Forumul European al Dizabilității (EDF) a lansat recent un chestionar privind prioritățile femeilor și fetelor cu dizabilități din Europa. Acest lucru are ca scop o mai bună promovare a politicilor și programelor concepute pentru a sprijini femeile cu dizabilități din regiune.

Conform celor mai recente date ale UE, 25,9% din populația totală de femei din Uniunea Europeană trăiește cu o formă de handicap. Aceasta corespunde unui număr estimat de 60 de milioane de femei și fete cu dizabilități în regiune. Pentru a asigura drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități, unele strategii și politici de acțiune se pot axa direct pe nevoile acestora, iar acest lucru este în paralel cu integrarea egalității de gen în toate domeniile de acțiune.

Adoptarea noii Strategii privind egalitatea de gen de către Comisia Europeană, în martie 2020, a fost primul pas real către includerea drepturilor femeilor cu dizabilități în acțiunile de combatere a violenței.

Potrivit EDF, mai sunt încă multe de făcut pentru a asigura emanciparea femeilor și fetelor cu handicap și pentru a le îndeplini drepturile în diferite domenii, inclusiv educația egală, accesul la justiție, un loc de muncă decent și o viață independentă.

În scopul obținerii de informații care să poată promova mai bine politicile și programele menite să sprijine femeile cu dizabilități în Uniunea Europeană, EDF a diseminat un chestionar privind prioritățile femeilor cu dizabilități din Europa. Sondajul se axează pe problemele principale ale femeilor cu dizabilități din societățile europene, care includ conducerea, sănătatea, accesibilitatea și violența bazată pe gen.

Așadar, dacă ești o femeie cu dizabilități sau mama unui copil cu dizabilități, te rugăm să completezi chestionarul. Rezultatul chestionarului va contribui la pregătirea celui de-al treilea Manifest al EDF privind femeile și fetele cu dizabilități.

Durata aproximativă pe care o presupune completarea chestionarului este de aproximativ 20 de minute. Participanții pot scrie răspunsurile în română.

Chestionarul este disponibil la următorul link: https://forms.office.com/pages/responsepage.aspx?id=x493RNXEo061m9g8AYWbzhps9YmYthRAh5cyxvhyPdpUM05SUlZUVFE0S0haOFcyOFE2TDhDVUpDNiQlQCN0PWcu

Termen limită de completare: 15 iunie 2023.

De menționat este faptul că informațiile colectate în cadrul chestionarului sunt confidențiale. Nu sunt cerute numele sau datele de contact. Doar informațiile agregate vor fi folosite în orice raport.

Pentru întrebări despre acest chestionar, folosiţi adresa de email: s.shabani@edf-feph.org.

Articolul Chestionar privind prioritățile femeilor cu dizabilități din Europa apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Asociația RENINCO România, cu susținerea Forumului European al Dizabilității (EDF) și suportul financiar din partea Citi Foundation, realizează un studiu care vizează prioritățile tinerilor cu dizabilități, în cadrul proiectului ASCEND 2022.

Studiul își propune să identifice dificultățile (barierele) cu care se confruntă tinerii cu dizabilități, îndeosebi în domeniile educației și ocupării, precum și modalitățile prin care ar putea fi îmbunătățită situația acestor tineri din România. De asemenea, studiul va evidenția nevoile tinerilor cu dizabilități referitoare la comunicarea cu organizațiile persoanelor cu dizabilități și așteptările lor față de politicile și programele europene privind dizabilitatea.

Inițiatorii studiului aduc mulțumiri tinerilor cu dizabilități care au trimis răspunsurile lor la chestionarul difuzat online, în cadrul cercetării ASCEND, și anunță că încă mai pot fi trimise răspunsuri până sâmbătă, 20 august.

,,Dorim să vă anunțăm că mai pot fi trimise răspunsuri de către tinerii cu dizabilități, în vârstă de 16-35 de ani, prin accesarea linkului  https://forms.gle/yAMYjpnQNXgPyoUX9, până la data de 20 august 2022, orele 22:00, moment la care se va închide etapa de primire a datelor. După acest moment, nu va mai fi posibilă completarea chestionarului”, transmite echipa de cercetare ASCEND.

Dacă aveți nevoie de sprijin în completare, sunteți rugați să contactați echipa de cercetare la email: cercetare.ascend@gmail.com.

Articolul Anunț: Au mai rămas doar cinci zile în care puteți completa chestionarul privind prioritățile tinerilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

În contextul publicării recente a proiectului de Lege a Învățământului Preuniversitar, postat pe site-ul Ministerului Educației (https://www.edu.ro/proiecte_legi_educatie_2022_consultare_publica), deschis pentru consultare până la data de 24.08.2022, conducerea Asociației RENINCO România vă roagă să răspundeți la câteva întrebări.

Conducerea Asociației RENINCO România solicită aceste răspunsuri pentru a-și putea documenta punctul de vedere asupra acestui proiect, cu prioritate legat de incluziune și echitate, două dintre cele patru valori universale care ar trebui să definească și educația din țara noastră, în contextul dezvoltărilor europene și mondiale.

Pentru a răspunde la chestionarul legat de proiectul Legii învățământului preuniversitar, cu focalizare pe incluziune și echitate, sunteți rugați să accesați linkul de mai jos: https://forms.gle/crPUiNGufZEYiDN99

În chestionar veți găsi următoarele întrebări:

1. Ați lecturat proiectul noii legi a Învățământului preuniversitar bazat pe România educată?

• Da, integral
• Doar părțile care m-au interesat
• Doar o anumită secțiune – de precizat care
• Știu de el, dar nu l-am citit
• Nu răspund

2. Ați fost consultat(ă) în faza de elaborare a acestui proiect

• De Ministerul Educației
  • Da               Nu
• De ISJ/ISMB
  • Da               Nu
• De alte organizații
  • Da               Nu

3. Din lectura făcută acestui proiect, în ce măsură el corespunde actualității și viitorului educației din țara noastră?

• În mare măsură
• Are unele prevederi bune, dar și unele discutabile
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

4. La art. 2 din proiect sunt prezentate (definite) valorile educației, printre care echitatea și incluziunea. După părerea dvs. aceste definiții

• Corespund în mare măsură opiniilor mele despre un sistem de învățământ echitabil și incluziv
• Corespund parțial cu opiniile mele
• Corespund în mică măsură
• Nu corespund
• Nu știu/nu răspund

5. Cum credeți că sunt reflectate în ansamblul proiectului legii valorile (principiile) incluziunii și echității?

• În mare măsură
• La fel ca în legea actuală (LEN 2011)
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

6. Dintre valoarea a (excelența) și valorile b și c (echitatea și incluziunea), menționate la articolul 2 (alin. 1) care credeți că este predominantă în actele normative de educație și în realitatea școlară de la noi

• Toate trei, în egală măsură
• Excelența
• Echitatea
• Incluziunea
• Nu știu/nu răspund

7. După părerea dvs., educația incluzivă

• Este valabilă doar pentru copii/persoane cu dizabilități
• Este necesară și pentru alte grupuri vulnerabile
• Se referă la toți cei care învață în școli  
• Are în vedere toți copii/elevii și actorii educaționali din sistemul de învățământ
• Nu știu/nu răspund

8. Prevederea din lege referitoare la contopirea CJRAE/CMBRAE cu inspectoratele școlare județene, într-o nouă instituție – Direcția județeană de învățământ preuniversitar (DJÎP/DMBÎP) este o prevedere care va optimiza activitatea managerială privind asistența psihoeducațională și sprijnul pentru învățare din școlile de masă

• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Alte păreri…………………………………………………………………..
• Nu știu/Nu răspund

9. Distribuirea profesioniștilor de la CJRAE/CMBRAE (consilieri școlari, logopezi, mediatori) în compartimentele psihopedagogice din unitățile școlare, fără coordonarea metodologică actuală la nivel de județ/municipiul București, prin CJRAE/CMBRAE, va asigura o activitate de sprijin în învățare

• Foarte eficientă   
• Eficientă
• Mai puțin eficientă ca în prezent
• Nu ajută deloc eficientizarea activității
• Nu știu/nu cunosc

10. În ce măsură capitolul VI Educație specială și educație incluzivă corespunde așteptărilor dvs.

• În mare măsură
• Potrivit/Amestecat
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/Nu răspund

11. Legat de terminologia utilizată la capitolul VI Educație specială și educație incluzivă, în principal „persoane cu dizabilități/nevoi speciale”, dar în unele locuri (alin. 2, k și l) apare expresia din legislația actuală „cerințe educaționale speciale”, care considerați că este expresia cea mai adecvată:

• Dizabilități/nevoi speciale
• Cerințe educaționale speciale
• Dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale
• Altă expresie/alți termeni, care?………………………………………………………

12. Care este părerea dvs. despre înființarea unui Centru național pentru educație incluzivă (CNEI)

• Este foarte bine
• Este foarte bine, dar prevederile despre acest CNEI trebuie mai bine elaborate
• Este bine
• Nu este bine
• Nu știu/nu răspund

13. În ce măsură considerați utilă introducerea în lege (la cap.VI) organizarea educației speciale și incluzive ca un sistem de sprijin pe cinci niveluri

• Total de acord
• De acord
• Parțial de acord
• Nu sunt de acord
• Nu știu/Nu răspund

14. În ce măsură ați înțeles din lege, la cap. VI Educație specială și educație incluzivă, ce anume presupune fiecare dintre cele cinci niveluri ale sistemului de sprijin

• În foarte mare măsură
• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

15. Nivelul I al sistemului de sprijin (din cap VI)

• Este doar pentru copii/elevi cu dizabilități, așa cum apare la cap VI
• Ar trebui să fie și pentru alți copii care au dificultăți în școală
• Trebuie să asigure șanse egale de succes școlar pentru toți copiii/elevii din școli
• Nu știu/nu răspund

16. În ce măsură considerați necesară introducerea în lege (la cap.VI) organizarea unei camere-resursă pentru educație specială (CR-ES) în fiecare unitate școlară din învățământul de masă

• În foarte mare măsură
• În mare măsură
• În mică măsură
• Deloc
• Nu știu/nu răspund

17. Privitor la curriculum-ul din educația specială – pentru copii/elevi cu dizabilități – care considerați că ar fi soluția mai adecvată, în context și cu dezvoltările din lume:

• „Planul personal de educație special” (art. 52, alin.1)
• ,,Planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și nivelului de severitate a dizabilității şi aprobate prin ordin al ministrului educației” (art. 54. alin.2)
• Planul educational personalizat/individualizat – în mod obligatoriu pentru orice copil/elev cu dizabilități
• Altă soluție……………………………………………………………………..

18. Care apreciați că trebuie să fie rolul școlilor speciale (pentru copii/elevi cu dizabilități) în contextul viitoarei legi din educație și al evoluțiilor europene și mondiale

a) La fel ca și până acum, potrivit legislației actuale

b) Rolul de „centre-resurse pentru educația specială din toate unitățile de învățământ” (art. 53, alin. 2).

c) Să funcționeze mai ales pentru copii/elevi cu dizabilități senzoriale (vizuale și auditive ori asociate)

d) Structuri școlare separate doar pentru situații de „preșcolari/elevi ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv„ (Art. 51, alin 1, e)…

e) Să fie o combinație de roluri, între b, c și d

f) Alte opinii, care……………………………………………………………………

19. Alte opinii, observații privitoare la acest proiect de lege, cu focalizare pe incluziune și echitate

Deoarece perioada de consultare se încheie pe 24 august, sunteți rugați să-l completați până pe data de 8 august 2022.

Pentru mai multe informații, accesați site-ul: https://www.reninco.ro/index.php/component/content/article?id=140

Articolul Consultare RENINCO – incluziunea și echitatea în proiectul Legii Învățământului Preuniversitar – august 2022 apare prima dată în Jurnal Social.

În contextul alegerilor din anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă vizează ,,Consultarea și implicarea persoanelor cu dizabilități, a reprezentanților și a organizațiilor lor în toate programele, proiectele, activitățile din domeniul dizabilității, respectând motto-ul „Nimic pentru noi, fără noi!” în procesele de luare a deciziilor, în elaborarea de politici, programe, acțiuni și măsuri, ce presupune recunoașterea contribuțiilor persoanelor cu dizabilități la bunăstarea generală.”

Dreptul de vot reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor, care susține participarea civică și procesul democratic din fiecare stat. În România, la fel ca și în alte state, dreptul de vot nu este suficient de accesibil unei categorii importante de persoane reprezentată de persoanele cu dizabilități, existând obstacole de natură legală, comunicațională, informațională, comportamentală, dar și de natură tehnică, care îngreunează accesul acestor persoane la procesul electoral.

Autoritatea Electorală Permanentă intenționează să realizeze demersuri în vederea asigurării accesibilității persoanelor cu dizabilități la procesul electoral prin oferirea de informații complete și comprehensibile referitoare la procesul electoral, în formate accesibile diferitelor categorii de persoane cu dizabilități, prin adoptarea unor măsuri adecvate care să asigure îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, prin identificarea unor soluții tehnice alternative care să faciliteze exercitarea dreptului de vot de către această categorie de persoane, inclusiv prin promovarea unor modificări legislative care să vină în sprijinul creșterii accesibilității persoanelor cu dizabilități la procesul electoral.

Consiliul Național al Dizabilității din România se alătură acestui demers, având în vedere că, încă de la înființarea sa, solicită Autorității Electorale Permanente sprijin în facilitarea accesului la vot pentru persoanele cu dizabilități.

Având în vedere cele mai sus menționate vă rugăm să ne oferiți câteva minute din timpul dumneavoastră pentru completarea chestionarului atașat. Opiniile dumneavoastră sunt foarte importante pentru noi, acestea vor intra într-un proces de analiza în vederea îmbunătățirii cadrului legal de organizare si desfășurare a alegerilor.

Completarea chestionarului privind îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu dizabilități la
procesele electorale se poate face direct prin link-ul de mai jos:

https://forms.gle/ZcAiYzQBAVRJcecf8

Atașat puteți găsi instrucțiunile pentru completarea chestionarului.

Articolul Chestionar privind accesul la vot pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Corpului Didactic Ilfov a realizat un chestionar în scopul culegerii de opinii și nevoi de formare în domeniul digital.

Obiectivul chestionarului este de a construi un nou CURS EUROPEAN on-line în domeniul digital, gratuit, în cadrul proiectului Erasmus+ Upgrade E Adults (2019-1-CZ01-KA204-061219), la care CCD Ilfov este partener.

Proiectul UPGRADE E-ADULTS 2019 își propune să colecteze, să împărtășească și să disemineze bunele practici la nivel european prin formarea formatorilor, care pot să ofere abilități digitale, în special în utilizarea rețelelor sociale, pentru piața muncii adulților defavorizați.

Ești invitat să completezi acest chestionar în cazul în care ești persoană cu handicap și ți-ar fi util un curs de dezvoltare a competențelor digitale, pentru noi utilizări ale internetului pe telefon din care ai putea să înveți:

• Cum sa folosești noi aplicații pe telefon;
• Programare, marketing on-line, cum să instalezi programe;
• Cum să utilizezi mai bine, mai eficient, rețelele sociale, Facebook, Instagram, Tik tok;
• Chestiuni legate de securitatea pe internet, cum să eviți virușii și fraudele pe internet.

CCD Ilfov este o instituție publică, din cadrul Ministerului Educației și are ca obiect de activitate crearea și desfășurarea de cursuri și programe de formare pentru profesori și alte categorii de adulți.

CCD Ilfov respectă prevederile cuprinse în Legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Datele cuprinse în acest formular vor fi tratate confidențial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Chestionarul este anonim, durează aproximativ 10 minute completarea lui.

Completează chestionarul pentru a te înscrie aici https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScx2jYptVOto_ZdOwZ0RlU3Atua1zZ-dNXFOGaqVxQUBbomdw/viewform

Articolul Identificarea nevoilor de învățare în domeniul digital apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Andreea Raluca Coteanu

Ce credem vs ce ar trebui să știm despre persoanele cu handicap, dar mai întâi de toate ce înseamnă handicap?

19,318,000 este cu aproximație numărul de locuitori al țării noastre la data de 01.01.2020, conform Eurostat. Dintre aceștia, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat (Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii și Adopții din cadrul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti), este de 852,565 de persoane.

Dizabilitatea este complexă, dinamică și multidimensională. Indiferent de tip, handicapul este o formă de stigmatizare, iar cei în cauză se confruntă atât cu boala propriu-zisă, cât și cu piedicile puse de societate. Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, concepută de Națiunile Unite în 2006 și ratificată și de România prin legea 221/2010 spune: ,,Persoanele cu dizabilități includ acele persoane cu deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți’’.

În urma unui chestionar, intitulat ,,Mit sau adevăr – despre cei cu nevoi speciale’’, pe care l-au completat un număr de 57 de persoane (predominant femei -71%), cu vârste cuprinse între 15 și peste 40 de ani, cu dizabilități, cât și fără, rezultă păreri împărțite:

• 35% susțin că persoanele cu dizabilități au o situație financiară precară, veniturile acestora fiind pensiile și alocațiile sociale. Într-adevăr, statul nostru nu este foarte darnic în ceea ce privește alocațiile, pensiile, sau orice altă formă de subvenție. De exemplu, indemnizația lunară primită de un adult cu handicap accentuat este de 272 de lei. Ce putem face? Noi ca indivizi, ca angajatori, ca societate, trebuie să le oferim șanse egale, fiindcă statul nu dă semne că se va trezi curând la realitate. Este esențial să nu clădim alte ziduri, ci să deschidem uși. Trebuie să înțelegem că dizabilitatea este parte din natura umană. Peste un miliard de persoane din lume trăiesc cu o formă de handicap.

• 44% consideră că persoanele cu dizabilități au nevoie de pregătire specială la locul de muncă. Dizabilitatea nu trebuie să reprezinte o barieră în calea succesului. Atât persoanele cu nevoi speciale, cât și cei fără au dreptul la educație și formare profesională, pentru a egaliza șansele și pentru a respecta drepturile fundamentale ale omului. Trebuie să învățăm să privim peste acel fotoliu rulant sau pur și simplu peste etnie, dizabilitatea are tot dreptul să fie transformată în abilitate.

• 24% spun că persoanele cu handicap au permanentă nevoie de ajutor. Depinde de tipul și gradul de handicap. Boala nu este o opțiune, iar cei care au nevoie de ajutor nu îl cer din capriciu. Din numărul total de persoane cu dizabilități, 95,97% se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituționalizate), în timp ce doar 2,05% se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate). Lumea este plină de povești, spuse și nespuse, ale celor cu nevoi speciale, care în ciuda dificultăților sunt mai independenți decât mulți încadrați în definiția normalității.

• În ceea ce privește infrastructura adecvată pentru persoanele cu dizabilități, au fost menționate rampele de acces, locurile de parcare, loc suficient pentru a se deplasa pe trotuare, semafoare cu comenzi vocale etc. Opinia Laviniei Elena Niculicea, dintr-un interviu anterior pentru Jurnal Social, înglobează perfect răspunsurile : ,,Aș crea o infrastructură urbană care să fie accesibilă pentru toți. Pentru o persoană aflată într-un scaun rulant, o simplă bordură, mai înaltă, poate reprezenta un zid peste care nu poate trece, fără ajutor. Bordurile înalte și lipsa rampelor sau cele care nu sunt funcționale în instituții reprezintă reale provocări. E nevoie stringentă de accesibilitate, de dezvoltare sustenabilă și incluzivă. Consider că accesul la transport, la educație, la un loc de muncă, la un tratament de calitate, nu este o favoare, ci un drept al meu!’’. Declarația ei este în cunoștință de cauza, Lavinia fiind utilizatoare de scaun rulant. În ciuda acestui lucru, ea a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română, este pasionată de jurnalism, grafică și poezie.

• Doar 15% consideră că nu trebuie să le zâmbești celor cu handicap vizibil, nu trebuie să îi întrebi dacă au nevoie de ajutor sau dacă se simt bine pentru a nu îi jena. 15% din 57 este un număr mic, dar din numărul total de locuitori menționat anterior este un lucru mare, ceea ce este îngrijorător. Oamenii sunt ființe sociale, iar interacțiunea este parte din viața cotidiană, indiferent de diferențele dintre noi. Trebuie să învățăm atât noi, cât și viitoarele generații, să ne comportăm la fel cu indivizii, fie că au sau nu nevoi speciale. Nu trebuie să lăsăm pe cineva pe dinafară sau să nu îi oferim ajutor doar pentru că ne simțim stânjeniți ori ne temem că el se va simți. O persoană cu dizabilități este în primul rând o persoană !

Articolul O persoană cu dizabilități este în primul rând o persoană! apare prima dată în Jurnal Social.