În contextul problemelor legate de noua lege a pensiilor, a protestelor pensionarilor cu dizabilități, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), au afirmat la întâlnirile cu reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR) că sunt 19000 pensionari cu dizabilități, pensionați la limită de vârstă.

Având în vedere afirmațiile făcute de reprezentanții Guvernului, menționate mai sus, Consiliul Național al Dizabilității din România a solicitat CNPP să le transmită numărul de persoane cu dizabilități care s-au pensionat la limită de vârstă și au îndeplinit stagiul complet de cotizare, în condiții de handicap, potrivit legislației aplicată anterior datei de 1.09.2024.

În adresa CNPP Nr. B1545/D.B./27.09.2024, reprezentanții CNDR au fost informați că sunt 7989 de persoane care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare prevăzute în art. 58 din Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii. Aceștia afirmă că CNPP nu a menționat și numărul de persoane care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare prevăzute în art. 59 din Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii. Deși solicitarea CNDR viza toate persoanele.

Având în vedere că art. 59 din Legea 263/2010 vizeză nevăzătorii, reprezentanții CNDR au solicitat, din nou, să le comunice numărul de persoane care au realizat stagiul de cotizare contributiv în condiții de handicap și beneficiază de pensii la limită de vârstă, potrivit art. 59.

În data de 15 octombrie 2024, reprezentanții CNDR au primit următorul răspuns: „…avem plăcerea să vă comunicăm că sunt 1777 de nevăzători care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare, prevăzute de art. 59 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.” În aceeași adresă, li se mai spune că răspunsul anterior era complet, „întrucât acesta viza exclusiv numărul de persoane cu dizabilități care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat, în condițiile de handicap, stagiile complete de cotizare”, informează CNDR.

Așadar, numărul total de persoane cu dizabilități pensionate la limită de vârstă sunt 7989, dintre care 1777 sunt nevăzători.

,,Un număr atât de mic arată că multe persoane cu dizabilități nu reușesc să acumuleze stagiul de cotizare necesar pentru a obține o pensie la limită de vârstă. Aceasta indică dificultăți în zona pieței muncii din cauza marginalizării, lipsei de oportunități, discriminării și neadaptării locurilor de muncă la nevoile lor specifice. Este important ca statul să se concentreze pe facilitarea accesului la educație, formare profesională și locuri de muncă adecvate pentru aceste persoane.

Multe persoane întâmpină dificultăți în sistemul de protecție socială, fie că este vorba de lipsă de acces la locurile de muncă adaptate, fie de probleme de sănătate agravate pe termen lung. Statutul nu oferă suficiente mecanisme de sprijin pentru a facilita angajarea pe termen lung.

De asemenea, calitatea îngrijirii medicale și a serviciilor de reabilitare disponibile sunt deficitare, ceea ce le afectează capacitatea de a menține un loc de muncă și de a acumula stagii de cotizare necesare”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Doar 7989 de persoane cu dizabilități din România sunt pensionate la limită de vârstă apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu 1 septembrie, o nouă lege reglementează pensiile, modificând modalitatea de calcul și eliminând opțiunea de pensie anticipată fără penalizări, printre altele. În contextul întrebărilor primite recent, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) oferă clarificări referitoare la trecerea la pensia de vârstă pentru pensiile de invaliditate și cele anticipate sau anticipate parțiale stabilite conform legislației anterioare.

De curând, CNPP a făcut o serie de precizări, „având în vedere numeroasele întrebări referitoare la modul de soluționare a trecerilor la pensie pentru limită de vârstă, conform Legii nr. 360/2023 (noua lege a pensiilor), în situația pensiilor de invaliditate și anticipate/ anticipate parțiale stabilite potrivit legislației anterioare”.

Mai exact, noua legislație a pensiilor stabilește un nou mod de calcul al pensiilor și recalcularea celor stabilite în baza vechii legislații (Legea 263/2010). ,,La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință (…)”

În plus, noua lege a pensiilor prevede eliminarea pensiei anticipate fără penalizări. ,,La data intrării în vigoare a actualei legi (Legea nr. 360/2023), pensiile anticipate și pensiile anticipate parţiale, stabilite conform legislaţiei anterioare, devin pensii anticipate, în înțelesul noii legi.

Totodată, prezenta lege a pensiilor stabilește că, ,,la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea perioadelor asimilate și a stagiilor de cotizare realizate și nevalorificate la stabilirea pensiei”.

Situația este similară și în cazul pensiei de invaliditate, care se transformă în pensie pentru limită de vârstă în momentul în care sunt îndeplinite condițiile legale.

Potrivit art. 72 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, ,,La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum şi a perioadelor prevăzute la art.61 alin.(2).”

Condițiile pentru pensia de limită de vârstă sunt îndeplinite la împlinirea vârstelor standard de pensionare (65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dar, în cazul femeilor, ea se va atinge în 2035), cu respectarea condiţiei privind stagiul minim de cotizare contributiv (stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet, de 35 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei).

,,Pensiile anticipate parțiale și pensiile anticipate, devenite pensii anticipate în sensul noii legi, precum și pensiile de invaliditate, devenite pensii de invaliditate în sensul noii legi, pot fi transformate, din oficiu, în pensii pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstelor standard de pensionare reduse, în situația în care sunt îndeplinite condițiile referitoare la realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, respectiv, depășirea acestuia cu cel puțin 5 ani de stagiu de cotizare, după caz”, precizează CNPP.

Începând cu data de 1 septembrie 2024, condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă sunt reglementate la Secțiunea 1, art. 46-57 din Legea nr. 360/2023.

Articolul CNPP: Precizări referitoare la trecerea la pensie pentru limită de vârstă în cazul pensiilor de invaliditate și anticipate sau anticipate parțiale stabilite potrivit legislației anterioare apare prima dată în Jurnal Social.

Noua lege a pensiilor a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 și a adus mai multe modificări, inclusiv în legătură cu pensiile de invaliditate. În prezent, după ce gradele de invaliditate au fost redefinite, pensionarii de invaliditate pot cumula pensia cu alte venituri, indiferent de gradul la care sunt încadrați.

Prin urmare, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut recent o serie de precizări privind cumulul pensiilor cu alte venituri.

Cine poate cumula pensia cu alte venituri?

Cumulul pensiei cu alte venituri se aplică pensionarilor sistemului public de pensii care realizează venituri în următoarele situații:

• Activități pentru care se datorează contribuţii de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
• Activități în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, indiferent de nivelul veniturilor;

În plus, o noutate introdusă de Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii este că pensionarii de invaliditate pot cumula acum pensia cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate.

Cine nu poate cumula pensia cu alte venituri?

În schimb, nu pot cumula pensia cu alte venituri:

• Soţul supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş, care realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată (3.700 lei începând cu data de 1 iulie 2024);
• Beneficiarul unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare:
• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• ca persoană care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrul cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor sus menționate

Totodată, CNPP precizează că, ,,în vederea valorificării stagiului de cotizare realizat după data înscrierii la pensie, pensionarii pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea acestuia, în condiţiile legii, o singură dată într-un an calendaristic” și că „stagiul de cotizare realizat în regim de cumul nu intră în calculul punctelor de stabilitate”.

De menționat este faptul că precizările privind cumulul pensiei cu alte venituri nu sunt clare. Încă nu au apărut noile norme de încadrare în gradele de invaliditate.

Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, adică ar trebui să apară până pe 30 noiembrie 2024.

În plus, există incertitudine având în vedere următoarele informații oferite de directorul Casei de Pensii Bihor, Laurențiu Țenț.

„Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I și II nu aveau drept de muncă, iar cei încadrați în gradul III puteau lucra doar cu jumătate de normă. Acum nu mai este nicio restricție, pot să lucreze și cu 8 ore și să-și păstreze pensia”, a spus Laurențiu Țenț.

Totodată, acesta a subliniat că reversul medaliei este, însă, că perioada petrecută în pensie de invaliditate nu va mai fi asimilată ca stagiu necontributiv, atunci când trece la pensia de vârstă.

,,Până acum, pensia de invaliditate avea același statut ca facultatea sau ca armata când era vorba de calculul vechimii în muncă. De acum nu mai reprezintă vechime deloc”, a adăugat directorul.

Mai multe informații despre declarațiile date de directorul Casei de Pensii Bihor aici: Cum te poti pensiona la 60 de ani si alte noutati importante din… (ebihoreanul.ro)

Articolul CNPP: Precizări referitoare la cumulul pensiei cu alte venituri apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat că aproximativ 135.700 de bilete la tratament balnear vor fi asigurate în acest an prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), față de 120.000 în anul 2023. Dintre acestea, aproximativ 60.000 vor fi asigurate în bazele de tratament administrate de Casa Națională de Pensii Publice, conform Hotărârii de Guvern aprobate, în ședința de joi a Guvernului.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, suma aprobată în vederea asigurării de tratament balnear pensionarilor și persoanelor asigurate în sistemul public de pensii, persoanelor asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și beneficiarilor unor legi cu caracter reparatoriu a fost majorată față de anul 2023, de la 300.000.000 lei la 400.000.000 lei.

,,Suntem conștienți de nevoile persoanelor ajunse la pensie, dar și de ale celor care au suferit accidente de muncă sau au dobândit boli profesionale, și încercăm să răspundem adecvat acestor situații. În acest an am reușit să creștem bugetul alocat pentru biletele de tratament balnear și să majorăm cu aproape 16.000 numărul locurilor pe care le asigurăm”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu.

Astfel, în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice va fi asigurat un număr de maximum 60.420 de bilete de tratament, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere, cu o durată de 16 zile. La acestea se adaugă aproximativ 75.300 de bilete de tratament balnear contractate cu alte unități de profil, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, față de 59.580 de bilete de tratament în 2023.

,,Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale”, se mai precizează în comunicat.

Articolul Guvernul a majorat numărul de bilete de tratament balnear în anul 2024 și suma alocată în acest scop apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat acordarea biletelor de tratament balnear în anul 2023 și a majorat suma alocată în acest scop. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 172/2023, a fost aprobat un număr maxim de 60.420 de locuri la tratament balnear care se acordă, în anul 2023, prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit unui comunicat al CNPP, acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament persoanelor îndreptățite, în limita numărului de locuri asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP, precum și a numărului de locuri contractate cu alți operatori economici de profil și a sumelor alocate pentru această prestație prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

,,În acest an, Guvernul a alocat suma de 300.000.000 lei cu această destinație. Biletele, care includ tariful pentru 12 zile de tratament balnear, vor fi repartizate pe maximum 19 serii, pentru un sejur de 16 zile”, transmite CNPP.

Conform sursei citate, la cele 60.420 de locuri se vor adăuga, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul asigurărilor sociale de stat, bilete de tratament balnear contractate cu alți operatori economici de profil, după încheierea unor contracte subsecvente, în baza unui nou acord cadru.

Pot solicita bilete de tratament pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maxim 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale.

Astfel, beneficiază de tratament balnear în mod gratuit:

a) pensionari de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale conform art. 122 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

b) persoane beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Decretului-lege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, precum şi persoanele care au calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă;

c) persoane beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, republicată;

d) persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) persoane beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare;

f) persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;

g) persoane care beneficiază de bilete de tratament balnear, cure balneoclimaterice potrivit art. 21 alin. (2), art. 22 și art. 24 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cărora li s-a stabilit de către medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, program individual de recuperare sau li s-a emis o recomandare medicală de către medicul curant.

h) persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 757/2008 pentru aprobarea acordării biletelor de tratament balnear, în mod gratuit, salariaţilor care lucrează în mediu radioactiv – zonele I şi II de expunere la radiaţii, la prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea minereului de uraniu, precum şi la conservarea şi închiderea perimetrelor miniere.

Distribuirea biletelor de tratament balnear o face Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), prin casele teritoriale de pensii. Mai precis, cei care doresc să se înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament trebuie să depună la sediul casei teritoriale de pensii sau online (folosind site-ul CNPP) o cerere, urmând ca restul documentelor să fie ataşate la momentul eliberării biletului.

Potrivit CNPP, actele necesare pentru obținerea biletelor sunt următoarele:

• document de plată (după caz, talonul privind drepturile de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public de pensii, în original sau copie, care se va prezenta la momentul eliberării biletului);
• declaraţie pe propria răspundere că nu realizează alte venituri din pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public de pensii, cu excepţia persoanei care depune talonul privind plata acestor drepturi, care se va prezenta la momentul eliberării biletului;
• biletul de trimitere – formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de către societăţile de turism balnear şi de recuperare, eliberat de către medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate (copie, cu prezentarea actului original la momentul eliberării biletului).

Lista stațiunilor și prețul integral al biletelor de tratament asigurate prin SC TBRCM SA, care se aplică pentru anul 2023, sunt afișate pe Portalul CNPP la domeniul ,,Activități CNPP/Bilete de tratament și odihnă”.

Casa Națională de Pensii Publice precizează că prima serie a început din data de 9 martie a.c., biletele fiind deja disponibile la casele teritoriale de pensii.

Numărul biletelor de tratament balnear contractate cu alți operatori economici va fi anunțat, ulterior, prin postarea pe Portalul CNPP.

Articolul Guvernul a aprobat acordarea biletelor de tratament balnear în anul 2023 și a majorat suma alocată în acest scop apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a publicat o serie de precizări cu privire la calculul şi declararea lunară a impozitului pe venitul din pensii şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii, se arată într-un comunicat al instituției.

Sursa citată subliniază modificările aduse prin OUG nr. 130/2021 asupra Codului fiscal, cu implicații asupra veniturilor din pensii și a contribuției de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii, dar şi un exemplu de calcul publicat la sfârşitul articolului. 

Aşadar, la art. XXIV pct. 2 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 100 alin.(1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se stipulează:

,,Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată, potrivit prevederilor titlului V –Contribuţii sociale obligatorii”.

Prevederile din Codul fiscal referitoare la cota de impozit utilizată, la obligaţia de calcul lunar a impozitului aferent veniturilor din pensii, la reţinerea şi la plata către bugetul de stat au rămas nemodificate.

Potrivit art. XXIV pct. 7 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 132 alin.(2) din Codul fiscal, plătitorii de venituri din pensii au obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (declaraţia 112).

Conform art. XXV alin. (1) lit.c) din O.U.G. nr. 130/2021, stabilirea venitului impozabil lunar din pensii după noua formulă de calcul, precum şi declararea lunară a impozitului pe venitul din pensii, prin intermediul declaraţiei 112, se vor face cu veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2022.

Potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) litera f²) și art. 155 alin. (1) litera a¹) din Codul fiscal, așa cum au fost introduse de pct. 11 şi 13 al art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, are calitatea de contribuabil/plătitor de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din pensii, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei.

,,În aceste condiţii, potrivit art. XXIV pct. 18 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 168 alin. (1) şi alin. (5) din Codul fiscal, coroborat cu art. XXIV pct. 16 din acelaşi act normativ, care a introdus art. 157³ în Codul fiscal, CNPP, prin casele teritoriale de pensii, are obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din pensii, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei”, a transmis Casa Naţională de Pensii Publice.

Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei lunare de calcul reprezentată de partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

Potrivit art. XXIV pct. 19 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 169 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii se va face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri, prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (declaraţia 112).

Conform art. XXV alin.(1) lit. c) din O.U.G. nr. 130/2021, calculul şi reţinerea la sursă a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă venitului din pensii, precum şi declararea lunară a acestei contribuţii, prin intermediul declaraţiei 112, se vor face cu veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2022.

Exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, impozitului și venitului net din pensii:

Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate:

(8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

Calcul impozit:

Venitul impozabil lunar din pensii (8000 lei – 2000 lei – 400 lei) = 5600 lei

5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

Venitul net din pensii = 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7040 lei

Articolul <strong>Precizări</strong><strong> referitoare la impozitul pe pensii și contribuțiile de sănătate aferente pensiilor</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), preocupată de starea de sănătate a beneficiarilor săi, în contextul răspândirii COVID-19, a decis ca, începând cu data de 16 martie 2020, să supende activitatea de eliberare a biletelor de tratament balnear, prin intermediul sistemului pe care îl administrează și îl gestionează. Această măsură va fi valabilă pe perioada stării de urgență, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Măsura a fost impusă de hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pentru instituirea unor măsuri pentru evitarea răspândirii COVID-19, prin care au fost aprobate recomandările ,,Grupului de analiză” ce vizează și ,,restricționarea activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive și de divertisment care presupun participarea a peste 50 de persoane, realizate în spații închise, inclusiv cele realizate în săli de tratament balnear, săli de fitness, saloane de SPA-uri, de cosmetică, săli de jocuri de noroc și cazinouri”, precum și de starea de urgență decretată pe 16.03.2020.

Biletele, care au fost eliberate până la această dată, vor fi anulate, urmând ca beneficiarilor să li se restituie integral contribuția, la cerere. Ulterior reluării activității, aceste persoane vor putea să solicite un nou bilet de tratament pentru anul în curs.

Ministerul Muncii reamintește, în acest context, recomandarea ca cererile tip să fie transmise prin poștă sau prin e-mail, urmând să fie contactați telefonic de reprezentanții casei județene de pensii de domiciliu.

La propunerea conducerii S.C. TBRCM SA, pensionarii aflați deja la tratament vor întrerupe sejurul și vor pleca din stațiuni fiind sprijiniți, în acest sens, de conducerea unităților de tratament balnear, care va programa ieșirile în funcție de orarul mijloacelor de transport cu care aceștia se vor întoarce la domiciliu. Pentru zilele neefectuate, beneficiarii pot solicita restituirea contribuției, proporțional cu numărul zilelor neefectuate.

Articolul Casa Națională de Pensii Publice supendă activitatea de eliberare a biletelor de tratament balnear apare prima dată în Jurnal Social.

Laurențiu Țenț, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, a aprobat, prin Ordinul 347/05.02.2020, Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice.

Beneficiază de tratament balnear în mod gratuit pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert  al asigurărilor sociale conform art. 122, alin. (2) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare și persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea eliminării birocrației, la depunerea cererii – tip pentru acordarea unui bilet de tratament balnear pensionarul nu va mai fi obligat să depună copia actului de identitate și talonul de pensie.

Cererile se completează numai pe formularul aprobat (Anexa nr. 1) și se pot transmite prin poștă, fax, e-mail sau se pot depune personal la casa teritorială de pensii competentă.

Cererile se depun cu cel puțin 30 de zile anterioare primei luni din perioada în care se solicită bilet.

Având în vedere Hotărârea de Guvern nr. 99/2020 privind acordarea prestaţiilor sub forma biletelor de tratament balnear, pentru anul 2020, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Naţională de Pensii Publice, în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP este asigurat un număr maxim de 59.926 de bilete de tratament balnear, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere.

Prin Ordinul nr.1764/24.12.2019 al Președintelui CNPP, s-a stabilit nivelul maxim al tarifelor biletelor de tratament balnear.

Anul acesta, prima serie de tratament începe mai devreme, respectiv din data de 17.02.2020.

La numărul de locuri menționat mai sus se va adăuga un număr suplimentar de locuri care vor fi contractate cu operatori economici de profil, până la nivelul sumei de 370.314.000 lei, prevăzută cu această destinație în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
Numărul de locuri contractate va fi anunțat după finalizarea procedurilor de licitație publică, prin postarea pe portalul CNPP.

Citește aici tot documentul…

Articolul Președintele CNPP a aprobat Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Pensii Publice, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, face următoarele PRECIZĂRI referitoare la achitarea drepturilor restante cuvenite în urma recalculării pensiilor pentru beneficiarii prevederilor Legii nr.221/2018 care au primit decizii de recalculare:

– Având în vedere faptul că drepturile de pensie se achită, potrivit calendarului de plată, în intervalul 01 – 15 ale lunii în curs;

– Ținând seama că deciziile de recalculare pentru persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr.221/2018 au fost emise după tipărirea mandatelor aferente lunii aprilie a.c.;

,,Casa Națională de Pensii Publice aduce la cunoștință că, în luna aprilie 2019, pensiile celor care au primit deciziile de recalculare se achită în cuantumul anterior recalculării, urmând ca diferențele reprezentând drepturi restante, calculate pentru perioada 1.10.2018 – 30.04.2019, să fie achitate, la domiciliul beneficiarilor, în intervalul 11.04.2019 – 15.04.2019, prin intermediul factorilor poștali.

În cazul persoanelor care nu au fost găsite la domiciliu de factorii poștali și au fost avizate pentru a se prezenta la Oficiul poștal, sumele reprezentând drepturile restante pot fi ridicate de la ghișeele poștale de care aparțin până la data de 17 aprilie 2019.

Această modalitate de plată a diferențelor se aplică atât pensionarilor care primesc drepturile prin C.N. Poșta Română S.A, cât și celor care primesc drepturile prin cont bancar”, anunță Casa Națională de Pensii Publice printr-un comunicat.

Articolul Casa Națională de Pensii Publice, precizări referitoare la achitarea drepturilor restante cuvenite în urma recalculării pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.