Toate cabinetele teritoriale de expertiză medicală vor trece din subordinea caselor teritoriale de pensii în administrarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM), potrivit unui act normativ aprobat miercuri, 18 decembrie 2024, de Guvern.

,,Guvernul a aprobat astăzi un proiect de act normativ, inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin care toate cabinetele teritoriale de expertiză medicală trec din subordinea caselor teritoriale de pensii în administrarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM), conform Legii 360/2023”, a anunțat Ministerul Muncii într-un comunicat de presă

În prezent, cabinetele de expertiză medicală au dublă subordonare: administrativă, la nivelul caselor teritoriale de pensie, și profesional/metodologică la nivelul INEMRCM.

Potrivit Ministerului Muncii, această schimbare urmărește creșterea calității serviciilor oferite, prin coordonarea unitară a activității la nivel național. Astfel, vor fi stabilite proceduri clare și criterii unitare de diagnostic clinic, funcțional și de încadrare în gradele de invaliditate, aplicabile uniform pe întreg teritoriul țării.

„Acest demers reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea expertizei medicale a capacității de muncă. Asigurăm astfel creșterea calității actului profesional și uniformizarea procedurilor”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Articolul Expertiza medicală a capacității de muncă va fi coordonată unitar la nivel național apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarităţii Sociale a lansat, marți, 6 septembrie 2022, în dezbatere publică, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă.

,,Având în vedere particularităţile de ordin medical şi socio-profesional care intervin frecvent în evaluarea capacității de muncă, vasta experiență în domeniul asigurărilor sociale și, nu în ultimul rând, modificările legislative survenite pe parcursul ultimilor 10 ani, medicii experți din cadrul sistemului au constatat faptul că normele și criteriile de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate, stabilite prin Anexa la Hotărârea Guvernului nr.155/2011, nu mai sunt în concordanță cu standardele medicale naționale și internaționale actuale și nici nu mai reflectă cu acuratețe evoluția/structura morbidității din România”, se arată în documentul emis de Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, proiectul de Hotărâre de Guvern constituie un sistem de referinţă standardizat, structurat într-un mod care să ofere medicilor experţi ai asigurărilor sociale o modalitate obiectivă şi reproductibilă de analiză a cazurilor. Noile criterii si norme de diagnostic clinic, diagnostic funcţional si de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate au fost elaborate, astfel încât să corespundă recomandărilor CIF (Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, OMS, 2007) de a fi utilizate în mod complementar ambele ramuri ale clasificărilor internaţionale OMS (respectiv CIM – Clasificarea Internaţională a Maladiilor – CIM 10 şi CIF), acestea se bazează pe definiţii, scale şi metode de diagostic standardizate, aplicate la nivel internaţional.

,,Evaluarea pacientului conform noilor criterii aduce un plus de viziune medicală, în sensul eliminării cât mai mult posibil a subiectivității și reducerii baremelor medicale impuse, lăsând o mai mare libertate judecății medicale și evaluării persoanei, respectiv a tuturor afecțiunilor prezentate de către acesta”, se mai precizează în document.

Astfel, proiectul de act normativ propune criterii medicale îmbunătățite si actualizate, pentru o evaluare complexă, obiectivă și actualizată a stării de sanatate a persoanei, folosind proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practică medicală naționale și internaționale.

Conform Anexei la Proiectul de Hotărâre, invaliditatea este o noţiune medico-juridică care exprimă statutul particular al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care beneficiază de drepturi conform legii. Invaliditatea este cuantificată în raport cu posibilitatea desfăşurării activităţilor legate de viaţa profesională şi/sau cotidiană, astfel:

1. invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cât şi a capacităţii de autoservire, necesitând asistenţă permanentă din partea altei persoane;

2. invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, dar cu conservarea capacităţii de autoservire;

3. invaliditate de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activităţi profesionale cu program redus şi în condiţii adecvate de solicitare.

Gradele de deficiențe funcționale

Fără deficiență funcțională: Fără limitarea activităţilor. Pot fi efectuate activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă.

Fără restricţii de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament şi de prevenire a unor posibile complicaţii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educaţie şi formare, consiliere vocaţională şi de angajare în muncă.

Deficienţă funcţională uşoară: Fără limitarea sau limitare uşoară a activităților. Pot fi efectuate activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă.

Fără restricţii de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament şi de prevenire a unor posibile complicaţii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educaţie şi formare, consiliere vocaţională şi de angajare în muncă.

Deficiență funcțională medie: Limitarea moderată a activităților fizice. Pot fi efectuate activități profesionale organizate, zilnice, cu implicare în unele aspectele ale muncii, cu finalizarea acestora, independent și în grup, cu jumătate de normă, dacă acestea presupun solicitări energetice medii și dacă se desfășoară în mediu fără noxe, și în condiții corespunzătoare de microclimat. În unele cazuri activitatea profesională se poate desfășura doar în condiții speciale, în funcție de natura afectării și tipul de raport de muncă.

Fără restricții sau restricții ușoare de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament curativ și recuperator. Pot fi necesare servicii de educație și formare, de consiliere vocațională și de angajare în muncă.

Deficiență funcțională accentuată: Limitarea moderată/severă a activităților. Pot fi efectuate activități fizice ușoare/sedentare. În general, nu pot fi efectuate activități profesionale; este păstrată capacitatea de autoservire. În unele cazuri activitatea profesională se poate desfășura doar în condiții speciale ,în funcție de natura afectării și tipul de raport de muncă.

Restricții moderate de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament curativ și al complicațiilor, servicii de îngrijire și reabilitare pe termen lung. Pot fi necesare și unele servicii generale de suport social.

Deficiență funcțională gravă: Limitarea severă/completă a activităților: capacitate de muncă și capacitate de autoservire pierdute.

Restricții complete de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament, eventual furnizarea de tehnologii ajutătoare și a altor echipamente adaptate. Pot fi necesare servicii de asistență socială pentru activitățile instrumentale ale vieții cotidiene, eventual de îngrijire personală pentru activitățile de bază.

Relația deficiență funcțională-incapacitate adaptativă-capacitate de muncă/ autoservire și gradele de invaliditate corespunzătoare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ pot fi transmise la adresa de e-mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de zece zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 06.09.2022-15.09.2022.

Articolul Proiect de lege inițiat de Ministerul Muncii, care prevede noi criterii pentru stabilirea gradului de invaliditate apare prima dată în Jurnal Social.