• Da, integral
• Doar părțile care m-au interesat
• Doar o anumită secțiune – de precizat care
• Știu de el, dar nu l-am citit
• Nu răspund

2. Ați fost consultat(ă) în faza de elaborare a acestui proiect

• De Ministerul Educației
  • Da               Nu
• De ISJ/ISMB
  • Da               Nu
• De alte organizații
  • Da               Nu

3. Din lectura făcută acestui proiect, în ce măsură el corespunde actualității și viitorului educației din țara noastră?

• În mare măsură
• Are unele prevederi bune, dar și unele discutabile
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

4. La art. 2 din proiect sunt prezentate (definite) valorile educației, printre care echitatea și incluziunea. După părerea dvs. aceste definiții

• Corespund în mare măsură opiniilor mele despre un sistem de învățământ echitabil și incluziv
• Corespund parțial cu opiniile mele
• Corespund în mică măsură
• Nu corespund
• Nu știu/nu răspund

5. Cum credeți că sunt reflectate în ansamblul proiectului legii valorile (principiile) incluziunii și echității?

• În mare măsură
• La fel ca în legea actuală (LEN 2011)
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

6. Dintre valoarea a (excelența) și valorile b și c (echitatea și incluziunea), menționate la articolul 2 (alin. 1) care credeți că este predominantă în actele normative de educație și în realitatea școlară de la noi

• Toate trei, în egală măsură
• Excelența
• Echitatea
• Incluziunea
• Nu știu/nu răspund

7. După părerea dvs., educația incluzivă

• Este valabilă doar pentru copii/persoane cu dizabilități
• Este necesară și pentru alte grupuri vulnerabile
• Se referă la toți cei care învață în școli  
• Are în vedere toți copii/elevii și actorii educaționali din sistemul de învățământ
• Nu știu/nu răspund

8. Prevederea din lege referitoare la contopirea CJRAE/CMBRAE cu inspectoratele școlare județene, într-o nouă instituție – Direcția județeană de învățământ preuniversitar (DJÎP/DMBÎP) este o prevedere care va optimiza activitatea managerială privind asistența psihoeducațională și sprijnul pentru învățare din școlile de masă

• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Alte păreri…………………………………………………………………..
• Nu știu/Nu răspund

9. Distribuirea profesioniștilor de la CJRAE/CMBRAE (consilieri școlari, logopezi, mediatori) în compartimentele psihopedagogice din unitățile școlare, fără coordonarea metodologică actuală la nivel de județ/municipiul București, prin CJRAE/CMBRAE, va asigura o activitate de sprijin în învățare

• Foarte eficientă   
• Eficientă
• Mai puțin eficientă ca în prezent
• Nu ajută deloc eficientizarea activității
• Nu știu/nu cunosc

10. În ce măsură capitolul VI Educație specială și educație incluzivă corespunde așteptărilor dvs.

• În mare măsură
• Potrivit/Amestecat
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/Nu răspund

11. Legat de terminologia utilizată la capitolul VI Educație specială și educație incluzivă, în principal „persoane cu dizabilități/nevoi speciale”, dar în unele locuri (alin. 2, k și l) apare expresia din legislația actuală „cerințe educaționale speciale”, care considerați că este expresia cea mai adecvată:

• Dizabilități/nevoi speciale
• Cerințe educaționale speciale
• Dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale
• Altă expresie/alți termeni, care?………………………………………………………

12. Care este părerea dvs. despre înființarea unui Centru național pentru educație incluzivă (CNEI)

• Este foarte bine
• Este foarte bine, dar prevederile despre acest CNEI trebuie mai bine elaborate
• Este bine
• Nu este bine
• Nu știu/nu răspund

13. În ce măsură considerați utilă introducerea în lege (la cap.VI) organizarea educației speciale și incluzive ca un sistem de sprijin pe cinci niveluri

• Total de acord
• De acord
• Parțial de acord
• Nu sunt de acord
• Nu știu/Nu răspund

14. În ce măsură ați înțeles din lege, la cap. VI Educație specială și educație incluzivă, ce anume presupune fiecare dintre cele cinci niveluri ale sistemului de sprijin

• În foarte mare măsură
• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

15. Nivelul I al sistemului de sprijin (din cap VI)

• Este doar pentru copii/elevi cu dizabilități, așa cum apare la cap VI
• Ar trebui să fie și pentru alți copii care au dificultăți în școală
• Trebuie să asigure șanse egale de succes școlar pentru toți copiii/elevii din școli
• Nu știu/nu răspund

16. În ce măsură considerați necesară introducerea în lege (la cap.VI) organizarea unei camere-resursă pentru educație specială (CR-ES) în fiecare unitate școlară din învățământul de masă

• În foarte mare măsură
• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

17. Privitor la curriculum-ul din educația specială – pentru copii/elevi cu dizabilități – care considerați că ar fi soluția mai adecvată, în context și cu dezvoltările din lume:

• „Planul personal de educație special” (art. 52, alin.1)
• ,,Planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și nivelului de severitate a dizabilității şi aprobate prin ordin al ministrului educației” (art. 54. alin.2)
• Planul educational personalizat/individualizat – în mod obligatoriu pentru orice copil/elev cu dizabilități
• Altă soluție……………………………………………………………………..

18. Care apreciați că trebuie să fie rolul școlilor speciale (pentru copii/elevi cu dizabilități) în contextul viitoarei legi din educație și al evoluțiilor europene și mondiale

a) La fel ca și până acum, potrivit legislației actuale

b) Rolul de „centre-resurse pentru educația specială din toate unitățile de învățământ” (art. 53, alin. 2).

c) Să funcționeze mai ales pentru copii/elevi cu dizabilități senzoriale (vizuale și auditive ori asociate)

d) Structuri școlare separate doar pentru situații de „preșcolari/elevi ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv„ (Art. 51, alin 1, e)…

e) Să fie o combinație de roluri, între b, c și d

f) Alte opinii, care……………………………………………………………………

19. Alte opinii, observații privitoare la acest proiect de lege, cu focalizare pe incluziune și echitate

Deoarece perioada de consultare se încheie pe 24 august, sunteți rugați să-l completați până pe data de 8 august 2022.

Pentru mai multe informații, accesați site-ul: https://www.reninco.ro/index.php/component/content/article?id=140

Articolul Consultare RENINCO – incluziunea și echitatea în proiectul Legii Învățământului Preuniversitar – august 2022 apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), în parteneriat cu Asociația RENINCO România – membru fondator al CNDR – desfășoară în perioada iunie – decembrie 2022 proiectul ASCEND.

ASCEND – ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII ASOCIAȚIILOR PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST – este un proiect inițiat și susținut tehnic de către Forumul European al Dizabilității (EDF) și finanțat de Citi Foundation, care se va realiza, prin consiliile naționale ale persoanelor cu dizabilități, în 5 țări europene: Bulgaria, Cehia, Slovacia, România și Ungaria.

ASCEND are 3 componente:

1. Dezvoltarea comunicării cu membrii și persoanele din cadrul CNDR.
2. Întărirea capacității CNDR cu privire politicile UE și internaționale.
3. Întărirea capacității CNDR în domeniul leadership și oportunități pentru tineri.

În perioada iunie-decembrie, 2022, se va implemementa în România componenta nr. 3, referitoare la tineri, cu următoarele obiective:

1. Tinerii: Realizarea unei cercetări care să identifice prioritățile tinerilor cu dizabilități (în vârstă de 16-35 de ani), inclusiv tinere femei cu dizabilități, persoane cu dizabilități de diferite etnii, în contextul nevoii de dezvoltare a mișcării tinerilor cu dizabilități.
2. Politici și programe: Înțelegerea cunoștințelor și angajării tinerilor cu privire la politici și programe, identificarea unei posibile lipse de informare a tinerilor în această privință.
3. Comunicare: Creșterea vizibilității și a răspunsului pentru a include tinerii cu dizabilități, cu focalizare pe educație și angajare în muncă.

Pe durata acestui an de proiect, anul 2022, obiectivul principal este producerea unei analize de situație, a unei perspective asupra priorităților tinerilor cu dizabilități și întărirea angajării tinerilor în mișcarea dizabilității. Trebuie să găsim răspunsuri, transpuse în soluții, pentru multe întrebări, printre care:

Tinerii noștri cu dizabilități își cunosc oare drepturile, în contextul legislației din Uniunea Europeană și din țară?

Ce s-ar putea face pentru prevenirea discriminării tinerilor cu dizabilități, ca de pildă la încadrarea în muncă și la studiile universitare?

Cât de mult este auzită vocea acestor tineri în mișcarea dizabilității și în mișcarea tinerilor în general?

Date de contact:

E-mail: arr@reninco.ro; traianvrasmas@gmail.com

Articolul ASCEND – proiect inițiat și susținut tehnic de către Forumul European al Dizabilității și finanțat de Citi Foundation apare prima dată în Jurnal Social.