Legea nr. 360/2023 și injustiția față de persoanele cu dizabilități: Necesitatea apărării legale

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță că va organiza un protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10-14, în fața Guvernului României.

 ,,Având în vedere situaţia profund nedreaptă şi discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, este esenţial ca persoanele cu dizabilităţi care au contribuit la sistemul de pensii în condiţii de handicap să îşi apere drepturile prin toate mijloacele legale disponibile. Deşi Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a făcut nenumărate demersuri în ultimii patru ani pentru a atrage atenţia asupra acestor inechităţi, guvernanţii şi parlamentarii au ales să ignore aceste avertismente şi nu şi-au îndeplinit obligaţiile de a proteja drepturile celor mai vulnerabili cetăţeni.

Toţi pensionarii cu dizabilităţi care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit recent decizii din care rezultă că pensiile lor recalculate sunt mai mici cu procente între 50% şi 80%. Există 10 tipuri de handicap conform legislaţiei româneşti: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noştri cu aceste handicapuri au muncit şi au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Este inadmisibil ca eforturile şi contribuţiile noastre sociale să fie anulate printr-o lege care ignoră specificul şi dificultăţile cu care ne confruntăm. Nu putem accepta să fim penalizaţi pentru dizabilităţile noastre şi să fim împinşi la marginea societăţii prin politici publice nedrepte”, a declarat Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care este în vigoare până la data de 31 august 2024, cuprinde prevederi menite să asigure o tranziţie mai uşoară către pensionare pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap.

Conform art. 58 şi 59:

– Persoanele cu handicap grav beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 15 ani, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în aceste condiţii.

– Persoanele cu handicap accentuat pot ieşi la pensie cu 10 ani mai devreme, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare.

– Persoanele cu handicap mediu beneficiază, de asemenea, de o reducere de 10 ani a vârstei standard de pensionare, cu condiţia să fi realizat stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap mediu.

De asemenea, nevăzătorii beneficiază de o măsură specială, aceştia putând accesa pensia pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, cu condiţia să fi realizat ca nevăzători cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) precizează că noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoaşterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi.

,,Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, dar şi subminează recunoaşterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Este, de asemenea, o profundă nedreptate constituţională şi legală faţă de persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, precum şi faţă de alte categorii vulnerabile, care au contribuit la sistemul de pensii din România în baza unor legi specifice. Prin modificările aduse de Legea pensiilor nr. 360/2023, drepturile câştigate anterior, prin care se recunoştea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt efectiv anulate”, se arată într-un comunicat al CNDR.

Potrivit sursei citate, această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

Mai mult, se produce îngheţarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 şi lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă demnă şi a principiului echităţii sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situaţie economică şi socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaştere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale.

,,Acest tratament discriminatoriu contravine atât principiilor constituţionale, cât şi angajamentelor internaţionale asumate de România privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Într-o societate justă, legile trebuie să protejeze şi să susţină categoriile vulnerabile, nu să le penalizeze. Modificările aduse prin Legea nr. 360/2023 nu doar că subminează aceste principii, ci creează şi un precedent periculos pentru viitorul protecţiei sociale în România”, se mai arată în comunicat.

Articolul Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță protest apare prima dată în Jurnal Social.

În urma întâlnirii avute, în data de 29 noiembrie, cu Prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu, și cu ministrul Muncii, doamna Simona Bucura-Oprescu și ținând cont de asigurările primite, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a decis, împreună cu organizațiile membre, amânarea protestului programat pentru data de 04 decembrie.

În cadrul discuțiilor la care, alături de Daniela Tontsch, președinta CNDR, au participat Claudia Bratan, director executiv al CNDR și Tudorel Tupilus, președintele Asociației Nevăzătorilor din România, premierul Marcel Ciolacu a promis că indemnizațiile persoanelor cu handicap vor fi majorate începând cu data de 01 ianuarie 2024, valoarea acestora urmând să fie stabilită în cursul lunii decembrie, inclusiv prin consultarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, în privința inechităților pe care le generează noua lege a pensiilor, premierul și-a asumat elaborarea unui pachet de măsuri cu caracter compensator, până la data de 01 septembrie 2024, când intră în vigoare noul act normativ, informează CNDR.

Totodată, oficialii prezenți la întâlnire au înțeles și au agreat necesitatea subvenționării tehnologiei asistive, a scutirii de TVA a echipamentelor importate în folosul persoanelor cu dizabilități și a accelerării procesului de accesibilizare a mediului fizic și informațional.

Premierul a insistat că indemnizația persoanelor cu dizabilități are o valoare inacceptabil de mică și că va urmări personal rezolvarea acestei probleme.

Nu în ultimul rând, au fost abordate problemele cu care se confruntă asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități: calcularea salariilor fără să se țină cont de gradații, întârzierea plății salariilor.

Modalitatea de rezolvare a acestora va fi comunicată la următoarea întâlnire de lucru dintre reprezentanții Guvernului și reprezentanții CNDR.

,,Față de aspectele semnalate, în semn de încredere, protestul nu se anulează, ci se amână. Dacă termenii conveniți astăzi nu vor fi respectați, persoanele cu dizabilități nu vor mai accepta negocieri, ci vor ieși în stradă.

Consiliul Național al Dizabilității din România apelează la înțelegere și calm, cu convingerea că promisiunile făcute vor fi onorate. Din toată această acțiune, persoanele cu handicap din România nu pierd, ci câștigă, întrucât au dovedit că formează cu adevărat o comunitate determinată și că au capacitatea de a se mobiliza atunci când luptă pentru drepturile lor. De aceea, protestul care a fost planificat pentru 04 decembrie va putea fi organizat, la nevoie, cu mai multă putere, cu mai multă determinare”, transmite Daniela Tontsch.

Articolul În urma întâlnirii cu premierul și ministrul Muncii, protestul programat pentru luni, 4 decembrie, se amână apare prima dată în Jurnal Social.

Joi, 15 decembrie, 2022, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității, a precizat, într-o postare publică, că a primit de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale informarea că s-a preluat observația Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, s-a renunțat la propunerea de modificare a Art. 7 (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pusă în dezbatere publică, la 20 octombrie.

Propunerea de modificare prevedea, conform principiului subsidiarității, că „promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități revin, în principal, familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu dizabilități şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu dizabilități și autorităţilor administraţiei publice centrale”.

,,Consiliul Național al Dizabilității din România se opune modificării articolului 7 (1) din prezentul Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. În prezent, persoanele cu dizabilități se confruntă cu probleme legate de sărăcia veniturilor, lipsa accesului la educație, sănatate, muncă, lipsa dispozitivelor medicale, lipsa serviciilor de îngrijire. Articolul 7 (1) în forma actuală asigură suport din partea autorităților administrației publice locale în identificarea unor soluții pentru rezolvarea, fie și parțială, a problemelor și nevoilor persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora” , explică președinta CNDR, doamna Daniela Tontsch.

De asemenea, președinta CNDR și-a exprimat în presă și la TV îngrijorarea cu privire la această modificare legislativă, subliniind că multe persoane cu dizabilități au părinți bătrâni, care nu-i pot reprezenta și ajuta.

,,Ne îngrijorează foarte mult trecerea în obligația familiei a promovării și respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, deoarece conceptul de promovare este unul destul de complex, și dacă putem să trecem peste acesta, nu putem să trecem peste drepturile persoanelor cu dizabilități de a fi în obligația familiei. Atunci când ni se încalcă un drept, ne adresăm autorităților administrație publice locale sau centrale. Nu văd cum familia ar putea să se penalizeze pentru nerespectarea unui drept. De altfel, vorbim despre persoane cu dizabilități închise în casă, care au părinți bătrâni, care nu-i pot reprezenta și ajuta. Cum pot acestea să-și ia obligația de a îndeplini respectarea drepturilor? Cred că ar trebui discutat foarte mult acest aspect cu organizațiile persoanelor cu dizabilități, cu persoanele cu dizabilități, cu familiile acestora, cu părinții persoanelor cu dizabilități care nu se pot autoreprezenta. Credem că este un motiv de îngrijorare și sperăm ca odată cu ieșirea din transparență decizională a proiectului, acesta să suporte modificările cerute de organizațiile persoanelor cu dizabilități, trimise sub formă de observații și propuneri”, spunea Daniela Tontsch, pe 30 octombrie, la Digi 24.

Daniela Tontsch a mai subliniat că ,,persoanele cu dizabilități și familiile acestora sunt copleșite de povara costurilor legate de dizabilitate și ar fi un abuz să aibă obligația respectării drepturilor prevăzute de legea 448/2006. Fără suportul autorităților administrației publice locale, acestea s-ar prăbuși, iar, în multe cazuri, rezultatul ar fi instituționalizarea persoanelor cu dizabilități grave și nu numai.”

Așadar, datorită solicitării trimise de Consiliul Național al Dizabilității din România, prin care s-au comunicat mai multe propuneri și observații, s-a renunțat la propunerea de modificare a Art. 7 (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

„Având în vedere solicitarea dumneavoastră […], înregistrată la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități sub nr. 166644/31.10.2022, prin care, referitor la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicat în consultare publică potrivit prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comunicați mai multe propuneri și observații, vă aducem la cunoștință următoarele:

Referitor la observația privind propunerea de reglementare pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aceasta a fost preluată iar textul propus a fost eliminat”, se arată în documentul primit de Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul <strong>În urma demersului Consiliului Național al Dizabilității din România, s-a renunțat la propunerea de modificare a Art. 7 (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Sub patronajul Președintelui Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat ,,Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități”, în data de 3 decembrie, 2022, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Evenimentul a avut loc în Parlamentul României, Camera Deputaților, în intervalul orar 12 – 16, în Salonul de Recepții, din cadrul Centrului Internațional de Conferințe și a cuprins trei componente:

1. Deschiderea de către reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului și ai instituțiilor publice;

– prezentarea unei diagnoze a situației persoanelor cu dizabilități în cadrul discursurilor susținute de persoane cu dizabilități;

– discursuri motivaționale, susținute de persoane cu dizabilități care au parcurs cu succes diferite studii, persoane care s-au angajat și au păstrat locul de muncă, și discursuri legate de participarea politică a persoanelor cu dizabilități.

2. Angajatori incluzivi.

3. Două ore de networking, timp în care s-a servit masa, și participanții au legat prietenii, au obținut contacte pentru viitoare parteneriate, au cunoscut oportunități de angajare etc. Din experiența noastră, persoanele cu dizabilități își doresc cel mai mult să interacționeze, iar noi am planificat-o într-un mod constructiv.

Au participat aproximativ 400 de persoane cu dizabilități și însoțitori la eveniment.

Printre invitați a fost și un grup de șapte persoane cu dizabilități, refugiate din Ucraina, de la Centrul de Găzduire pentru Persoane Strămutate din Ucraina organizat în Colegiul Tehnic Edmond Nicolau – Cămin E.

La Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități au participat și au rămas alături de persoanele cu dizabilități pe toată durata evenimentului următorii: domnul Cristian Vasilcoiu, Secretar de Stat din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale; domnul Mihai TOMESCU, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități; domnul Petre DINICĂ, director al Direcției Drepturi Persoane cu Dizabilități, din cadrul ANPD;  domnul Alexandru BĂLĂNESCU, consilier, Instituția Avocatul Poporului; doamna senator Arina MOȘ, mandatată de președinta Senatului, doamna Alina Gorghiu;  doamna deputat Oana ȚOIU, din partea grupului parlamentar USR;  doamna dr. Mirabela Elena CHIVU, directorul medical al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Doamna deputat Carmen-Ileana MIHĂLCESCU l-a reprezentat pe domnul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Vorbitorii evenimentului, pe lângă reprezentanții Guvernului, ai Parlamentului și ai autoritățiilor publice centrale, au fost: Daniela TONTSCH, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România; Tudorel TUPILUȘI, președintele Asociației Nevăzătorilor din România; Georgeta CRIȘU, președinta Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România; Lavinia BESNEA, reprezentanta Asociației de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România; Maria TEODORESCU, președinta Asociației Distroficilor Muscular din România; Ecaterina VRĂSMAȘ, președinta Asociației RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale; Andra DINCĂ, persoană cu dizabilități, tânără scriitoare; Laura STIFTER, profesoară, participare politică; Marta Iozefina BENCZE, consultant Banca Mondială, consilier local, speaker motivaţional, participare politică; Dana NUȚA, președinta Asociației Ability HUB; Dr. Mirabela Elena CHIVU, directorul medical al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă; Tedy NECULA, Creative Director – Necula Agency Inspirational Video Content; Monica RADU, Scriitor; Costel PÎRNĂU, Psiholog, scriitor, compozitor; Ovidiu MILIAN, președinte al Asociației Deficienților Locomotori Bihor; Dan PATZELT, fondatorul Asociației pentru Dezvoltare Urbană; Daniel CARAIVAN, sociolog, fondatorul Asociației DanRom; Ionuț GEORGESCU, reprezentant al Centrului General de Arhivare – Unitate Protejată Autorizată; Ionuț GEORGESCU, reprezentant al Carpat Investment – Unitate Protejată Autorizată.

Participanții au primit în dar cărți ale următorilor autori, persoane cu dizabilități: Radu Sergiu Ruba, Rusty Adriana Holtei, Lavinia Elena Niculicea, Monica Radu, Marta Iozefina Bencze, Daniel Caraivan, Costel Pîrnău, Andra Dincă.

Au mai fost oferite: obiecte personalizate decorate manual de Ionuț Chiricuță; „Îngerași din ispos”, creații realizate de Asociația ,,Proiectul Viziunea Nevăzătorilor” – Alba Iulia; aranjamente decorative pentru mese realizate de Alexandru Ciocinta.

Toate discursurile vor fi publicate în ziarul online www.jurnal-social.ro, publicația Consiliului Național al Dizabilității din România.

Anual, în data de 3 decembrie, celebrăm Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi (,,International Day of People with Disability”), cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru persoanele cu dizabilități. Marcarea acestei zile are ca obiectiv promovarea unei mai bune înţelegeri în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi şi susţinerea demnităţii, a drepturilor şi a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine faţă de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Activitatea face parte din proiectul Consiliului Național al Dizabilității din România intitulat „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

Referindu-se la obiectivul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, de a promova o mai bună înțelegere a problemelor din viața persoanelor cu dizabilități, domnul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a transmis: ,,Mi-aș dori ca această inițiativă privind «Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități» să se transforme într-o punte de legătură permanentă între organizațiile de profil și parlamentarii care pot aduce îmbunătățirile legislative, pentru a corecta unele deficiențe constatate în practica de zi cu zi sau pentru a completa și a spori instrumentele legislative pentru susținerea demnității, drepturilor și a bunăstării persoanelor cu dizabilități. Deci vă propun să păstrăm legătura, iar dumneavoastră, reprezentanții ONG-urilor, care cunosc cel mai bine realitățile din societate, să veniți alături de noi, de parlamentarii din comisiile de specialitate, să lucrăm împreună la îmbunătățirea cadrului legal, astfel încât să oferim o viață mai bună și mai demnă persoanelor cu dizabilități.”

Domnul Mihai Tomescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, a afimat că ziua de 3 decembrie este o zi plină de semnificație în care trebuie să reflectăm cu toții asupra problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, subliniind că se va asigura că ,,dizabilitatea este o prioritate pentru toate politicile sectoriale, de la transport la educaţie și sănătate”.

,,3 decembrie trebuie să devină un reper pentru toate persoanele cu dizabilităţi, oamenii politici şi practicienii din domeniul  protecţiei sociale, o zi plină de semnificaţie în care reflectăm cu toţii asupra provocărilor cu care se confruntă semenii noştri în efortul de a dobândi o viaţă independentă”.       

Sunt o persoană cu dizabilităţi şi un expert în domeniul politicilor sociale. Predau politici sociale în mediul universitar, conduc o instituţie responsabilă pentru politica publică în domeniul dizabilităţii, dar trebuie să vă spun că tot timpul am de învăţat ceva nou de la persoanele cu dizabilităţi. Evenimente precum Parlamentul Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă o sursă de inspiraţie, un prilej de transformare instituţională şi de creştere a solidarităţii sociale. Cred în parteneriatele durabile, pentru că ele generează schimbări profunde în societate, iar invitaţia lansată de Consiliul Național al Dizabilității din România reprezintă nu doar un prilej de dezbatere şi socializare, ci şi un apel la construirea unui parteneriat deschis şi incluziv între instituţii, persoane cu dizabilităţi şi societatea civilă.

În ultima perioadă, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a iniţiat o serie de schimbări semnificate la nivel legislativ şi a dezvoltat o agendă publică în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi. Modificările  legislative propuse, implicarea activă în negocierea programelor europene de finanţare, promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sunt elemente centrale în noua agendă instituţională.

Cred că ANPD trebuie să fie o instituţie deschisă, puternic racordată la nevoile comunităţii persoanelor cu dizabilităţi, o instituţie capabilă să genereze oportunităţi pentru aceste persoane, dar şi un garant al respectării drepturilor.

Mă voi asigura că dizabilitatea este o prioritate pentru toate politicile sectoriale, de la transport la educaţie și sănătate şi că persoanele cu dizabilităţi vor avea o voce reală în construcţia unei societăţi  incluzive.

În privinţa politicii sociale în domeniul dizabilităţii, anul 2023 va fi marcat de vectori, precum digitalizare, simplificare, tehnologie asistivă, drepturi extinse şi simplificare administrativă, dar şi o creştere a calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a gestiona aceste schimbări, a le comunica comunităţii persoanelor cu dizabilităţi şi a le transforma în catalizatori pentru procesul de incluziune, avem nevoie de coeziune şi de solidaritate”, a declarat Mihai Tomescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), doamna Daniela Tontsch, a transmis următoarele: „Mulțumesc tuturor participanților: persoane cu dizabilități, asistenți personali, însoțitori ai persoanelor cu dizabilități, părinți, pentru că ați răspuns invitației CNDR. Știu că sala a fost neîncăpătoare, că unii dintre dvs. ați stat în picioare pe parcursul evenimentului, dar ați rămas până la final. Mulți dintre dvs. ați călătorit sute de kilometri pentru a participa pentru prima dată la «Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități». Suntem o comunitate impresionantă din punct de vedere numeric. Ne-am unit la «Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități» simbolic, și-mi doresc să continuăm această formă de participare pe propria scenă a vieții, refuzați să fiți spectatori ai propriei vieți! Vă apreciez și voi continua să fac tot ce ține de mine pentru ca drepturile persoanelor cu dizabilități din România să fie respectate!

Mulțumesc reprezentanților Guvernului și, implicit, ai Autorității Naționale pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilități, că au ascultat fiecare discurs și-i asigur că-i voi căuta des pentru soluționarea problemelor specificate de vorbitori și nu numai!

Mulțumesc parlamentarilor pentru interesul acordat problematicii cu care ne confruntăm. Am să vă solicit sprijinul!

Mulțumesc domnului Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, pentru că ne-a pus la dispoziție sala în care s-a desfășurat „Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități” și că s-a asigurat că aceasta va fi încălzită, în condițiile în care în Parlament nu funcționa sistemul de termoficare până la data desfășurării evenimentului!

Apreciez deschiderea Instituției Avocatul Poporului, prin delegarea domnului consilier Alexandru BĂLĂNESCU, care m-a asigurat că vom colabora.

Am găsit deschidere, de asemenea, la doamna dr. Mirabela Elena CHIVU, directorul medical al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Nu în ultimul rând, mulțumesc voluntarilor și partenerilor „Parlamentului Persoanelor cu Dizabilități” pentru munca intensă și imensă pentru ca evenimentul să corespundă cu nevoile tuturor participanților!”

Vizualizează albumul foto integral aici

Discursurile pot fi vizionate aici…

Sponsorii evenimentului au fost:

CAMERA DEPUTAȚILOR

VELVETO – sponsor principal

AQUA

CENTRUL GENERAL DE ARHIVARE

CARPAT INVEST

UZINA AUTOMECANICA

FUNDAȚIA CRISTIAN POPESCU

Articolul <strong>,,Parlamentul Persoanelor cu Dizabilități”, eveniment organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Foto by Peter Klaus Tontsch

În centru este Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România. În partea stângă sunt: Cristian Ghica, senator USR, Silvia Dinică – senatoare USR, Claudia Brătan – director executiv al CNDR. În partea dreaptă sunt: Sorin Ilie Țața – responsabil comunicare internațională la CNDR și Mihai Bursuc – jurist la CNDR.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a inițiat și a demarat un alt mod de dialog social, prin organizarea unor întâlniri informale cu parlamentari și decidenți. Este o premieră, pentru că inițiativa depășește normele de interacțiune socială dintre decidenți și persoanele cu dizabilități.

Vineri, 30 septembrie, 2022, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România – Daniela Tontsch, directorul executiv al CNDR – Claudia Brătan, responsabilul de comunicare internațională – Sorin Ilie Țața și juristul Mihai Bursuc au luat cina cu parlamentarii USR – Silvia Dinică și Cristian Ghica.

„Am inițiat acest nou mod de dialog social, pornind de la convingerea că o soluție eficientă, pentru ca problemele persoanelor cu dizabilități să fie soluționate, constă în crearea și întărirea unor punți interumane cu aleșii noștri, într-un cadru informal, cu CNDR, în calitate de reprezentant a peste 300.000 de persoane cu dizabilități.

Primii parlamentari care au dat curs invitației noastre sunt doamna Silvia Dinică și domnul Cristian Ghica, cărora le mulțumesc pentru că nu au răspuns pur și simplu, ci au făcut-o cu solicitudine.

Timp de aproximativ două ore, am purtat discuții firești. În acel cadru prietenos, am simțit avantajele degrevării de presiunea și rigorile interacțiunii oficiale. Sunt o persoană cu dizabilitate, iar afecțiunea de care sufăr m-a făcut dependentă total de îngrijirea acordată de altă persoană. Sorin, colegul meu, este nevăzător, iar Mihai are doar un rest de vedere. Este imposibil să nu înțelegi nevoile exprimate de însăși persoanele cu dizabilități, stând atât de aproape de ele. La debutul întâlnirii, abia sosită, doamna Silvia Dinică mi-a întins mâna, cu intenția de a o strânge în clasicul gest de cordialitate. I-aș fi răspuns onorată, însă fiind inertă am reacționat simbolic. După două ore petrecute împreună, la finalul întâlnirii doamna senator Silvia Dinică mi-a acoperit mâna cu mâna sa, cu aceeași cordialitate și înțelegere, în semn de rămas bun. Pentru mine, o asemenea reacție profund umană este sinonimă cu speranța că persoanele cu dizabilități pot fi înțelese și sprijinite. Trebuie doar să iasă din anonimat pe scena publică  și astfel, să depășească faza de subiect, în general evitat.

Pe tot parcursul întâlnirii, noi, reprezentanții Consiliului Național al Dizabilitații din România, am abordat nevoile tuturor persoanelor cu dizabilități, având în vedere că acestea se confruntă cu dificultăți tot mai mari, în contextul multiplelor crize suprapuse, cauzate de războiul din Ucraina. Referirile noastre au inclus refugiații ucraineni cu nevoi speciale, cu care suntem pe deplin solidari”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Cei doi senatori USR au promis președintelui CNDR  că discuțiile pe temele abordate vor continua.

„Aș vrea să mulțumesc pentru invitația de a discuta direct despre ce putem face pentru a elimina barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Parlamentul și instituțiile statului au obligația de a face mai mult și mai repede, pentru a asigura incluziunea și a elimina discriminarea cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi”, a declarat doamna senator Silvia Dinică.

Despre domnul senator Cristian Ghica, președinta CNDR, Daniela Tontsch, spune că l-a cunoscut în urmă cu trei ani, pe un ger de crăpau pietrele, la un protest organizat pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din România. De atunci răspunde oricărui mesaj pe care aceasta i-l adresează, și de fiecare dată ea îi  trimite ceva legat de domeniul dizabilității.

,,Mă bucur că reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din România au ales această formă de dialog cu parlamentarii și mă bucur că am avut ocazia să mă reîntâlnesc cu câțiva oameni extraordinari: Daniela Tontsch, Claudia Brătan, Sorin Țața și Mihai Bursuc. Aceștia cunosc foarte bine care sunt problemele persoanelor cu dizabilități și au venit cu propuneri și idei foarte bune pe acest subiect. Îmi doresc ca discuțiile cu reprezentanții Consiliului să continue, iar colaborarea pe care o avem să fie cât mai strânsă. Atât eu, cât și colega mea Silvia Dinică și toți ceilalți aleși USR suntem extrem de atenți la situația persoanelor cu dizabilități și ținem cont de orice propunere menită să facă viața puțin mai bună pentru acești oameni”, a declarat senatorul Cristian Ghica.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul <strong>Reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din România au luat cina cu doi parlamentari</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și-a propus să lărgească normele de interacțiune socială dintre decidenți și persoanele cu dizabilități, prin organizarea unor întâlniri informale.

„Unul dintre principiile mele este să ajut persoanele cu care interacționez să mă cunoască, pentru a înțelege nevoile mele de persoană cu dizabilități. Acest principiu este valabil și când vorbim despre relațiile dintre decidenți și persoanele cu dizabilități din România. Îi numim «aleșii noștri». Nu ne mărginim la a le spune doar aleșii, ci întotdeauna adăugăm «noștri», pentru că ei sunt mai mult decât o alegere. Al doilea cuvânt sugerează o legătură mai presus de procedura exercițiului democratic prin scrutin. Mergem la urne ca să-i alegem pe cei despre care credem și sperăm că vor rezona cu noi și de la care avem legitime așteptări. Din patru, în patru ani, aleșilor noștri le încredințăm speranțele, năzuințele și nevoile noastre, așteptându-ne ca ei să ne ajute să le împlinim.

Pentru persoanele cu dizabilități din România, titulatura aleșii noștri are o semnificație profundă, pentru că acest grup de oameni se distinge în societate, printr-un cumul de suferință și de nevoi speciale. Ei nu-și pot permite să renunțe la speranțele pe care le leagă de aleșii noștri. Parcursul existențial al persoanelor cu dizabilități depinde de modul în care răspund aleșii noștri la nevoia de empatie și de sprijin transmise de această categorie de alegători prin votul lor. Persoanele cu dizabilități investesc sentimente similare unui S.O.S în votul lor.

Pornind de la convingerea că o soluție eficientă, pentru ca problemele persoanelor cu dizabilități să fie soluționate, constă în crearea și întărirea unor punți interumane cu aleșii noștri, într-un cadru informal, CNDR, în calitate de reprezentant a peste 300.000 de persoane cu dizabilități, inițiază o serie de întâlniri publice cu parlamentari și decidenți dispuși să accepte invitația noastră la cină”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliul Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Citeşte şi

Reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din România au luat cina cu doi parlamentari

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România inițiază un alt mod de dialog social apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociația AbilityHUB, a organizat luni, 13 decembrie 2021, în intervalul orar 11.00-14.30, dezbaterea cu tema „Lipsa accesului la muncă pentru persoanele cu dizabilități, cauze și soluții”, prin intermediul platformei zoom.

În contextul acestei tematici, pentru prima dată în România, a fost prezentat un concept nou compus din sesiuni live de prezentare a unor candidați – persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă.

Intervențiile speakerilor s-au concentrat pe nevoile de bază ale persoanelor cu dizabilități, urmărind în principal creșterea nivelului de incluziune profesională a acestora și dezvoltarea de noi abilități importante pentru ele. La eveniment au participat 200 de persoane.

Pe lângă persoanele cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, la eveniment au participat reprezentanți ai ONG-urilor care au ca obiect de activitate protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, specialiști în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, angajatori incluzivi, reprezentanți ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor publice.

Cu suportul unor specialiști din domeniile: Familie, Educație, Sănătate, Legislație, Acces, Integrare adaptată și surse de finanțare în domeniu, a fost analizată problematica integrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a găsi soluții pentru o integrare mai rapidă și facilă a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

În cadrul evenimentului, au fost invitați să vorbească Florica Cherecheș, președinte al Autorității Naționale pentru persoanele cu dizabilități, Dana Nuță, fondator AbilityHub, Ionuț Georgescu, vicepreședine și Managing partner AbilityHub, Radu Szekely, consilier al ministrului educației, până de curând Secretar de Stat pentru Echitate și Egalitate de Șanse, Adrian Bulgaru, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Ana Crâșmaru, HR AbilityHub, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Dacian Pribeanu, sportiv cu deficiențe de vedere care a reprezentat România la campionatele Europene, mondiale și olimpiada de șah, Mălina Teodora Birău, specialist recrutare AbilityHub, Florea Ghiorghiță, avocat practician, persoană cu dizabilități, Arabela Acalinei, președinta Asociației Neuro Move CMT și a Alianței Europene pentru Asociații de Boli Neuromusculare EAMDA și Dan Patzelt, activist social și fondator al Asociației pentru Dezvoltare Urbană.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat că integrarea persoanelor cu dizabilitați în câmpul muncii este o adevărată luptă, iar discriminarea și lipsa facilitaților joacă un rol important în viitorul acestora. Ea a povestit o experiență personală, care arată că este nevoie să eliminăm mentalitățile greșite și prejudecățile vizavi de persoanele cu dizabilități. O persoană angajată într-o instituție a sunat-o în urmă cu aproximativ două luni, pentru a-i cere informații, rapoarte naționale și internaționale legate de sfera dizabilității. Timp de două luni, au avut o colaborare constantă – întâlniri pe zoom, unde Daniela i-a explicat ceea ce nu era clar, oferindu-i prin intermediul mailului materialele solicitate.

Surpriza vine la finalul unei discuții, când persoana respectivă îi spune usor jenată să-i faciliteze întâlnirea cu o persoană cu dizabilități, deoarece șeful ei trebuie să știe că a lucrat cu o persoană cu dizabilități. ,,Credeți-mă! Timp de 20 de secunde am rămas mută. Apoi am întrebat – eu ce sunt? Dar am gândit – eu ce mama naibii sunt?”, a mărturisit Daniela.

,,Includerea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii va reuși doar dacă înlăturăm stereotipurile și prejudecățile pe care companiile și societatea în general le au față de persoanele cu dizabilități”, a adăugat Daniela Tontsch.

Florica Cherecheș, președinte ANDPDCA, a întărit această idee, precizând că angajarea persoanelor cu dizabilități trebuie să fie o preocupare pentru cât mai multe persoane.

„Este nevoie de un efort comun ca să eliminăm stereotipurile și prejudecățile referitoare la persoanele cu dizabilități, să le dăm încredere în ele însele și să le susținem pentru a se angaja, pentru a-și pune în valoare abilitățile și competențele. În același timp, e important să instruim și angajatorii ca să înțeleagă tipurile de handicap și cum să se raporteze la acestea, dar și să-i informăm cu privire la oportunitățile pe care le au de a subvenționa adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități. ANDPDCA susține prin politicile publice promovate și prin proiectele dedicate persoanelor cu dizabilități, creșterea gradului de ocupare a acestei categorii sociale”, a afirmat Florica Cherecheș.

Dana Nuță a vorbit despre unele aspecte esențiale care ne ajută să înțelegem de ce sunt atât de multe piedici în această zonă de integrare în muncă. Un prim element ar fi calitatea de pacient a persoanelor cu dizabilități, astfel încadrarea în grad de handicap depinde 100% de specialiști din domeniul sănătății, fie că e vorba de medici, psihologi, asistenți sociali etc. Ea a subliniat că este foarte important să înțelegem că în aceste evaluări zona socio-profesională este foarte puțin acoperită, iar vizavi de încadrarea în grad de handicap există anumite criterii medico-sociale de încadrare în baza cărora se dau aceste certificate.

Dana Nuța spune că ceea ce ne lipsește astăzi este translatarea de la hârtie la om, iar singura soluție este ca persoanele cu dizabilități să ajungă la interviuri, să fie cunoscute mai departe de aceste codificări.

Ionuț Georgescu a precizat că un factor determinant în încadrarea persoanelor cu dizabilități este educația, iar a te educa este o responsabilitate personală. El consideră că nu există școală care să te poată forma așa cum te formează munca.

,,Noi vă reprezentăm în relația cu companiile mari, private, care au obligația de a vă angaja, cu instituțiile statului și în relația cu ONG-urile. Dumneavoastră, persoanele cu dizabilități care sunteți în căutarea unui loc de muncă trebuie să vă reprezentați pe voi înșivă. Noi vă putem deschide ușa, vă putem trimite la interviuri, vă putem consilia și îndruma. Educația și munca nu vor mai fi așa cum au fost odată, deoarece suntem într-o tranziție globală. Nu o să mă opresc până când acest domeniu nu va fi respectat, pentru că avem legislația de partea noastră și pentru că am cunoscut sute de persoane cu dizabilități prin interviuri directe și mi-e clar că acești oameni trebuie să muncească. Mai departe, e important să ne educăm fiecare în parte”, a declarat Ionuț Georgescu, vicepreședine și Managing partner AbilityHub.

În cadrul evenimentului au fost trei sesiuni de prezentări ale candidaților, persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, o parte dintre aceste persoane fiind absolvenți de studii superioare. De menționat că a fost pentru prima dată când un candidat s-a prezentat în fața unui public, de 200 de persoane, format din reprezentanți ai ONG-urilor care au ca obiect de activitate protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, specialiști în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, angajatori incluzivi, reprezentanți ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor publice.

Articolul „Lipsa accesului la muncă pentru persoanele cu dizabilități, cauze și soluții” apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat miercuri, 17 noiembrie 2021, în intervalul orar 10 – 12.00, dezbaterea cu tema „Învățământul online, o alternativă la abandonul școlar”, prin intermediul platformei zoom.

Evenimentul face parte din campania Spun „Nu” instituționalizării!

În cadrul acestei dezbateri, s-au căutat soluţii la întrebări legate de alegerea școlii speciale sau de masă, de percepția celorlalți elevi și chiar a părinților în cazul cursurilor la o școală de masă, programele școlare, comportamentul cadrelor didactice, accesibilitatea unității școlare pentru copii/tineri în scaun rulant, evaluarea copiilor/tinerilor cu CES, existența serviciilor educaționale și distribuția lor geografică cu deosebire în mediul rural (centre școlare pentru educație incluzivă și centre de zi care să compenseze absența unei forme oficiale de învățământ), studiul de acasă în condițiile închiderii școlilor din cauza pandemiei de COVID-19 etc. Scopul final a fost integrarea copiilor/tinerilor cu dizabilități în sistemul educațional, în vederea evitării marginalizării.

Printre invitații la eveniment s-au numărat: doamna profesor Monica Anisie, fost ministru al Educației, președinte al comisiei de educație Senatul României,  Toma Antonescu, membru al Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic – România, părinte al unui copil cu dizabilități, Georgeta Crișu, președintele Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România, Adela Hanafi, președintele Asociației CONIL, Mariana Arnăutu, din partea Rețelei Naționale de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale (RENINCO), Gabriel Chicioreanu, din partea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – învățământ preuniversitar, Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației, Gabriela Nicolaescu, consilier la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopți (ANDPDCA) etc.

În deschiderea evenimentului, doamna Claudia Brătan, director executiv al Consiliului Național al Dizabilității din România, organizator și moderator al evenimentului/dezbatere cu tema „Învățământul online, o alternativă la abandonul școlar” a spus:

„Au răspuns solicitării noastre de a participa la acest eveniment și ne-au onorat cu prezența reprezentanți ai organizațiilor CNDR, părinți de copii cu dizabilități, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – învățământ preuniversitar, precum și reprezentanți ai instituțiilor cu activitate în domeniul educației: Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar București, Centrul Municipiului București de Asistență Psihopedagogică (vestitul CMBRAE) și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopți, la care mai adaug și ANR – Autoritatea Națională pentru Nevăzători. Alături de noi este și legislativul, prin comisiile de educație din Camera Deputaților și Senat. Special nu am pronunțat niciun nume, pentru că am dorit să avem alături surpriza, necesară uneori în viețiile noastre, mai ales când este plăcută, cum sigur va fi acest eveniment.

Menționez că propunerile și sesizările dumneavoastră, care vor fi făcute pe parcursul dezbaterii, vor fi trimise factorilor decidenți pentru analiză și soluționare, sperăm.

Mulțumindu-vă tuturor pentru prezență, să ne urăm succes și să începem.

Pentru că prețuim școala, învățătura fără de care nu te poți dezvolta, nu poți munci, nu poți trăi, în fiecare an, în programul de activități al CNDR – Consiliului Național al Dizabilității din România – se regăsește educația sub diverse tipuri, cu diverse teme de discuție ale căror concluzii sub formă de propuneri, inserate frumos și eligibil într-o adresă au fost trimise de fiecare dată spre știință diverselor foruri de decizie, unele au fost soluționate, altele sunt în așteptare. Sigur că problemele nu s-au sfârșit, doar viața este într-o dinamică continuă. Și iată-ne strânși din nou părinți de copii, să le spunem fără nicio reținere și să primim răspunsuri de la reprezentanți ai instituțiilor cu activitate în domeniul educației.

Prezența virusului SARS-COV-2, care a generat pandemia la nivel global, cuprinzând și țara noastră, ne-a obligat să ne supunem anumitor restricții, școala online fiind una dintre acestea, ca și acest eveniment de astăzi, de altfel. Scopul acestei dezbateri este de a evidenția problemele cu care se confruntă copiii și părinții copiilor cu dizabilități, de a căuta și găsi soluțiile cele mai bune pentru integrarea copiilor cu dizabilități în școală, în societate.

Acestea fiind zise, închei cu un citat ce aparține filozofului Aristotel: ,,Rădăcinile educației sunt amare, dar fructele sunt dulci”, În continuare, voi da cuvântul doamnei Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România.”

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a afirmat: ,,Pentru elevii cu dizabilități școala online trebuie să existe și după pandemia de Covid 19 ca formă alternativă de învățământ în cadrul căreia să se asigure continuarea procesului educațional în condiții de autoizolare, în cazul spitalizării pe termen lung, din cauza intemperiilor etc. Oportunitățile de învățare online și utilizarea resurselor educaționale deschise și a altor tehnologii pot reduce rata abandonului școlar în rândul elevilor cu dizabilități, cu precădere pentru cei din mediul rural. Cu toate acestea, trebuie să existe o strategie de combinare a învățării online cu instruirea școlară faţă în faţă, fiind utilă pentru a adapta diversele stiluri de învățare ale elevilor şi pentru a le permite acestora să studieze în ritmul propriu. Fiecare elev preferă sau necesită resurse diferite în funcție de subiectele de interes și de stilul de învățare.

În continuare, Daniela Tontsch a transmis mesajul emoțioanant al unei mame cu un copil, pe nume Andrei, în vârstă de 11 ani, în scaun rulant, care învață într-o școală de masă din Galați. Această mamă a făcut eforturi supraomenești (și-a cărat copilul până la etajul 1, timp de patru ani, a cumpărat bancă, stilou, scaun și gadgeturi, a plătit zeci de milioane pentru evaluări, recuperări) pentru ca copilul ei să aibă acces la educație. Problemele pe care ea le-a prezentat sunt comune multor copii cu dizabilități.

,,Vă vorbește mama unui suflețel de multe ori încercat, peste puteri, neînțelese de mulți, dar susținute de cea care îl iubește mai presus de toți, cea care a cărat patru ani la etajul 1 scaunul cu rotile și școlarul ei (….) O mamă care cu bani și fără, cu mașină și fără, în brațe, pe carosabil, sub umbrelă sau alunecând pe gheață, a înaintat mereu cu ambiție spre sala de clasă, spre ceea ce ea numește mereu șansa fiului ei la evoluție. Acest copil deosebit a cuprins toată materia de școală pentru etapa sa de vârstă, mereu având medii și rezultate deosebite de școală (FB pe linie), deși niciodată nu a reușit să se ridice singur din pat, să-și pieptene fără ajutor părul, să se spele pe dinți, fără suport. (…) Astăzi, după nenumărate demersuri, reușim alături de învățătoare să adaptam actul educațional, astfel încât și noi să simțim că suntem egali, că avem dreptul la educație, la fel ca dreptul la viață. Visez la o lume în care fiul meu să aibă asistent de sprijin la clasă, o metodologie de aplicare a unui curriculum adaptat, o lege care să fie respectată de către toți fără discuții și conflicte, o lume în care personalul școlii să știe că elevii cu dizabilități sunt primii care trebuie evacuați din școală în caz de urgență, incendii, cutremur etc”, povestește mama lui Andrei.

Monica Anisie a subliniat că nu este normal ca un părinte să cumpere o bancă în școală, iar dacă aceste apecte nu se cunosc și nu există o implicare activă, nu se pot mișca lucrurile. Ea a declarat că față de copiii cu dizabilități a avut mereu o deschidere, s-a implicat și a căutat, împreună cu alte ONG-uri, soluții pentru a adapta atât curriculum, cât și toate prevederile din lege, încât să le fie cât mai bine acestora.

Monica Anisie a mai precizat că pentru prima dată a oferit locuri speciale pentru copiii cu CES la admiterea în liceu și a luat măsura de a oferi un cuantumului minim pentru fiecare tip de bursă, toate aceste măsuri având scopul de a veni în sprijinul copiilor și a familiilor. Aceasta a dat asigurarea că va face tot ceea ce depinde de ea pentru a ajuta acești copii, fiind adepta integrării lor în învățământul de masă.

Gabriel Chicioreanu a afirmat că accesul copiilor cu CES la învățământul online a fost extrem de scăzut, iar dacă copiii din mediul rural nu au reușit să se conecteze la internet pentru că semnalul a fost foarte slab sau autoritățile publice împreună cu Ministerul Educației nu au reușit să pună la dispoziția acestora tabletele promise, copiii cu CES care aveau nevoie de învățământ față în față preponderant au fost și mai văduviți de acest apect. De asemenea, el a accentuat că nu este normal ca un părinte să investească în această infrastructură și logistică, cum ar fi televizoarele și calcuratoarele cu ecran mare, ca acei copii să poată cât de cât să participe la învățământul online. Trebuia ca acești copii să aibă la clasă o persoană însoțitoare, însă, din nefericire, la nivelul întregii țări sunt foare puțini copii care beneficiază de un astfel de suport.

Georgeta Crișu a precizat că, elevul cu autism trebuie să învețe față în față, nu prin intermediul ecranului pe care nu îl înțelege. Învățământul online, cel puțin pentru nivelul copiilor de grădiniță și școală generală, nu are ce să caute și reprezintă doar o bifare de învățământ. Ea a mai spus că integrarea copilului cu autism în învățământul de masă nu va avea loc dacă copilul nu va avea lângă el persoana care să facă pe înțelesul lui informația. Așadar, este nevoie de o curirculă adaptată individual, care să fie făcută de oameni care cunosc această problemă.

Mariana Arnăutu a menționat că, referitor la necesitățile copiilor cu dizabilități și ale copiilor cu CES, Asociația RENINCO România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare pentru Echitate în Educație, de pe lângă Școala Doctorală a Universității București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a realizat în perioada 2020-2021 un studiu, prin care s-a urmărit percepția profesorilor din școlile speciale, a părințiilor copiilor cu dizabilități și a copiilor cu dizabilități față de situația prezentă. Studiul arată că este nevoie de servicii de sprijin, mai ales în școlile de masă unde sunt integrați copii cu dizabilități și copii cu CES, de o investiție la nivel de resursă umană, de mai mult personal de specialitate care să fie asigurat la nivelul școlilor de masă (inclusiv grădinițe) și de mai multe servicii de echipe mobile de intervenție care să poată ajunge în locuri mai puțin accesibile. Ea a punctat că școlile speciale și facilitarea accesului copiilor cu CES ar trebui să fie sprijinite, pentru că izolarea nu este benefică pentru dezvoltarea lor.

Mai jos puteți viziona înregistrarea dezbaterii „Învățământul online, o alternativă la abandonul școlar”.

Articolul „Învățământul online, o alternativă la abandonul școlar” apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a organizat vineri, 22 octombrie 2021, în intervalul orar 11.30 – 14.00, dezbaterea cu tema „Accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile de sănătate, de la nevoi la realitate”, prin intermediul platformei zoom.

Evenimentul face parte din campania Spun „Nu” instituționalizării!

În cadrul dezbaterii, Consiliul Național al Dizabilității a căutat soluţii pentru a aduce serviciile medicale mai aproape de persoanele cu dizabilităţi. S-a discutat atât despre diseminarea informaţiei vizavi de programele de sănătate existente, cât şi despre posibilitatea tratarea şi identificarea timpurie a problemelor de sănătate la domiciliul pacientului.

La acest eveniment au participat Florica Cherecheș, președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), conf.dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Dana Popescu, delegat din partea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID 19 – CNCAV, Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), Maria Moța, membru Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dr. Vlad Romanescu, director medical al Fundației Inovații Sociale Regina Maria, dr. Adrian Chifu din partea Air Liquide VitalAire România, Ovidiu Tuduruță, fondatorul primei platforme de servicii medicale la domiciliul pacienților, reprezentanți ai direcțiilor de asistență socială din mai multe județe, persoane cu dizabilități și reprezentanții lor.

În deschiderea evenimentului, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a afirmat că persoanele cu dizabilităţi nu au acces deplin la sănătate, iar serviciile medicale, deşi existente, ele sunt, de multe ori, inaccesibile.

,,Lipsa spitalelor și clinicilor accesibile, anxietatea şi lipsa oricărui mijloc de transport, fac ca programele de prevenţie, tratament şi recuperare să fie de neatins pentru persoanele cu dizabilităţi. Pentru aceşti oameni chiar şi investigaţiile şi analizele de rutină pot ridica obstacole insurmontabile. Deşi predispuşi la anumite boli ereditare pentru care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează programe de prevenţie, aceştia se tem să iasă din casă, să se ducă într-un loc necunoscut şi lipsit de accesibilizări elementare. Atitudinea celor cu care interacţionează, de asemenea, poate fi un factor generator de anxietate”, a declarat Daniela Tontsch.

Daniela Tontsch a explicat că o altă barieră importantă este lipsa accesului la informare, multe dintre programele naţionale de sănătate sunt fie complet necunoscute, fie neînţelese de către aceşti oameni. De asemenea, birocraţia şi alergătura descurajează pe multe persoane cu dizabilităţi.

Pandemia de COVID-19 îngreunează şi mai mult situaţia acestui grup vulnerabil. Riscurile suplimentare la care ar trebui să se expună ieşind poate, în multe cazuri, să reprezinte un pericol real pentru viaţa individului.

Doamna dr. Dana Popescu a vorbit despre beneficiile și importanța vaccinării împotriva COVID-19 într-un moment foarte dificil din punct de vedere epidemiologic pentru întreaga țară. Ea a subliniat că este o problemă în ceea ce privește accesul persoanelor cu dizabilități la informație și la vaccinare. Din păcate, informația a ajuns trunchiată la întreaga populație, iar consecințele sunt vizibile, doar 30% sunt vaccinați. Este important să se facă demersuri pentru ca persoanele vulnerabile, cele cu dizabilități, aflate la risc de a face o formă gravă COVID, să se vaccineze.

Doamna Rozalina Lepădatu a explicat că o problemă majoră este aceea că nu există recomandări de vaccinare în ceea ce privește pacienții cu boli autoimune pe paginile Colegiului Medicilor, ale Societăților Medicale, iar ea în calitate de reprezentant al acestor pacienți cu probleme complexe nu poate să-și asume răspunderea pentru vaccinarea sau nevaccinarea lor. Rozalina Lepădatu consideră că trebuie să se insiste la Societățiile Medicale și la Colegiul Medicilor să dea răspunsuri personalizate și să le publice pe pagina lor, pentru că pacienții au nevoie de încredere.

Doamna conf. dr. Adela Cojan a vorbit despre câteva măsuri luate la nivelul asigurărilor sociale de sănătate pentru persoanele cu dizabilități, care reprezintă un segment aparte. Una dintre măsuri pentru persoanele cu dizabilități, care au calitatea de asigurat, fără plata contribuției, implică decontarea dispozitivelor medicale, la prețul integral, la sumele de închiriere a tehnologiilor asistive. Totodată, CNAS decontează o serie de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu, cum ar fi: dispozitive pentru protezare stomii, pentru protezare în domeniul ORL, în cazul incontenenței urinare sau proteze pentru membrele superioare sau inferioare, orteze pentru coloana vertebrală, încălțăminte ortopedică, dispozitive de mers și pentru deficiențe vizuale.

Dr. Adela Cojan a menționat că atenția lor este îndreptată în mod special pentru acordarea de servicii de cazare și masă și pentru însoțitorul copilului și adultului cu handicap grav sau accentuat, atunci când acesta este internat în unități sanitare sau în stațiuni balneare. De asemenea, au fost decontate servicii medicale, gratuit, în sanatorii balneare pentru persoanele cu dizabilități și au fost introduse unele facilități, precum consultațiile la domiciliu ce se acordă asiguraților cu boli cronice, pacienților care nu se deplasează.

Dr. Adela Cojan a mai transmis că a înaintat săptămâna trecută către factorii decidenți din sectorul sanitar, autoritățile centrale și către guvern, o modificare și o suplimentare a programului național de sănătate curativ, în sensul în care a introdus un nou program pentru finanțarea serviciilor medicale acordate persoanelor cu afecțiuni din spectrul autist, unde au fost introduse activități conexe actului medical și pentru care deja s-a primit o finanțare la ultima rectificare.

Domnul dr. Adrian Chifu a vorbit despre terapia cu oxigen la domiciliu sau oxigenoterapia, care se adresează persoanelor cu boli cronice, precum afecțiunile respiratorii, neuromusculare, despre serviciile oferite pacienților, care este traseul unui pacient pentru a intra în posesia dispozitivelor medicale, cum se pot închiria aceste dispozitive pentru ventilație non-invazivă, oxigenoterapie, forma apneei în somn și despre forma de decontare.

Domnul dr. Vlad Romanescu, director medical al Fundației Inovații Sociale Regina Maria a precizat că de mai bine de zeci ani în cadrul Fundației Inovații Sociale Regina Maria sunt oferite servicii medicale persoanelor fără asigurări medicale și fără venituri, dar și persoanelor cu venituri reduse. Concret, în urmă cu doi ani, a fost deschis un cabinet medical de stomatologie, în cadrul Policlincii Sociale Baba Novac, care să se ocupe de persoanele cu dizabilități fără venituri sau cu venituri mici.

Domnul Ovidiu Tuduruță, persoană cu deficiențe de vedere, a povestit despre un proiect tehnologic, pe care îl coordonează, o aplicație care facilitează vizitele la domiciliu pentru îngrijiri medicale. Este vorba despre platforma Beesers, o aplicație mobilă ce funcționează pe orice tip de telefon, prin care se pot vedea serviciile disponibile și programa vizitele la domiciliu.

În cadrul evenimentului, persoanele cu dizabilități și reprezentanții lor au vorbit despre nevoile și situațiile de viață cu care se confruntă: lipsa accesului la servicii medicale, la servicii stomatologice, neaccesibilizarea spațiilor medicale, lipsa unei aplicații care să-ți indice centrele de recuperare disponibile, lipsa transparenței centrelor medicale, faptul că CNAS nu decontează pentru persoanele tetraplegice un scaun rulant electric sau pamperși pentru copii și adulți.

Mai jos puteți viziona înregistrarea dezbaterii „Accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile de sănătate, de la nevoi la realitate”.

Articolul „Accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile de sănătate, de la nevoi la realitate” apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociația „Ridică-te și umblă”, a organizat dezbaterea cu tema „Sărăcia veniturilor în rândul persoanelor cu dizabilități”, miercuri, 6 octombrie 2021, interval orar 11.30 – 14.00, prin intermediul platformei zoom.

Evenimentul face parte din campania Spun „Nu” instituționalizării!

La dezbatere au participat doamna Florica Cherecheș, președinta Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), doamna Mihaela Grecu și doamna Alexandra Nemeș din partea Ministerului Muncii, reprezentanți DGASPC, oameni de presă, consilieri ai unor parlamentari. De asemenea, au fost invitate să vorbească persoane cu dizabilități și părinți ai unora dintre aceștia, care au prezentat situațiile de viață cu care se confruntă.

În deschiderea evenimentului, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a precizat că, potrivit ,,Analizei diagnostic privind incluziunea socială și situația grupurilor vulnerabile în România”, care a stat la baza redactării Strategiei Naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021 – 2027, ,,pentru un procent important din populația cu dizabilități a României, beneficiile pe care, de regulă, statul le acordă și asigură nu sunt suficiente pentru a fi scoasă de sub riscul sărăciei. […] Diferențele substanțiale dintre procentul persoanelor cu dizabilități expuse riscului de sărăcie în România după transferurile sociale și media Uniunii Europene pot conduce la ipoteza conform căreia sprijinul financiar oferit de către stat persoanelor cu dizabilități este unul insuficient […] diferențele dintre procentul persoanelor cu dizabilități din România aflate în risc de sărăcie și media Uniunii Europene sunt mari. Acestea pot fi recuperate atât prin creșterea indemnizației lunare, cât și prin adaptarea serviciilor sociale (în termeni de efecte) pe care organizațiile guvernamentale (prin DGASPC) și cele non-guvernamentale le acordă, la cerințele pieței muncii.”

Daniela Tontsch a explicat că valoarea prestaţiei sociale, care cuprinde indemnizaţia lunară, indiferent de venituri şi bugetul complementar acordată persoanelor cu dizabilităţi, este calculată, începând de la 1 ianuarie 2018, conform OUG nr. 60/2017, care modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Potrivit prevederilor actului normativ, la baza modului de calcul este Indicatorul Social de Referinţă (ISR) şi nu Indicele Preţului de Consum, aplicabil anterior acestei date. În prezent, valoarea ISR este de 500 de lei.

,,Indemnizaţia lunară a persoanelor cu dizabilităţi are următoarele valori: 500 de lei pentru adultul cu handicap grav, 375 de lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 60 de lei pentru adultul cu handicap mediu. Noi, Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, am făcut eforturi extraordinare, încă din anul 2017, să explicăm că persoanele cu dizabilităţi nu pot efectiv să se descurce cu această indemnizaţie, pentru că ele trebuie să facă faţă şi costurilor legate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch.

Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA, a precizat că a ascultat probleme expuse și împreună cu colegii săi au fost provocați să găsească cele mai bune soluții.

,,Înţeleg nevoia ca persoanele care trăiesc în comunitate să aibă venituri mai mari, pentru că această indemnizaţie este foarte mică. Unii chiar nu pot să facă absolut nimic, au poate şi încadrare în grad de invaliditate, alte persoane poate că ar fi putut la un moment dat să muncească, dacă ar fi fost sprijinite, dacă li s-ar fi dat încredere, dacă ar fi beneficiat de niște dispozitive asistive (…), dar e clar că nu se poate trăi din 300 şi ceva sau 500 de lei”, a spus Florica Cherecheș.

Ea a anunţat că ANDPDCA va implementa o reţea de îngrijire la domiciliu prin programul operaţional ,,Incluziune şi demnitate socială”.

,,Pentru aceste nevoi, am venit cu niște soluții, care se se vor concretiza în următorii doi ani. Înțelegem nevoia îngrijirilor la domiciliu pentru a preveni instituționalizarea și a-i sprijini pe cei care își doresc să trăiască acasă la ei, în comunitate, astfel că prin programul operaţional „Incluziune şi demnitate socială” vom pune pe picioare o rețea de îngrijire la domiciliu. Practic, aceasta va suplimenta asistentul personal. Sper ca prin aceste îngrijiri la domiliu să reușim să mai acoperim din nevoi”, a punctat președinta ANDPDCA.

Florica Cherecheş a mai transmis că, tot din fonduri europene, ANDPDCA are în vedere acordarea a 17.000 de dispozitive asistive din fonduri europene, precum și îmbunătățirea modului de decontare a combustibilului.

La rândul său, reprezentanta Ministerului Muncii, Mihaela Grecu, a menționat că s-a adoptat o lege care prevede majorarea ISR cu rata medie anuală a inflaţiei, începând cu luna martie a fiecărui an. Ea a explicat că, drept urmare, din 2022 va creşte şi valoarea prestaţiilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi cu rata medie anuală a inflaţiei.

În cadrul evenimentului, persoanele cu dizabilități și părinții unora dintre aceștia au vorbit despre problemele grave cu care se confruntă, cum ar fi: imposibilitatea de a adapta o locuință personală conform nevoilor unei persoane cu dizabilități, din cauza veniturilor mici; lipsa veniturilor unui părinte care e nevoit să renunțe la locul de muncă pentru a se dedica îngrijirii copilului cu dizabilități și soției bolnave de cancer, care ulterior a decedat; situația materială dificilă a unei persoane tetraplegică, care are multiple nevoi: să-și trateze escarele, să beneficieze de vitamine și creme, ce nu pot fi acoperite de indemnizația primită; lipsa accesului la asistență socială, la tehnologie asistivă și imposibilitatea de a plăti tratamentele de îngrijire, terapiile de recuperare ale unei persoane cu dizabilități dintr-o indemnizație de 500 de lei etc.

De asemenea, a fost prezentat un experiment social care cuprinde parcursul unei persoane cu handicap fizic grav, de la dorința de a solicita dezinstituționalizarea la traiul în comunitate.

Mai jos puteți viziona înregistrarea dezbaterii „Sărăcia veniturilor în rândul persoanelor cu dizabilități”.

Articolul ,,Sărăcia veniturilor în rândul persoanelor cu dizabilități” apare prima dată în Jurnal Social.