Photo: European Commission

Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări menite să promoveze dreptul persoanelor cu dizabilități de a trăi independent și de a fi incluse în societate.

Documentul furnizează recomandări practice pentru statele membre, încurajându-le să investească în servicii comunitare adaptate nevoilor specifice ale fiecărei persoane. Scopul este ca persoanele cu dizabilități să poată alege în mod liber cum, unde și cu cine să trăiască, devenind cetățeni activi și cu drepturi depline în comunitate.

Aceste orientări reprezintă o inițiativă esențială a Strategiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 și contribuie la respectarea obligațiilor asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), la care UE și toate statele membre sunt părți. De asemenea, orientările sprijină implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale.

Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 își propune să îmbunătățească viețile acestora, promovând participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți. Principiile strategiei – egalitatea și nediscriminarea – sunt consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Totodată, Pilonul European al Drepturilor Sociale, în special principiul 17, promovează incluziunea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Recomandări cheie din orientări:

1. Viața independentă:
   1. Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă libertatea de a alege unde și cu cine să locuiască, beneficiind de acces la servicii de sprijin adaptate.
   1. Asigurarea locuințelor accesibile și nesegregate, alături de dezvoltarea serviciilor comunitare și a sprijinului individualizat.
2. Dezinstituționalizare:
   1. Eliminarea treptată a structurilor instituționale, prin înlocuirea acestora cu servicii comunitare accesibile și de calitate.
   1. Crearea unui cadru strategic de implementare, incluzând planuri bugetare, termene clare și indicatori măsurabili.
3. Incluziune în comunitate:
   1. Adaptarea serviciilor publice generale pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități.
   1. Dezvoltarea infrastructurii, transportului și a serviciilor digitale, astfel încât acestea să fie accesibile pentru toți.
4. Abordarea centrată pe persoană:
   1. Oferirea de servicii de sprijin personalizate, inclusiv asistență personală și îngrijire la domiciliu.
   1. Implementarea bugetelor personalizate care să permită utilizatorilor controlul asupra sprijinului de care au nevoie.

Rolul fondurilor UE:

Fondurile europene – precum FSE+, FEDR, InvestEU și alte instrumente financiare – sprijină reformele structurale și investițiile necesare, incluzând infrastructura comunitară, locuințele sociale și tehnologiile asistive.

Consultare și participare:

Orientările subliniază importanța implicării active a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor acestora în elaborarea și implementarea politicilor publice. De asemenea, se pune accent pe:

• Coordonarea între statele membre și autoritățile locale.
• Utilizarea responsabilă a resurselor financiare.
• Integrarea perspectivelor de gen și a celor intersecționale în politicile publice.

În ciuda progreselor înregistrate până în prezent, multe persoane cu dizabilități din UE continuă să trăiască în instituții. Se estimează că în Uniunea Europeană există peste 1 milion de persoane cu dizabilități sub 65 de ani și peste 2 milioane peste 65 de ani care locuiesc în astfel de instituții.

Așadar, orientările Comisiei își propun să accelereze tranziția către servicii comunitare de calitate, sprijinind o viață independentă și o incluziune deplină în comunitate pentru toate persoanele cu dizabilități.

Pentru mai multe informații, accesați site-ul: https://employment-social-affairs.ec.europa.eu/news/commission-adopts-guidance-independent-living-persons-disabilities-2024-11-20_en

Articolul Comisia Europeană adoptă orientări privind viața independentă și incluziunea în comunitate a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a prezentat Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap, pentru a sprijini statele membre să ia toate măsurile ca persoanele cu dizabilități să se bucure de incluziune socială și de autonomie economică, prin ocuparea unui loc de muncă. Pachetul face parte din Strategia pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 și este în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Luna trecută, Forumul European al Dizabilității (EDF) a organizat un webinar pentru a explica pachetul UE privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanele cu handicap. În cadrul evenimentului, reprezentanții EDF au arătat ce face fiecare dintre acțiunile pachetului și cum abordează acestea problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în căutarea și păstrarea unui loc de muncă.

,,Comisia Europeană a început anul trecut să lucreze la Pachetul UE privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Unele dintre acțiunile propuse au fost deja finalizate, iar rezultatele pot fi observate. Cu toate acestea, noi, cei de la EDF, ne-am dat seama că mulți reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități nu sunt familiarizați cu acest pachet și cu ceea ce își propune să facă”, a precizat EDF.

În prezent, doar jumătate dintre cele 42,8 milioane de persoane cu dizabilități de vârstă activă din UE sunt angajate. Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap va contribui la elaborarea unor politici naționale care să implice persoanele cu dizabilități în tranziția ecologică și digitală echitabilă, potrivit Comisiei Europene.

La eveniment au participat trei reprezentanți ai Comisiei Europene, fiecare dintre aceștia fiind implicat în supravegherea rezultatelor pachetului de măsuri privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap.

Vorbitorii au prezentat cele șase acțiuni ale pachetului:

1. Consolidarea capacităților serviciilor de ocupare a forței de muncă și de integrare

Această acțiune a fost finalizată și constă în:

• Un set de instrumente pentru practicieni privind consolidarea Serviciului Public de Ocupare (SPO), pentru a îmbunătăți rezultatele pe piața muncii ale persoanelor cu dizabilități, creat de Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, care oferă un ghid practic pentru modul în care serviciile publice de ocupare a forței de muncă pot ajuta persoanele cu dizabilități să își găsească un loc de muncă.
• O notă informativă ,,O orientare pe tot parcursul vieții pentru persoanele cu handicap”, elaborată de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop). Aceasta oferă exemple de susținere și îndrumare a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă, inclusiv orientare profesională accesibilă, formare și sprijin pentru păstrarea locului de muncă.

2. Promovarea perspectivelor de angajare prin acțiuni afirmative și combaterea stereotipurilor

Această activitate în curs de desfășurare este condusă de European Disability Expertise (EDE), o rețea de cercetători specializați în domeniul dizabilității. Cercetarea urmărește următoarele obiective:

• Să acopere toate țările Uniunii Europene.
• Să arate ce politici există în diferite țări europene pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități.
• Să prezinte exemple de abordări diferite în care țările europene promovează ocuparea forței de muncă, inclusiv sisteme de cote, subvenții pentru angajatori, evaluări profesionale și alte politici.

Rezultatele ar trebui să fie disponibile în 2023.

3. Asigurarea unei adaptări rezonabile la locul de muncă

Lucrările din acest domeniu, desfășurate de rețeaua europeană de expertiză în domeniul dizabilității (EDE), au ca scop elaborarea de orientări privind adaptările rezonabile.

Aceasta presupune efectuarea de adaptări la locul de muncă, permițând persoanelor cu dizabilități să își îndeplinească eficient sarcinile. Orientările se vor concentra în mod specific pe domenii, precum: tehnologia asistivă, asistență personală, telemuncă și modalități de lucru.

Rezultatele ar trebui să fie disponibile în 2023.

4. Menținerea persoanelor cu dizabilități la locul de muncă: prevenirea dizabilităților asociate cu bolile cronice

• Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (OSHA) demarează acțiuni în acest sens. Aceștia vor crea o secțiune dedicată pe site-ul lor web, care va oferi informații privind păstrarea persoanelor cu dizabilități la locul de muncă.

• Comisia Europeană va realiza apoi un manual pentru angajatori despre cum să gestioneze bolile cronice și cum să mențină persoanele cu handicap la locul de muncă.

Rezultatele ar trebui să fie disponibile în 2023.

5. Menținerea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii: întoarcerea la locul de muncă

Comisia Europeană va crea orientări cuprinzătoare menite să sprijine persoanele cu dizabilități în procesul de reintegrare în muncă.

Aceste orientări vor prevedea:

• Instrucțiuni practice și exemple din viața reală privind oferirea de posturi adecvate,
• oferirea de sprijin psihologic și
• oferirea formării necesare.

Aceste resurse vor fi instrumente valoroase atât pentru angajatori, cât și pentru autoritățile publice.

Rezultatele ar trebui să fie disponibile în 2023.

6. Explorarea locurilor de muncă de calitate în cadrul locurilor de muncă protejate și a căilor de acces pe piața deschisă a muncii

Un consorțiu numit Empirica, cu sediul în Germania, se va concentra pe examinarea situației persoanelor cu dizabilități care lucrează în unități protejate în diferite țări ale UE. Activitatea lor va implica:

• evaluarea modului în care legislația este diferită în țările UE,
• înțelegerea impactului muncii protejate atât asupra persoanelor cu dizabilități, cât și asupra societății;
• identificarea modelelor de succes și a exemplelor bune de sprijinire a persoanelor care doresc să intre pe piața deschisă a muncii.

Rezultatele ar trebui să fie disponibile în 2023.

Pentru mai multe informații despre activitatea în curs de desfășurare a EDF în domeniul ocupării forței de muncă, puteți accesa: https://www.edf-feph.org/employment-policy-2/.

De asemenea, puteți citi Raportul EDF din 2023 privind drepturile omului, care se axează pe dreptul persoanelor cu dizabilități la un loc de muncă. Mai multe detalii despre raport aici: https://jurnal-social.ro/edf-publica-cea-de-a-saptea-editie-a-raportului-privind-drepturile-omului-care-se-axeaza-pe-dreptul-persoanelor-cu-dizabilitati-la-un-loc-de-munca/.

Articolul Comisia Europeană lansează Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 6 septembrie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care introduce un card european pentru dizabilitate standardizat și îmbunătățește actualul card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Ambele carduri vor fi recunoscute pe întreg teritoriul UE, anunță Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceste carduri vor facilita accesul la diverse servicii publice și private pentru persoanele cu dizabilități. 

,,Propunerea va facilita accesul la dreptul persoanelor cu dizabilități la libera circulație, garantând că aceste persoane pot avea acces, în condiții de egalitate, la condiții speciale, la tratament preferențial și la drepturi de parcare atunci când vizitează un alt stat membru”, se arată în comunicat.

Propunerea de directivă de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități a fost anunțată în Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030. 

Această inițiativă se bazează pe rezultatele proiectului-pilot al UE privind cardul european pentru dizabilitate, desfășurat în Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia, între 2016 și 2018. În plus, ea integrează informații rezultate în urma unei consultări publice recente, care a adunat peste 3 300 de răspunsuri, dintre care 78 % de la persoanele cu dizabilități.

Forumul European al Dizabilității (EDF) consideră propunerea Comisiei Europene de a înființa un card european pentru dizabilitate o îmbunătățire reală a liberei circulații pentru persoanele cu handicap.

,,Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități salută călduros această inițiativă – o prezentată pentru prima dată de noi acum mai bine de 10 ani. Apreciem, de asemenea, implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap în faza pilot și în elaborarea acestei propuneri”, au transmis reprezentanții EDF.

Cardul european pentru dizabilitate

Cardul va servi ca un document de recunoaștere a dizabilității în toată UE și va permite accesul egal la condiții speciale și tratament preferențial în diferite servicii publice și private, inclusiv transport, evenimente culturale, muzee, centre de agrement și parcuri de distracții. Acest card va fi emis de autoritățile competente naționale și va completa cardurile sau certificatele naționale existente.

Îmbunătățirea cardului european de parcare

Pentru multe persoane cu dizabilități, transportul cu mașina personală rămâne cea mai bună sau singura posibilitate de a călători și de a se deplasa în mod independent. Îmbunătățirile propuse pentru actualul card european de parcare vor permite persoanelor cu handicap să aibă acces la aceleași drepturi de parcare disponibile în alt stat membru. Acesta va avea un format standardizat care va înlocui cardurile naționale de parcare pentru persoanele cu dizabilități și va fi recunoscut în întreaga UE, informează Comisia Europeană.

Conform sursei citate, pentru a asigura accesibilitatea acestor carduri, statele membre vor trebui să furnizeze carduri în format fizic și digital, să ofere informații despre condițiile de eliberare și retragere a cardurilor în formate accesibile și să se asigure că prestatorii de servicii oferă informații privind condițiile speciale și tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități în formate accesibile.

Reprezentanții EDF și-au exprimat bucuria pentru faptul că propunerea extinde domeniul de aplicare al cardului în conformitate cu cererile mișcării persoanelor cu dizabilități, subliniind că apreciază în mod deosebit ,,interpretarea corectă, potrivit căreia persoanele care nu sunt cetățeni UE și care vizitează o altă țară vor beneficia de aceleași avantaje ca și locuitorii respectivei țări, în cadrul unei game largi de servicii, inclusiv reduceri pentru transport sau reduceri comerciale”.

,,De asemenea, am remarcat în mod pozitiv faptul că, pe lângă cardul european pentru diabilitate, propunerea Comisiei consolidează legislația actuală a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, transformând-o dintr-o recomandare într-o directivă, asigurând o viață mai ușoară și mai puțină anxietate pentru numeroase persoane cu handicap.

Pe de altă parte, ne îngrijorează faptul că propunerea UE privind cardul pentru dizabilitate a luat forma unei directive și nu a unui regulament. Un regulament, fiind pe deplin obligatoriu pentru statele membre, ar fi dus la o punere în aplicare mai coerentă și mai eficientă a cardului”, au precizat reprezentanții EDF.

EDF reamintește, de asemenea, că această propunere este insuficientă pentru a asigura pe deplin faptul că persoanele cu dizabiltăți pot trăi și munci într-o altă țară a UE, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, deoarece exclude unele dintre principalele lor solicitări, și anume:

• Recunoașterea egală a beneficiilor pentru persoanele care utilizează programele de mobilitate ale UE, cum ar fi Erasmus+. Acest lucru înseamnă că studenții care studiază în străinătate câteva luni ar trebui să aibă dreptul la aceeași asistență și sprijin ca și studenții naționali. În plus, universitățile ar trebui să recunoască statutul de persoană cu handicap și să ofere același nivel de sprijin studenților cu dizabilități care beneficiază de un schimb Erasmus +.
• Să faciliteze tranziția în cazul în care se mută în alt stat membru al UE pentru a munci, permițând accesul temporar la indemnizațiile de handicap în statul membru în cauză, în timp ce se trece printr-un proces de ,,reevaluare”.

În cele din urmă, Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități constată că trebuie luate mai multe măsuri concrete pentru a aborda lipsa de accesibilitate, aceasta fiind o problemă larg răspândită: ,,Numai dacă vom avea deplina accesibilitate a transportului, a mediului construit, a tehnologiilor digitale și a altor bunuri și servicii, libertatea de circulație va deveni o realitate pentru persoanele cu dizabilități din UE.”

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului European al Dizabilității, a subliniat importanța acestei propuneri, dar și neajunsurile liberei circulații a persoanelor cu dizabilități.

,,Deși recunoaștem că acest card reprezintă un pas important, solicităm Parlamentului European să consolideze cardul, astfel încât acesta să fie un instrument care să faciliteze drepturile noastre de a trăi și de a munci oriunde în UE – așa cum este și în cazul celorlalți cetățeni. Faptul că trebuie să vă fie ,,reevaluat” handicapul atunci când vă mutați în străinătate reprezintă o povară nejustificată pentru persoanele cu dizabilități – ca să nu mai vorbim de faptul că este un afront adus demnității noastre. Dizabilitatea noastră nu dispare atunci când trecem granițele”, a declarat Yannis Vardakastanis.

Propunerea prevede că, după adoptare, statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune dispozițiile directivei în legislația națională.

În prezent, în România, persoanele cu dizabilități sau reprezentanții legali ai acestora pot beneficia, la cerere, de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare, eliberat de autoritățile publice locale. De asemenea, mașina care transportă o persoană cu dizabilități posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită, chiar dacă nu aparține acesteia.

Mai multe detalii despre acest card aici: https://jurnal-social.ro/a-fost-publicat-ordinul-privind-implementarea-formatului-unic-al-cardului-legitimatie-de-parcare-pentru-persoanele-cu-handicap/

Articolul Comisia Europeană propune introducerea unui card european pentru dizabilitate standardizat și îmbunătățirea actualului card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a lansat, recent, un centru european de resurse privind accesibilitatea – AccessibleEU, menit să întărească coerența politicilor de accesibilitate din Uniunea Europeană, să faciliteze accesul la informație și la bune practici implementate în diverse state membre.

AccessibleEU – centru european de resurse menit să întărească coerența politicilor de accesibilitate din Uniunea Europeană este una dintre inițiativele emblematice propuse în Strategia Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030).

Este un centru de resurse privind accesibilitatea, care lucrează în domeniile mediului construit, transporturilor, informațiilor, tehnologiilor și politicilor de comunicare, pentru a asigura participarea persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții, în condiții de egalitate cu ceilalți.

,,Acest cadru de cooperare va reuni autoriățile naționale responsabile cu punerea în aplicare și cu asigurarea respectării normelor de accesibilitate cu experți și profesioniști din toate domeniile accesibilității, pentru a face schimb de bune practici între sectoare, pentru a inspira elaborarea de politici la nivel național și la nivelul UE, precum și pentru dezvoltarea de instrumente și standarde menite să faciliteze punerea în aplicare a legislației UE. Comisia va începe pregătirile pentru AccessibleEU în cadrul nou-înființatei Platforme pentru persoanele cu dizabilități”, se arată în Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030).

Centrul AccessibleEU a fost prezentat în cadrul evenimentului de lansare, ce a avut loc pe 4 iulie, ca un ghișeu unic european în materie de accesibilitate, care oferă experiență de ultimă oră, cunoștințe și competențe practice pentru o serie de actori, inclusiv pentru factorii de decizie politică, legislatori și reprezentanți ai beneficiarilor de servicii accesibile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și alții.

Jésus Hérnandez-Gálan, director în materie de accesibilitate la Fundácion ONCE, care conduce consorțiul care gestionează centrul, spune că obiectivul principal al Centrului european de resurse privind accesibilitatea este de a realiza o implementare reală a accesibilității în cele 27 de state membre ale UE, subliniind că există diferite instrumente pe care AccessibleEU le dezvoltă deja, cum ar fi generarea de cunoștințe comune între profesioniști, companii și administrații publice, astfel încât aceste cunoștințe să fie extinse la maximum în cadrul activității tuturor actorilor-cheie din societate.

,,Dezvoltarea unei rețele de profesioniști care își împărtășesc cunoștințele și preocupările în ceea ce privește punerea în aplicare a accesibilității este un exemplu de acțiune în cadrul Uniunii Europene. O altă activitate esențială este detectarea și contactarea punctelor unice de contact responsabile de punerea în aplicare a Actului european privind accesibilitatea în fiecare dintre statele membre (printre alte acte legislative), oferind sprijin în acest scop. De asemenea, centrul organizează evenimente de sensibilizare, ateliere tehnice și evenimente de networking pe întreg teritoriul European”, adaugă el.

Jésus Hérnandez-Gálan afirmă că își dorește ca firmele și sectorul profesional să aibă în vedere accesibilitatea în activitățile lor zilnice, ca pe ceva normat (care se conformează unor reguli obligatorii), și nu ca pe o simplă cerință. În plus, faptul că punerea în aplicare a accesibilității este cu adevărat eficientă îi va face să se apropie de o Europă mai accesibilă pentru toți cetățenii.

În ceea ce privește implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap în activitatea Centrului, Jésus Hérnandez-Gálan spune că rolul acestora este esențial în diferite domenii. ,,În primul rând, pentru a arăta că nu este vorba de o minoritate, de un simplu capriciu al câtorva persoane. Participarea lor la diferitele activități planificate de-a lungul întregului ciclu de viață al proiectului va face ca administrațiile publice, profesioniștii și întreprinderile să vadă că există multe nevoi pe care persoanele cu dizabilități din Europa le cer de mult timp. Și poate fi un impuls esențial în promovarea punerii în aplicare a acestei nevoi de accesibilitate în diferite domenii ale societății. Toată experiența acumulată de-a lungul anilor de către organizațiile persoanelor cu dizabilități trebuie să fie încorporată în fiecare acțiune pe care AccessibleEU o dezvoltă ”, punctează Jésus.

Potrivit acestuia, este importantă crearea de rețele și crearea unei comunități de practici ca instrument al Centrului european pentru accesibilitate, pentru a genera sinergii între diferitele părți interesate în realizarea unei societăți incluzive și accesibile pentru toți cetățenii. Participarea persoanelor cu dizabilități în această comunitate de practici este foarte importantă pentru a deveni purtători de cuvânt pentru alte persoane cu dizabilități. Participarea acestora va fi esențială în toate activitățile de sensibilizare care sunt desfășurate de AccessibleEU atât la nivel european, cât și la nivel local, iar cunoștințele și experiența lor vor fi de mare valoare pentru acești experți naționali atunci când va fi vorba de a putea contacta actorii cheie în implementarea accesibilității.

,,Vom încerca să arătăm că accesibilitatea trebuie să fie prezentă în politicile publice, în noile dezvoltări tehnologice, în noile modele de mobilitate, în noile dezvoltări urbane…, pe scurt, în toate aspectele care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor. Numai în acest fel ne vom asigura că accesibilitatea poate fi luată în considerare ca o problemă de «prim nivel».

De asemenea, vom încerca să arătăm că AccessibleEU este un punct de sprijin pentru statele membre în vederea implementării politicilor și a acțiunilor de îmbunătățire a accesibilității în domeniile mediului construit, transporturilor, informațiilor etc.

În plus, vom încerca să identificăm lipsurile actuale din țările membre în ceea ce privește accesibilitatea, astfel încât entitățile publice și private să lucreze pentru a minimiza aceste deficiențe prin dezvoltarea de medii, produse și servicii accesibile tuturor cetățenilor”, concluzionează el.

Sursa: https://www.edf-feph.org/accessibility-must-be-present-at-a-high-level-within-political-agendas-accessibleeu-centre/

Articolul AccessibleEU – centru european de resurse, menit să întărească coerența politicilor de accesibilitate din Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a anunțat, marți, noul pachet de angajare a persoanelor cu dizabilități, în cadrul „Conferinței privind integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii”, organizată de președinția cehă a Consiliului UE la Praga, în perioada 20-21 septembrie 2022.

Acest pachet reprezintă una dintre cele șapte inițiative emblematice anunțate în Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, ce își propune să sprijine îmbunătățirea diferitelor domenii care împiedică incluziunea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, în UE. El a fost anunțat și consultat în cadrul Platformei pentru persoanele cu dizabilități, chiar dacă conținutul și titlurile domeniilor nu erau flexibile, informează Forumul European al Dizabilității (EDF).

Acest sprijin nu este dezvoltat printr-o nouă legislație și nici prin alte oportunități de finanțare, ci printr-o serie de măsuri care, potrivit Comisiei, ajută la implementarea legislației deja existente în șase domenii. Aceste domenii și măsurile aferente sunt:

• ,,Consolidarea capacităților serviciilor de ocupare a forței de muncă și de integrare socio-profesională”, prin publicarea de orientări pentru statele membre, cu scopul a îmbunătăți accesibilitatea și incluziunea serviciilor de ocupare a forței de muncă.

• „Promovarea perspectivelor de angajare prin acțiune afirmativă și combaterea stereotipurilor”, printr-un catalog de acțiuni pozitive pentru facilitarea angajării persoanelor cu dizabilități, care să implice angajatori.

• „Asigurarea de adaptare rezonabilă la locul de muncă”, prin pregătirea liniilor directoare pentru angajatori.

• „Prevenirea dizabilităților asociate bolilor cronice”, prin publicarea unui manual pentru gestionarea bolilor cronice și prevenirea riscului de dobândire a dizabilităților, emis de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

• „Asigurarea schemelor de reabilitare profesională, în caz de boli cronice sau accidente”, prin emiterea de orientări.

• „Explorarea locurilor de muncă de calitate în cadrul unităților protejate și tranziția către locuri de muncă adaptate pe piața liberă a muncii”, prin lansarea unui studiu privind îmbunătățirea ocupării forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv recomandări pentru condiții de muncă echitabile și dezvoltarea carierei în forme alternative de angajare, precum și tranziția spre piața liberă a muncii, care respectă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

,,Unele dintre aceste măsuri vor deveni instrumente utile pentru promovarea piețelor de muncă favorabile incluziunii, în special liniile directoare pentru adaptarea rezonabilă la locul de muncă, catalogul de acțiuni pozitive pentru a facilita angajarea, precum și studiul și recomandările pentru condiții de muncă echitabile cu privire la formele alternative de angajare. Cu toate acestea, lipsa finanțării și a cerințelor legale aferente reprezintă un obstacol important și va necesita un efort uriaș atât din partea instituțiilor, cât și a societății civile, pentru a asigura aplicarea măsurilor la nivel național și, prin urmare, pentru a obține rezultate”, transmite EDF.

Potrivit sursei citate, există, de asemenea, multe deficiențe pe piața muncii care nu sunt abordate de noul pachet. Mai exact, este îngrijorător faptul că perspectiva de gen, intersecționalitatea și dizabilitatea nu au fost incluse. Ar trebui ca atât Comisia, cât și organizațiile responsabile cu dezvoltarea măsurilor să includă această perspectivă.

Alte aspecte relevante, evidențiate de EDF în cadrul Conferinței, sunt: necesitatea de a schimba legislația națională, care împiedică persoanele cu dizabilități să intre pe piața muncii, axarea asupra calității locurilor de muncă create, și nu exclusiv asupra ratelor de ocupare, precum și lipsa programelor care vizează activarea persoanelor cu dizabilități considerate în prezent inactive, dar care pot participa pe piața liberă a muncii.

În plus, odată cu viitorul Card european pentru dizabilitate, statele membre trebuie să asigure recunoașterea statutului de persoană cu handicap în rândul lor, pentru a facilita mobilitatea legată de ocuparea forței de muncă și de educație.

Aceste șase domenii și măsurile aferente vor fi publicate pe parcursul următorilor doi ani. EDF menționează că va colabora cu instituțiile europene, guvernele naționale și membrii lor pentru a disemina instrumentele și a susține implementarea acestora.

Sursa: https://www.edf-feph.org/the-disability-employment-package-reinforcing-the-european-labour-market/

Articolul Comisia Europeană anunță noul pachet de angajare a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

România va beneficia de o cantitate de 25 157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare, a anunțat Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în data de 7 august 2020, țării noastre îi vor fi repartizate 6026 flacoane Remdesivir. Cantitatea ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1200 pacienți eligibili (5 flacoane/pacient).

Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile, și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate dupa Spania.

,,Conform calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10336 flacoane pentru aprox. 2067 pacienți eligibili, iar în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8795 flacoane cu care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1759 pacienți eligibili. Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile”, se arată în comunicatul MS.

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA, de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate, în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în funcție de numărul de cazuri medii și severe eligibile.

,,Reamintim că, în data de 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury, cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate”, a mai transmis Ministerul Sănătății.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane euro. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30 000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de COVID-19.

Articolul România va primi 25 157 flacoane de Remdesivir, a doua cea mai mare cantitate după Spania, pentru tratarea pacienților cu COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a publicat, în iunie, o strategie a UE privind drepturile victimelor pentru următorii cinci ani (2020-2025). Legile UE privind drepturile victimelor, adoptate în trecut, nu au fost bine respectate de țările UE. Încă este foarte dificil pentru victimele criminalității din toată Europa să își revendice drepturile din cauza lipsei informațiilor, a sprijinului și a protecției. Din acest motiv, UE a adoptat o strategie specifică.

Strategia stabilește acțiuni axate pe câteva priorități-cheie pentru UE, țările UE și alți actori (alte organisme ale UE, organizații pentru sprijinirea victimelor și organizații ale societății civile).

Potrivit EDF, această strategie este importantă pentru persoanele cu handicap, deoarece persoanele cu dizabilități, în special femeile și fetele cu dizabilități, sunt mai expuse riscului de a fi victime ale infracțiunilor violente, inclusiv ale infracțiunilor motivate de ură, decât alte persoane. Femeile și fetele cu dizabilități se confruntă, de asemenea, cu violența domestică și violența pe criterii de gen, inclusiv hărțuirea și alte abuzuri, cum ar fi avortul forțat și sterilizarea forțată.

Amploarea violenței bazate pe gen este alarmantă în UE. Conform datelor, femeile cu dizabilități sunt de două până la cinci ori mai expuse riscului de a se confrunta cu violență decât alte femei, iar 34% dintre femeile cu handicap sau cu probleme de sănătate sunt abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor.

Ca victime ale unei infracțiuni, persoanele cu dizabilități au dificultăți în a accesa măsuri și servicii de sprijin disponibile celorlalte victime și în a-și exercita drepturile în procesul penal. Aceste servicii disponibile tuturor victimelor nu le sunt, de cele mai multe ori, accesibile.

Strategia stabileşte o serie de acţiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective:

• Consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracţiunile, să solicite despăgubiri şi, în cele din urmă, să îşi revină în urma infracţiunii, trecând peste consecinţele acesteia;
• Colaborarea cu toţi actorii relevanţi pentru drepturile victimelor.

Strategia recunoaște că persoanele cu dizabilități sunt adesea victime ale infracțiunilor motivate de ură și că accesul lor la justiție poate fi mai dificil, mai ales dacă sunt lipsite de capacitatea juridică. Asta include și obligația strategiei de a respecta Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care au semnat atât UE, cât și toate statele membre.

Acțiunile importante create de strategie sunt următoarele:

• Lansarea unei campanii de conștientizare naționale și la nivelul UE privind drepturile victimelor (inclusiv sprijin pentru victimele cu nevoi specifice).
• Promovarea activităților de instruire pentru persoanele care intră în contact cu victimele.
• Promovarea și crearea serviciilor de sprijin pentru victimele cu dizabilități.
• Dispoziții de finanțare UE pentru organizațiile de sprijinire a victimelor și organizațiile comunitare relevante.
• Aderarea la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor sau la măsuri alternative care ating aceleași obiective.
• Crearea unei platforme pentru respectarea drepturilor victimelor și numirea coordonatorului pentru drepturile victimelor în cadrul Comisiei Europene.

Majoritatea acestor acțiuni sunt în concordanță cu recomandările EDF, iar acum UE trebuie să le ducă la îndeplinire.

Forumul European pentru persoane cu dizabilități (EDF) solicită următoarele:

• Să devină membri ai Platformei pentru respectarea drepturilor victimelor;
• Ca victimele cu dizabilități să fie incluse în campania de conștientizare a UE;
• Să pledeze în continuare pentru accesibilitate în ceea ce privește raportarea infracțiunilor și primirea despăgubirilor;
• Ca formarea profesioniștilor să includă instruirea cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și să se extindă asupra tuturor persoanelor care vin în contact cu potențialele victime, inclusiv persoanele care lucrează în instituții, închisori, spitale psihiatrice și aziluri.

EDF recomandă ca organizațiile persoanelor cu dizabilități să se asigure că politicile pentru victimele din țară lor includ dispoziții privind drepturile victimelor cu dizabilități: dacă nu, este posibil să nu fie în conformitate cu legislația UE privind drepturile victimelor, iar în acest caz pot informa EDF și Comisia Europeană.

De asemenea, organizațiile persoanelor cu dizabilități trebuie să verifice dacă serviciile destinate victimelor sunt accesibile celor cu dizabilități, dacă adăposturile sunt accesibile utilizatorilor de scaune rulante, și serviciile de asistență furnizează servicii de SMS. Este important ca aceste organizații să se asigure că la nivel național este adoptată o strategie proprie pentru respectarea drepturilor victimelor și să ceară să fie implicate.

Articolul Asigurarea drepturilor victimelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.