În cadrul forumului, Comisarul European a explicat că, dincolo de aspectul uman, sănătatea populației prezintă avantaje tangibile pentru orice țară.

„A nu ne ocupa de sănătate, a ignora factorii de risc înseamnă pierderi de vieți, ceea ce înseamnă pierderi economice. Numărul mare de decese la vârste premature duce la pierderi în economie. Rolul nostru este să prevenim astfel de situații nefericite și trebuie să ne preocupăm de cum putem să-i determinăm pe oameni să-și poarte de grijă” , a arătat Vytenis ANDRIUKAITIS.

Comisarul european a atras atenția asupra principalilor factori de risc, care amenință sănătatea românilor, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, viața sedentară și alimentația nesănătoasă.

„Prevenția costă mult mai puțin decât tratamentele ulterioare. (…) Trebuie să exploatăm cât mai mult potențialul marketingului pentru a îndruma populația către produsele sănătoase. De asemenea, trebuie să luptăm pentru prevenirea alcoolismului și a efectelor lui dezastruoase asupra tinerilor. Prevenirea bolii este, pentru mine, cel mai important pas către o stare bună de sănătate.”

Vytenis ANDRIUKAITIS a vorbit și despre reformele în sănătate, pe care România trebuie să le îndeplinească, la recomandarea Uniunii Europene. „România a făcut unele lucruri bune, prin implementarea cardurilor de sănătate. Dar mai este nevoie de îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate. Fondurile nerambursabile sunt un instrument-cheie pentru aceste reforme. (…) Este important ca Ministerul Sănătății să accentueze programele de screening și de vaccinare. Este esențial ca oamenii să conștientizeze importanța vaccinării și să aibă încredere în ea.”

În ceea ce privește partea financiară, ANDRIUKAITIS a explicat că aceasta este o problemă cu care se confruntă multe țări din Uniunea Europeană. „În România, sistemul este subfinanțat, ceea ce înseamnă risc pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Bugetul de stat susține o serie de activități, dar, în ceea ce privește cheltuielile, acestea sunt la un nivel foarte scăzut, ceea ce împiedică promovarea unui stil de viață sănătos.”

Sistemul sanitar românesc e la pământ. O simt zilnic mii de pacienți și o spun și datele statistice. România se află pe ultimul loc, al 35-lea în clasament, conform Indexului european al sistemelor de sănătate — ediția pe anul 2016. Țara noastră este în urma unor țări ca Albania, Bulgaria și Muntenegru.

Ionuț MIȘA, Ministrul Finanțelor Publice, a dat asigurări că domeniul sănătății reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului. Acesta a recunoscut însă că limitările de natură financiară pun multe piedici, pe care Executivul încearcă să le depășească.

„Indiscutabil că fără bani nu se face nimic. (…) Anul acesta, pentru a încuraja medicii să rămână în România și să ofere un act medical cât mai bun, fondul de salarii va crește cu 2,9 miliarde, deci salariile nete vor crește cu 25%. Este un efort bugetar care își găsește motivația și sperăm ca el să răspundă la o parte din solicitările personalului medical. Pe lângă aceasta, s-au alocat 600 de milioane de euro pentru serviciul de urgență. Există în plan să se achiziționeze computere tomograf și mai multe echipamente medicale. De asemenea, vor fi achiziționate 2.200 de ambulanțe noi. Sperăm că acești bani se vor utiliza judicios și vor ajunge acolo unde este nevoie de ei — la beneficiarul final, cetățeanul.”

„Fără bani nu ai sănătate. Nu ai medicamentul și știi că mori sau ai trei diagnostice diferite de la trei spitale și nu știi ce să faci — cam aceasta este situația”,  a arătat Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv INTACT Media Group și moderatorul Forumului.

Taxa claw-back, corelată cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc printre care reducerea prețurilor medicamentelor, este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România. Taxa claw-back, ce reprezintă valoarea deficitului bugetului de medicamente, a ajuns la 19,86% în trimestrul I al anului 2017. Aceasta a înregistrat o creștere considerabilă, de peste 4 puncte procentuale, prin comparație cu același trimestru al anului 2016.

Sorin POPESCU, Country Director România, ad interim, Amgen, a vorbit despre dezavantajele taxei claw-back. „Atunci când încerci să folosești un pantof mult mai mic, cum sunt nevoile noastre într-un buget foarte mic, la un moment dat se rupe. Ne-am străduit să ținem prețurile cele mai mici din Europa și am rămas fără medicamente.”

Corina TEODOR, Consultant PPTA — Asociația Companiilor Producătoare de Terapii cu Proteine Plasmatice, a vorbit și ea despre efectele taxei claw-back și a susținut necesitatea unui sistem de impozitare adaptat realității românești. „Consecințele sunt majore. Pacienții nu au alternativă terapeutică. (…) Unele state din Europa au eliminat complet taxa la anumite produse.”

Liviu POPESCU, Director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a explicat că principala cauză a problemelor cu care se confruntă în acest moment piața farmaceutică din România o reprezintă insistența de a menține cel mai scăzut preț al medicamentelor din Europa. „Avem cele mai ieftine medicamente, dar care lipsesc din rafturi. Taxa claw-back vine dintr-o etapă financiară extrem de dificilă pentru România, dar care nu mai face față în ziua de azi.”

Piața de medicamente a scăzut periculos de mult în ultimii ani, iar una dintre cauze o reprezintă comerțul paralel. Florian BODOG, Ministrul Sănătății, a atras atenția asupra problemelor provocate. „Unele companii producătoare au oameni implicați în exportul paralel și mi-aș dori anchete interne la aceste firme. Aș dori să știu cine sunt oamenii din spatele acestei rețele care exportă medicamente.”

Coralia KREYER, Directorul Executiv al Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente, a vorbit la rândul ei despre avantajele distribuției paralele. „Până acum nu s-a găsit o soluție pentru stoparea comerțului paralel. Este posibilă o restricționare în situații excepționale, bazate pe date concrete. (…) Importul paralel chiar este o sursă alternativă de aprovizionare, dar și un beneficiu pentru pacienți și pentru bugetul statului.”

România se află din nou pe ultimul loc în ce privește rezultatele tratamentelor, categoria cea mai importantă a clasamentului. Dintre problemele sistemului medical public românesc sunt structura învechită a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator, discriminarea grupurilor minoritare — precum cetățenii de etnie romă — în asistența medicală.

Călin GĂLĂȚEANU, Director General Bristol-Myers Squibb România, a atras atenția asupra problemei privind accesul pacienților la medicamentele inovative. „Pentru a ajunge să facem parte din marea familie europeană și din punctul de vedere al accesului la terapie inovatoare, începând de anul viitor, România ar trebui să nu mai cheltuiască bani în sănătate, ci să investească bani în sănătate.”

Christian RODSETH, Managing Director, Janssen Romania, Administrator Johnson & Johnson Romania, a vorbit și el despre importanța accesului la tratamente inovative. „Nu există îndoială că trebuie să continuăm să avem acces la inovație. Nu e vorba de aceleași medicamente pentru aceleași boli, ci de tratamente specifice pentru fiecare pacient, pentru că fiecare reacționează diferit. Nu există o rețetă aplicabilă tuturor, trebuie să ne adaptăm fiecărui pacient în parte. (…) Aș vrea să felicit autoritățile, pentru că s-au înregistrat progrese, chiar dacă lente. O populație sănătoasă contribuie la averea țării, este în sine o bogăție și trebuie să investim în sănătate, pentru că, dacă nu suntem deja pacienți, sigur vom fi la un moment dat în viață.”

Vasile CEPOI, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, a atras atenția asupra pericolului pe care îl pot reprezenta medicamentele inovative, folosite greșit. „Cea mai mare inovație a secolului trecut au fost antibioticele. Folosite prost ne-au adus în situația de azi, cu rezistența la antibiotice. (…) Oricâți bani am băga în sănătate, dacă nu îmbunătățim managementul, nu vom obține rezultate mai bune.”

Martine DRAULLETTE, General Manager, Roche Romania, a atras la rândul ei atenția asupra unei statistici crunte: mii de femei mor anual în România din cauza cancerului de sân. „Sărăcia este una dintre cauze, pentru că pacienții nu au bani să plătească analize și teste. Chiar dacă ele, teoretic, sunt gratuite, realitatea este alta.”

Cezar IRIMIA, Președintele Alianței Pacienților Cronici din România, a vorbit despre problemele cu care se confruntă pacienții. „Nu pot să neg îmbunătățirea listei de medicamente și a accesului la noi terapii, dar lentoarea asta omoară oameni. Birocrația omoară pacienți. Trebuie să faceți ceva.”

Profesor doctor Alexandru RAFILA, Președintele Societății Române de Microbiologie, a vorbit despre necesitatea schimbării modului în care este perceput sistemul sanitar la toate nivelurile. „Trebuie să gândim pe termen mediu și lung. Dacă tragem linie, care sunt costurile pentru medicamentele compensate și gratuite sau pentru accesul la serviciile de sănătate, o să vedem că, odată cu creșterea duratei de viață, lucrurile acestea nu sunt sustenabile. Haideți să schimbăm filozofia și să ajutăm Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să încurajeze o medicină a omului sănătos”,  a conchis Alexandru RAFILA.

Dezbaterea „Health Forum. Finanțarea sistemului de sănătate 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Bristol-Myers Squibb, Janssen Romania, Roche Romania, Amgen, Shire, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Antibiotice.

Articolul Health Forum — Finanțarea sistemului de sănătate 2018 apare prima dată în Jurnal Social.

Alianța Pacienților Cronici din Romania – APCR în parteneriat cu Comisiile de Sănătate din Publică din Senat și Camera Deputaților – au desfășurat în Parlamentul României, marți, 6 iunie 2017, dezbaterea cu tema: “Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!” Dezbaterea vine ca urmare a scăderii prescripției tratamentelor pentru pacienții cu afecțiuni cronice, începând cu 01.03.2017

Pacienții au semnalat faptul că unele tratamente au fost întrerupte, iar altele nu au fost inițiate, procesul devenind și mai anevoios în urma desființării comisiilor de specialitate din cadrul CNAS, care aprobau tratamentele scumpe pentru o serie de afecțiuni cornice, scăzând cu 20% numărul prescripțiilor pentru bolnavii cronici.

APCR a susținut acest demers care părea să aducă normalitate și care conferă medicilor prescriptori puterea de a decide cel mai potrivit tratament pentru pacienții lor. Din păcate, începând cu lună martie, realitatea a arătat altceva. Semnalele primite de la pacienți spun că din păcate, acest lucru nu se întâmplă.

Pentru unele arii terapeutice, decizia medicală cu privire la prescrierea de medicamente poate fi ghidată de anumite documente, însă medicul este cel care decide cea mai potrivită formă de tratament pentru pacienții săi. Mai mult decât atât, la nivel local sau de spital, pot fi avute în vedere abordări multidisciplinare, ce permit luarea de decizii informate și pot ajuta la eliminarea răspunderii personale, mai ales în cazurile neclare.

În sprijinul acestor demersuri, APCR lansează proiectul unei campanii intitulată, “Ați fost tratați corect?”.
Pacienții din toată țara vor putea trimite sesizări și reacții, prin sms sau e-mail.

Datele colectate de reprezentanții Alianței Pacienților Cronici din România (APCR), vor ajuta la constituirea unei hărți a excelenței medicale din România. În același timp, în urma feedback-ului venit de la pacienți, APCR va transmite informațiile autorităților medicale, iar rezultatul ar trebui să fie îmbunătățirea condițiilor din spitale și a sistemului de sănătate în general.
Infochioșcurile ar trebui să înlocuiască formularul implementat de guvernul Cioloş.

În luna martie, aproximativ 330 de pacienţi au reclamat că li s-au solicitat bani sau atenţii. Iar 245 dintre ei au raportat responsabililor anticorupţie că au fost obligaţi să dea şpagă.

„Acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Cel mai important factor e că doctorii au o presiune permanentă asupra lor și sunt foarte atenți la ceea ce prescriu. Fiindcă nu au informații clare despre tratamente, se feresc să le recomande, în special pe cele scumpe. Ar fi trebuit instruiți toți medicii prescriptori, de pe toate patologiile, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Am cerut desființarea comisiilor, pentru ca doctorii să aibă autonomie în prescriere, dar le e cam frică să facă acest lucru. Soluția, pe termen scurt, acolo unde e posibil, este să constituim comisii la nivelul spitalelor, interdisciplinare, pentru a echilibra cumva răspunderea eliberării tratamentelor. Pentru a nu mai pune toată răspunderea pe umerii unui singur medic”, ne-a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Administrației Prezidențiale, Președinții Comisiilor Consultative din Ministerului Sănătății, parlamentari, lideri de societăți profesionale, (SNOMR, SRH, SRP, SRC, etc) medici prescriptori, lideri și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, specialiști în drept și asigurări, jurnaliști, companii farmaceutice.

Articolul “Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!” apare prima dată în Jurnal Social.