Camera Deputaţilor a adoptat, în ședința de miercuri, 22 iunie 2022, un proiect de lege care prevede posibilitatea ca victimelor violenţei domestice să le fie acordate locuinţe de necesitate şi locuinţe sociale.

Proiectul legislativ, inițiat de deputații USR Oana Țoiu și Oana Cambera, a fost adoptat cu majoritate de voturi și pleacă la promulgare.

Legea pentru modificarea și completarea Legii locuinţei nr. 114/1996 prevede includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale, pe termen lung, şi posibilitatea de acordare a locuinţelor de necesitate ca măsură temporară adiţională, la cererea acestora, pe perioada ordinului de protecţie. Locuinţele de necesitate sunt cele prevăzute pentru victimele inundaţiilor, care nu puteau fi folosite pentru alte scopuri în cadrul legal existent, nici măcar atunci când riscul inundaţiilor nu exista.

,,Locuința de necesitate este locuința destinată cazării temporare: (i) a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuințe sunt supuse demolării, în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari; (ii) a victimelor violenței domestice, ca măsură complementară celor prevăzute de lege în domeniul asistenței sociale și protecția victimelor violenței domestice”, se arată în legea recent adoptată.

Conform sursei citate, locuinţele sociale vor putea fi repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale, pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, şi victimelor violenţei domestice. Acestea vor putea ,,beneficia de locuinţe sociale numai până la data finalizării partajului, prin una din modalităţile prevăzute de lege”.

Potrivit unui comunicat de presă al Camerei Deputaților, acest lucru va fi de un real folos, întrucât infrastructura dedicată de adăposturi de urgenţă şi locuinţe protejate acoperă în prezent mai puţin de jumătate din necesar. Posibilitatea de a fi încadrate în categoria beneficiarilor de locuințe sociale va fi o măsură de sprijin pentru victimele violenței domestice, accesul la locuire fiind un element care le va asigura un parcurs mai ușor către o viață de independență față de abuzator.

„În 2021, au fost 18.303 cazuri de pericol iminent, sesizate de poliţiştii care au intervenit şi, din păcate, aproape unul din trei ordine de protecţie este încălcat, iar 84% dintre faptele de loviri sau violenţe s-au întâmplat la domiciliu. Combaterea violenței împotriva femeilor înseamnă includerea victimelor în categoria celor care pot cere locuințe sociale sau de necesitate. Prin această lege, victimele vor avea acces la un spațiu sigur, în locuințe sociale (pe termen lung, inclusiv dacă se relochează în alt județ) sau în cele de necesitate (pe durata ordinului de protecție). Vor avea un spațiu care le oferă posibilitatea ieșirii din situația de vulnerabilitate și transferul către o viață independentă”, a declarat deputata Oana Țoiu, coiniţiatoare a proiectului de lege și Președinta Comisiei pentru Tineret și Sport.

În 2021, în România au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, dintre care 4.870 provin din ordine de protecţie provizorii. Faptele au fost comise atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în proporţii aproape egale, conform unui raport al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, bazat pe datele IGPR.

„Pentru a avea curajul de a porni pe un drum nou, fără abuzuri, victimele au nevoie în primul rând de un loc sigur unde să se poată simți încrezătoare în viitor. Un loc care să le ofere stabilitate. Putem oferi soluţii suplimentare alternative pentru a facilita accesul la locuire pe termen scurt și lung, iar administraţiile ce deţin locuinţe în fondul locativ vin astfel în sprijinul victimelor. Acest pas poate însemna începutul unei vieți independente pentru multe femei. Vrem să le oferim această mână de ajutor”, a  afirmat deputata USR Oana Cambera, coiniţiatoare a proiectului de lege.

Mai multe detalii despre acest proiect de lege aici:

Articolul Victimele violenței domestice vor avea acces la locuințele de necesitate sau la cele sociale apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri,  3 februarie 2021, propunerea legislativă care prevede ca persoanele cu handicap grav să fie reevaluate periodic la domiciliu, fără a se mai deplasa la comisia de evaluare, așa cum stipula legea până acum.

S-au înregistrat 280 de voturi ,,pentru” şi o abţinere.

Deputata PNL Mara Calista, una dintre susținătoarele proiectului, a precizat că evaluarea se va face la domiciliul bolnavului, la cererea acestuia sau a reprezentantului legal. Comisia de evaluare se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi informare a acesteia cu privire la data şi ora efectuării evaluării periodice.

,,Nu de puține ori am văzut şi ştim situaţii în care persoane cu dizabilități încadrate în grad de handicap accentuat sau grav au fost puse pe drumuri, au fost aduse cu tărgile, personal, numai să se reînnoiască acele certificate care nu erau acordate cu titlu definitiv. Este vorba doar despre posibilitatea pentru acele persoane care sunt încadrate în grad accentuat sau grav să poată fi evaluate la domiciliu de către comisia de evaluare, pe baza unei programări anterioare, pentru a nu mai pune aceste persoane și așa greu încercate în niște situații și mai sensibile”, a declarat Mara Calista.

Sursa citată a adaugat că, alături de colegii de la Comisia de Muncă, a adoptat această inițiativă pentru completarea art.87 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pentru care le mulțumește colegilor deputați care au votat pentru adoptarea ei.

„Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap a creat un cadru legal destul de adecvat pentru protecţia şi sprijinul persoanelor aflate în dificultate şi în risc real de excluziune socială. Chiar dacă în decursul timpului legea a suferit numeroase modificări şi completări, aceasta a menținut unele prevederi care nu sunt în spiritul protecției şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap accentuat şi grav.

De pildă, chiar dacă legea distinge între mai multe tipuri de handicap, în funcţie de complexitatea acestora şi de afectarea persoanelor după cum urmează uşor, mediu, accentuat și grav”, legea nu prevede, în mod corespunzător, un tratament de protecție a persoanelor încadrate în grad de handicap accentuat şi grav, atunci când vine vorba despre reevaluările periodice. (…) Legiuitorul a pierdut din vedere faptul că persoanele cu handicap accentuat şi grav se pot deplasa cu greutate sau nu se pot deplasa la reevaluările periodice, tocmai pentru că suferă de un handicap accentuat sau grav! Art. 87 intră în contradicţiei chiar cu prevederile art. 6 unde se stipulează clar că „evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.” Ori, acest articol a fost interpretat doar în sensul că prin persoane nedeplasabile se înţeleg persoanele cu handicap locomotor, excluzându-se persoanele cu alte tipuri de handicap grav sau accentuat care intră tot în categoria „nedeplasabil: handicap psihic, handicap de vedere etc.”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit expunerii de motive menționate mai sus, în imposibilitatea deplasării persoanei cu handicap accentuat sau grav, aceasta poate pierde drepturile conferite prin aceeaşi lege. Mai mult, din punct de vedere birocratic, comisiile de evaluare sunt suprasolicitate cu mii de dosare de handicap, în cea mai mare parte uşor si mediu, ceea ce obligă persoanele cu cu handicap accentuat sau grav să aştepte și zile întregi la cozile formate la comisiile de evaluare.

Propunerea legislativă, adoptată miercuri, are scopul de a restabili spiritul Legii nr. 448/2006, în care persoanele încadrate în grad de handicap accentuat și grav trebuie tratate în mod corespunzător și protejate.

Deputata UDMR Csép Éva-Andrea a subliniat că este vorba despre o modificare importantă.

,,Din anul 2012 deja s-a modificat legea, şi acele persoane care au handicap ireversibil acelea au o permanență deja pe certificatele acestea, așa că vorbim doar de acele cazuri în care trebuie și necesită gradul de handicap o reevaluare periodică, și aici se deplasează acasă doar pentru cazurile cu handicap grav, restul se duc în fața comisiei, în unitățile sanitare, care sunt la îndemâna contribuabililor”, a explicat Csép Éva-Andrea.

Articolul Persoanele cu handicap accentuat sau grav vor putea fi reevaluate periodic la domiciliu apare prima dată în Jurnal Social.

Preşedintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, deputatul USR Oana Țoiu, a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că a solicitat Departamentului de resurse umane din Camera Deputaţilor organizarea unui concurs de angajare pentru persoane cu dizabilităţi, primul de acest fel din istoria forului legislativ.

Postul scos la concurs este în cadrul Departamentului Legislativ – Direcția pentru Lucrările și Secretariatul Comisiilor – Comisia pentru Muncă și Protecție Socială. Înscrierea la concurs se face la sediul Camerei Deputaților din Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, între orele 10:00-12:00, pâna în data de 22 noiembrie 2021. Proba scrisă va avea loc pe 25 noiembrie, iar proba orală pe 10 decembrie.

,,Am solicitat Direcţiei resurse umane organizarea acestui concurs dedicat persoanelor cu dizabilităţi în baza art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, deoarece noi suntem comisie de fond pe modificările legislative care privesc persoanele cu dizabilităţi şi ne dorim să integrăm şi în echipă vocea, experienţa şi perspectiva lor. Sperăm ca procedura odată derulată să fie preluată de cât mai multe instituţii publice, în acest moment în 12 judeţe din ţară niciuna din instituţiile publice cu peste 50 de salariaţi nu îşi îndeplineşte cota de angajare prevăzută de lege, iar în Bucureşti doar 8 din 423 de instituţii„, a declarat Oana Țoiu.

Art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006 enunţă faptul că ,,În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condiţiile prevăzute la alin.(2), autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice publice, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4), au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituţia publică”.

În anul 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2017 a dus la închiderea unui sector de 740 de unităţi protejate, care au rămas fără piaţă de desfacere, în mai puţin de o lună. În aceste unităţi protejate, lucrau aproximativ 2000 de persoane cu dizabilităţi. Pentru aceste persoane nu s-a asigurat nicio alternativă care să combată pierderea locului de muncă. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a scăzut de la 17,56% în august 2017, la 7,72% în decembrie 2019 şi nici marea majoritate a instituţiilor publice, inclusiv Parlamentul, nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale privind cota de angajare.

,,În baza prevederilor art.78 alin.(2) şi (3) din Legea nr.448/2006, angajatorii care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi, în caz contrar plătesc lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru fiecare loc de muncă neocupat astfel. Pentru 50% din această sumă pot achiziţiona produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate (prevedere reluată)”, se menționează în comunicat.

Conform datelor furnizate de ANAF la data de 25 august 2021, în 12 judeţe nicio instituţie publică (cu cel puţin 50 de salariaţi) nu avea peste 4% angajaţi persoane cu dizabilităţi. Conform ANAF, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019, suma colectată la bugetul de stat a depăşit jumătate de miliard de euro, fără însă ca aceste sume să fie direcţionate spre accesibilizarea locurilor de muncă.

,,Sperăm ca acest concurs nu doar să ne aducă o colegă sau un coleg valoros în echipă, ci şi să încurajeze mai multe instituţii publice să respecte prevederile art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006, economisind şi resurse din bugetele proprii şi poate încurajând accesibilizarea şi din interiorul instituţiilor şi, de ce nu, să creştem împreună rata de ocupare mai aproape de media europeană de 50,8% (în 2019), conform Eurostat”, se mai arată în comunicat.

Deputatul USR Oana Țoiu a precizat că este necesar ca acest anunț să ajungă mai departe, la cei interesați și la comunitatea persoanelor cu dizabilități, iar implicarea organizațiilor non-guvernamentale este esențială, pentru ,,a împinge mereu soluțiile necesare”.

Cerinţele de angajare, condiţiile de participare şi informaţiile despre ce trebuie să conţină dosarul le regăsiţi aici:

http://www.cdep.ro/pls/personal/resurse_umane2015.concurs?idc=1300&par=1

Articolul Primul concurs de angajare pentru persoane cu dizabilităţi din istoria Camerei Deputaților, organizat la Comisia pentru muncă și protecție socială apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaţilor a adoptat joi, 3 iunie, în calitate de for decizional, un proiect de lege potrivit căruia copiii cu dizabilități vor beneficia de extinderea certificatului de încadrare în grad de handicap grav până la împlinirea vârstei de 18 ani, pe baza unor criterii bio-psiho-sociale specifice, în cazul în care le-au fost anterior eliberate, consecutiv, două astfel de certificate cu valabilitatea de doi ani.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi, şi anume 295, şi are ca obiect de reglementare completarea art. 861 din Legea nr.448/2006, în sensul extinderii termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru copiii cu handicap a căror afecţiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, pentru cei cărora le lipseşte un membru în urma amputaţiei şi pentru cei cu tulburări din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate.

„Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care copilului cu dizabilităţi îi sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, fiecare având termenul de valabilitate de 2 ani, ulterior, Comisia pentru protecţia copilului eliberează un certificat valabil până la vârsta de 18 ani, pe baza unor criterii bio-psiho-sociale specifice, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale”, se arată în proiectul de lege.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Muncii și Protecției sociale criteriile bio-psiho-sociale.

Pe 3 iunie 2020, Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaţilor a fost decizional. Așadar, legea merge la promulgare.

Articolul Copiii cu dizabilități vor beneficia de extinderea certificatului de încadrare în grad de handicap grav până la împlinirea vârstei de 18 ani apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 10 martie, s-a votat Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.96 din Legea nr.448/2006 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Propunerea legislativă, inițiată de doamna deputat PNL Claudia Boghicevici, a fost respinsă de către Camera Deputaților, cu 297 de voturi pentru,  un vot contra și o abținere.

Partidul de guvernământ a respins propunerea de accesibilizare, motivul fiind Art.138, alin.5, unde se menționează că ,,fără stabilirea sursei de finanțare” nu poate fi aprobată nicio cheltuială.

,,Semnalăm faptul că propunerea legislativă nu respectă prevederile art.138, alin. (5) din Constituție, potrivit cărora ,,Nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare” și nici pe cele ale art.15, alin.(1) ale Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, acestea pot fi aprobate, dar cu precizarea surselor de acoperire a acestora, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul”, se arată în motivarea deciziei de respingere a propunereii legislative.

Conform Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de UE în 2011, statele se obligă să ia o serie de măsuri, pentru protejarea persoanelor cu handicap, precum creșterea accesibilității: ,,Statele Părți vor lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transport, informație și mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile și sistemele informatice și de comunicații și la alte facilități și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și rurale. Aceste măsuri, care includ identificarea și eliminarea obstacolelor și barierelor față de accesul deplin, trebuie aplicate, printre altele la:

Clădiri, drumuri, mijloace de transport și alte facilități interioare sau exterioare, inclusiv școli, locuințe, unități medicale și locuri de muncă; “

Cu toate acestea, se observă o serie de probleme grave în ce privește creșterea accesibilității. În România, mediul public încă nu este încă accesibil în mare parte persoanelor cu dizabilități. De exemplu, instituții publice importante nu au o rampă de acces în clădire, un lift sau minime facilități de comunicare cu persoanele cu dizabilități.

Deputatul PNL Claudia Boghicevici subliniază că Legea 448/2006 conține prevederi care ar trebui să conducă la implementarea normelor europene privind accesibilizarea mediului public, însă, în practică, aceasta nu se apropie de aceste standarde.

,,A vorbi de integrarea persoanelor cu dizabilități este total lipsit de credibilitate, atât timp cât nu asigurăm nici măcar acele condiții minime de accesibilitate a mediului fizic, astfel încât aceste persoane să nu mai fie dependente de însoțitori.

Necesitatea accesibilizării tuturor instituțiilor, a clădirilor publice, dar și a celorlalte spații publice dintr-o comunitate, este pe departe una din nevoile care trebuie prioritizate la nivelul cheltuielilor publice”, a declarat  Claudia Boghicevici.

Articolul A fost respinsă propunerea legislativă privind accesibilizarea apare prima dată în Jurnal Social.