În Comisia pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, a fost dezbătut Proiectul Legii Pensiilor, marți, 12 decembrie. Deputații  Cristian-Gabriel Seidler (USR),  Éva-Andrea Csép  (UDMR), Dan Vîlceanu (PNL) au depus și susținut amendamente la Legea Pensiilor cu privire la pensionarii cu handicap.

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Daniela Tontsch, a afirmat că a conceput amendamentele, pe care le-a înaintat deputaților din comisiile de specialitate, din Camera Deputaților,  cu o echipă de profesioniști: avocați, juriști, economiști, printre care sunt și persoane cu handicap fizic, gradul grav. Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav. Întâi au votat ca și aceștia, pe lângă nevăzători, să beneficieze de stagiu redus de cotizare. După pauza de prânz, aleșii s-au răzgândit, revenind la varianta inițială, în care doar nevăzătorii beneficiază de stagiu redus de cotizare de 11 ani și 8 luni. Așadar, persoanele cu handicap fizic, gradul grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide.

,,Dacă acest articol ar fi trecut sub forma solicitată de noi, ar fi ajutat persoanele cu dizabilități să se pensioneze cu 1/3 din stagiul complet de cotizare, în cazul acesta doar o singură categorie poate să facă acest lucru. Problema cea mai mare este că noua Lege a Pensiilor nu recunoaște stagiul de cotizare al persoanelor cu dizabilități de o treime, ca fiind stagiu complet. Asta înseamnă că pensia persoanelor cu dizabilități, a pensionarilor, a celor care au muncit și sunt pensionați la limită de vârstă, nu va mai crește niciodată. Astăzi, avem 45 000 de persoane cu dizabilități angajate la nivel național, dintre care 20 000 sunt cu handicap grav. Costurile nu ar fi foarte mari, problema este stagiul de cotizare de o treime. Practic, cei cu handicap fizic grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide, ca să îndeplinească stagiul de cotizare, minim de 15 ani. Este o discriminare, o încălcare a art. 16 din Constituție. Atât Codul muncii, cât și Legea nr. 448 /2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și Constituția nu prevăd diferențiere pe tipurile de handicap, a explicat Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilități.

,,Doamna Olguța Vasilescu a afirmat că pensionarii cu handicap fizic vor fi incluși în Legea Asistenței Sociale. Ce să caute acolo dacă au îndeplinit stagiul de cotizare prevăzut de lege, adică au muncit 20 de ani, 23, 24 sau 30 de ani? Vorbim de PENSIONARI, nu de asistați social”, a adăugat ea.

,,Pe lângă diverse aspecte tehnice, majoritatea guvernamentală s-a gândit şi s-a răzgândit cu privire la discriminarea dintre diverse categorii de persoane cu handicap, dar, dincolo de asta, cele trei probleme majore ale acestei legi a pensiilor rămân. În continuare rămân în vigoare pensiile speciale, ceea ce nu poate fi numită o echitate socială aşa cum se doreşte, nu este o reformă reală a sistemului de pensii, se tărăgănează acelaşi sistem de pensii. Legea va intra în vigoare abia în septembrie 2021 şi este doar o promisiune deşartă a actualei majorităţi guvernamentale pentru categoria pensionarilor,”a afirmat deputatul USR Cristian Seidler.

,,Noi am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că este o lege proastă şi neconstituţională. Sunt mai multe articole neconstituţionale. Vă aduc doar câteva chestiuni: discriminare între persoane cu dizabilităţi (…) – să legi pensia de invaliditate de stagiul minim de cotizare, de parcă poţi rămâne invalid atunci când tu îţi programezi. Nu îţi programezi să rămâi invalid după 15 ani de cotizare. Este o mare tâmpenie, o mare aberaţie. Noi am propus ca în textul legii să apară că persoanele cu handicap grav beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare, ori în forma adoptată se arată că beneficiază de aceste drepturi doar nevăzătorii”, a declarat deputatul liberal Dan Vîlceanu

După respingerea amendamentelor privind persoanele cu handicap, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că UDMR va susține amendamentul privind persoanele cu dizabilități și este chiar posibil ca deputații formațiunii să nu voteze Legea pensiilor. Astfel, dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

,,La legea pensiilor sunt cel puţin două chestiuni ce trebuie spuse. Este o lege mai bună decât legea actuală, dar există şi o problemă care trebuie tratată foarte serios – problema persoanelor cu dizabilităţi. Noi am avut ieri un amendament – şi în Senat am avut acest amendament – în comisia de specialitate. Prima dată a fost votat amendamentul nostru, după pauză au reluat votul şi au mai votat o dată şi a picat amendamentul. Nu poți să scoți din sistemul pensiilor aceste persoane, nu poți să spui că vei veni cu altă lege și vei introduce în sistemul social. Putem discuta de impactul financiar, dar trebuie să vedem cifrele, se poate spune că sunt anumite probleme de ordin administrativ, dar trebuie rezolvate administrativ aceste probleme, în comisiile care stabilesc gradul de invaliditate și în sistemul de pensii aceste persoane trebuie să se regăsească, asta a fost și este solicitarea noastră, mai ales că legea intră în vigoare în 2021, deci e timp, doi ani, să rezolvi și problemele administrative, și cele legate de impactul financiar. Nu poți să spui că aceste persoane nu trebuie să se regăsească în acest sistem”, a declarat președintele UDMR la Camera Deputaților.

Liderul UDMR a ținut să mai precizeze că se va discuta în continuare și probabil că se va găși o soluție. El speră că se va găsi o soluție pentru această categorie – persoanele cu dizabilități.

După ce deputatul Kelemen Hunor a anunțat că UDMR va merge până la capăt cu amendamentul privind persoanele cu dizabilități, Călin Popescu Tăriceanu i-a făcut o ofertă.

„Dacă au niște propuneri, suntem dispuși să îi ascultăm”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Deputatul USR Cristian Seidler a declarat, marți, că va discuta cu juriștii cu ceilalţi colegi şi cu partidele de opoziție pentru a contesta la CCR Legea pensiilor, existând cel puțin trei motive de neconstituționalitate.

Și președintele Consiliului Național al Dizabilități, Daniela Tontsch, care a participat la dezbaterile din Comisia pentru muncă și a susținut aceste amendamente, a anunțat că ia în considerare demersul deputatului USR.

Articolul Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor a organizat in data de 20 septembrie 2017, o intalnire cu reprezentantii ONG-urilor persoanelor cu dizabilitati, pentru a discuta cu privire la nemultumirile acestora in legatura cu OUG 60/2017, care a intrat in vigoare la data de 1 septembrie a.c. Intalnirea s-a referit exclusiv la nemultumirea legata de modificarile in functionarea unitatilor protejate autorizate (UPA), odata cu disparitia unei piete special destinata acestor structuri sau scoaterea lor inafara cadrului legal prin modificarea articolului 81 din Legea 448/2006 si, ca urmare, iminenta pierdere a locurilor de munca de catre persoanele cu dizabilitati angajate in UPA.

Sedinta a fost condusa de dl Mihaita Gaina, vicepresedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala, in total participand 10 deputati, majoritatea din partidele care asigura guvernarea actuala.

ONG-istii au mentionat ca Legea 448/2006, care este modificata prin OUG 60/2017, trebuia sa fie amendata de multi ani, de cand reprezentantii diverselor UPA solicita Ministerului Muncii acest lucru. Acestia au atentionat ca din pacate, dupa 10 ani in care Statul roman nu si-a exercitat functia de control si coercitie in mod corespunzator, este nedrept sa se demoleze intreg sistemul de unitati protejate, fiind mai logic sa se impuna criterii care sa permita functionarea in continuare doar a celor care lucreaza cu persoane cu dizabilitati in mod real.

„Intentia de dinamizare a procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități trebuie sa aiba in vedere ca exista doua categorii de persoane cu dizabilitati- angajabile si greu angajabile, si cele din urma nu pot lucra decat in mediu de lucru protejat, asa cum este creat doar in unitatile protejate. Lipsa distinctiei intre loc de munca obisnuit si loc de munca protejat va avea efect negativ asupra persoanelor cu dizabilitati greu angajabile care sunt acum angajati UPA” – au sustinut reperezentantii FONSS.

Pentru a putea lucra, persoanele greu angajabile au nevoie de servicii de adaptare la locul de munca, accesibilizarea spatiului de lucru, program de lucru adaptat, servicii de consiliere in vederea remanentei la locul de munca precum si gestionarea conflictelor, descompunerea procesului tehnologic, pe etape astfel incat fiecare sa presteze activitatea pentru care are cele mai multe abilitati si formare continua. Toate aceste conditii presupun cheltuieli si un corp de specialisti care e greu de crezut ca ar exista in institutii publice si firme private.

Intentia de creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați prin incadrarea de persoane cu dizabilitati, nu trebuie sa presupuna lipsa unor masuri tranzitorii care sa permita pregatirea angajarii pe piata libera a muncii a celor dintre ei care pot lucra in mediul clasic de lucru. Vorbim de asemenea de estimari bugetare, locuri de munca vacante si accesibilitati la locul de munca, inexistente acum in sistemul public si costisitoate pentru sistemul privat.

A fost remarcat si faptul ca OUG 60 nu tine cont de calificarile persoanelor cu dizabilitati, preponderente in domenii precum legătorie manuală, arhivare, croitorie, confectionare, curățenie, catering, masaj, artizanat, pictură, comerț cu amănuntul. In aceste domenii angajatorii sunt firme mici, cu mai putin de 50 de angajati, care nu intra sub incidenta Legii 448/2006, asa cum rezulta din mai multe studii realizate pe UPA.

Un alt efect negativ al OUG 60/2017 este si acela ca nu se impune nici un criteriu legat de norma de munca/numarul de angajati, ceea ce va duce fie la angajarea in munca a persoanelor cu handicap usor, astfel incat sa fie integrate in munca fara efort major, fie eludarea legii prin „inchirierea certificatului de handicap”. Mai exact, deja au aparut solicitari de angajare a unei persoane cu dizabilitati, indiferent de grad, dar pe un program minim (1-2 ore) astfel incat anagajatorul sa poata prezenta dovada angajarii si sa scape de taxa. Omisiunea aceasta in OUG a aparut desi Ministerul Muncii si Justitiei Sociala a precizat in comunicatul din 8 august 2017 ca un motiv al aparitiei OUG 60/2017 este ca „majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea un regim preferențial.” Daca in comunicat se spunea ca ministerul a sesizat ca se profita in unele situatii de persoane cu dizabilitati, in fapt OUG permite in continuare astfel de practici. Propunerea ONG-urilor care doresc in mod real integrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati este ca norma de munca a acestor persoane sa reprezinte minimum 30% din totalul normei de munca a salariatilor entitatii respective.

ONG-istii au explicat de asemenea, ca exprimarile publice cu privire la OUG 60/2017 au situat persoanele cu dizabilitati in fata alegerii: salariul in UPA sau indemnizatia, adica asistat sau angajat? Practic, facandu-se corelatia intre marirea indemnizatiilor pentru persoane cu dizabilitati si adunarea de bani mai multi din taxa pe handicap, renuntarea la optiunea pe care angajatorul cu peste 50 de angajati o are, de a face comenzi la UPA este o aberatie. Cele doua nu trebuie sa fie corelate. Angajatorul este taxat pentru ca nu a subscris obligatiei de integrare in munca a persoanei cu dizabilitati, nu pentru a putea fi sprijinite persoanele cu dizabilitati in general.

De altfel, votarea OUG 60/2017 in actuala forma insemna sa se aleaga intre investitia pe termen lung in dezvoltare si independenta persoanelor cu dizabilitati sau dependenta de asistenta a acestora, balanta fiind inclinata in favoarea dependentei si cresterii poverii sociale.

De asemenea, votarea OUG 60/2017 va duce cel mai probabil la sanctionarea Statului roman pentru nerespectarea obligatiilor de sustenabilitate a proiectelor finantate din fonduri europene, stiut fiind faptul ca peste 200 de UPA sunt infiintate si dezvoltate cu astfel de fonduri.

Reprezentantii persoanelor cu dizabilitati din UPA au facut apel la ratiune solicitand ca incapacitatea controlului sa nu fie acoperita cu desfiintarea unui sector, pentru a nu fi afectati cei cu dizabilitati care au facut eforturi uriase sa treac de la statutul de asistat la cel de angajat sau chiar antreprenor.

Declaratii consemnate in cadrul intalnirii din Comisia de munca a Camerei Deputatilor:

„Acesta legislatie legata de UPA a adus in Romania conceptul de munca protejata. OUG 60/2017 il distruge. Am dori ca toate persoanele cu dizabilitati sa lucreze pe piata libera a muncii, dar trebuie sa intelegem ca vor exista intotdeauna oameni care nu vor putea sa lucreze intr-un loc de munca neprotejat. Vrem sa scapam de frauda, dar ne aflam aici in Romania din cauza lipsei de control, nu pentru ca noi am incalcat legea. Mesajul nostru este sa sustineti nevoia de masuri tranzitorii, pana ce se pregateste piata si persoana cu dizabilitati, care poate lucra in mediul normal. Propunerile noastre vizeaza pastrarea conceptului de munca protejata. Nu distrugeti asta pentru ca veti distruge viata unui numar important de persoane cu dizabilitati, care niciodata nu vor putea patrunde pe piata normala a muncii si familiile lor. Le creati dependenta de indemnizatii si de un sistem de ajutorare pasiv, in locul unei protectii sociale active care ii ajuta sa aiba sanse egale in comunitate. Va stam la dispozitie in orice moment sa discutam cu creionul in mana amendamentele, iar ceea ce va propunem noi in documente este economic vorbind chiar mai profitabil pentru stat decat ce propune OUG si protejeaza si persoanele acestea care nu vor putea lucra niciodata pe piata libera a muncii.” – Diana Chiriacescu, FONSS.

„Vom redacta un raport asupra acestui dialog. Va promit ca vom analiza in Comisie, vom discuta si cu minstrul muncii, si cu presedintele Camerei Deputatilor- domnul Liviu Dragnea, astfel incat sa facem modificarile de bun-simt, care sunt solicitate de dumneavoastra. Ar fi bine chiar sa facem un grup de lucru, astfel incat sa gasim o formula care sa nu afecteze persoanele cu dizabilitati despre care ati vorbit.”- a mentionat dl Mihaita Gaina, vicepresedintele Comisiei de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor la finalul intalnirii.

De retinut este ca fiecare zi care trece apropie unitatile protejate de faliment si cele 2000 de persoane cu dizabilitati si alti 2000 de colegi ai lor fara dizabilitati de somaj. Odata cu acesta, Romania devine tara europeana din care va disparea conceptul de munca protejata.

Propunerile celor peste 150 de UPA si ONG-uri ale persoanelor cu dizabilitati sa afla acum pe masa deputatilor. La ei este decizia.

Pentru detalii in legatura cu acest subiect persoana de contact este Mihaela Munteanu, director de comunicare si advocacy FONSS (tel. 0740513864, email: comunicare@fonss.ro).

Articolul Salvati locurile de munca protejate ale persoanelor cu dizabilitati! apare prima dată în Jurnal Social.