15 dintre cele mai active organizații românești angajate în lupta împotriva discriminării își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila comasare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu instituția Avocatului Poporului. Într-un apel adresat Președintelui și Guvernului României, organizațiile semnatare – membre ale Coaliției Anti-Discriminare și ale Platformei RESPECT pentru Drepturi și Libertăți – atrag atenția că o astfel de măsură ar contraveni standardelor Uniunii Europene privind instituțiile pentru egalitate și ar vulnerabiliza și mai mult victimele discriminării.

Semnatarii apelului amintesc faptul că România, ca stat membru al Uniunii Europene, a înființat CNCD pentru a răspunde obligațiilor imperative rezultate din dispozițiile europene, care prevăd în mod expres înființarea unui organism național independent în domeniul nediscriminării. De asemenea, reprezentanții societății civile solicită Guvernului acces la consultări înainte de luarea oricărei decizii privind reorganizarea instituției.

Redăm mai jos textul integral:

,,Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției Anti-Discriminare și ale Platformei RESPECT pentru Drepturi și Libertăți, care reunesc împreună peste 100 de grupuri civice și organizații din întreaga țară, sunt active de decenii în domeniul prevenirii și combaterii discriminării. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibila comasare între instituțiile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Avocatul Poporului, măsură care ar contraveni standardelor Uniunii Europene cu privire la instituțiile egalității și ar crea o confuzie de competențe care ar slăbi accesul victimelor discriminării la remedii efective.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, a înființat această autoritate națională pentru a răspunde obligațiilor imperative rezultate din dispozițiile art. 13 şi 15 ale Directivei 2000/43/EC, respectiv art. 17 şi 18 din Directiva 2000/78/EC, care prevăd în mod expres obligația înființării unui organism național independent în domeniul nediscriminării.

Conform legii, doar CNCD are acest mandat jurisdicțional, emițând sancțiuni cu caracter obligatoriu, aplicabile atât persoanelor, cât și instituțiilor, în timp ce Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile persoanelor fizice prin mediere și recomandări adresate instituțiilor statului, fără forță executorie. Comasarea ar diminua statutul și vizibilitatea instituției în raport cu victimele discriminării și ar slăbi încrederea acestora în eficacitatea mecanismului care le apără drepturile și care se bazează pe emiterea de către CNCD a unor sancțiuni juridice eficiente, proporționale și disuasive.

Restrângerea atribuțiilor CNCD, inevitabilă prin comasare, ar reprezenta un regres în prevenirea și combaterea discriminării și ar afecta statutul și rolul acestei instituții strategice, considerată model în Uniunea Europeană, tocmai prin atribuția de a da sancțiuni administrative, cât și prin colaborarea cu societatea civilă și implicarea în dezbateri publice necesare pentru a combate prejudecățile care alimentează actele de discriminare.

Comasarea cu o instituție de tipul Avocatului Poporului, cu un mandat foarte larg și general în domeniul tuturor drepturilor omului, va reduce la minim prevenirea și combaterea discriminării, într-un moment dificil în care instituția egalității, CNCD, trebuie, mai degrabă, întărită pentru a preveni și combate creșterea radicalismului și naționalismului extremist din România. S-ar încălca astfel Directivele 2000/43/EC și 2000/78/EC, care prevăd combaterea discriminării atât pe verticală (în relațiile dintre stat și cetățean), cât si pe orizontală (între privați – de exemplu, între o firma privată care prestează servicii și un client). Avocatul Poporului nu are competențe, potrivit legii sale de organizare si funcționare, să intervină în conflictele dintre persoane private, ci exclusiv în relațiile dintre autoritățile publice si cetățean.

Solicităm cu fermitate ca orice decizie a Guvernului României privind modificarea structurii instituționale a CNCD să fie luată exclusiv după consultări ample și reale cu societatea civilă, cu experți în drepturile omului și cu organismele internaționale relevante în domeniul combaterii discriminării.”

Organizații semnatare:

• Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”
• Centrul FILIA
• ALEG-Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
• ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
• ARAS-Asociația Română Anti-SIDA
• Platforma Civică ARESEL
• Asociația ACCEPT
• SECS-Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
• Asociația Identity. Education
• Fundația Tineri pentru Tineri
• CPE-Centrul Parteneriat pentru Egalitate
• ActiveWatch
• Societatea Academică din România
• Asociația Sexul vs.Barza
• Asociația ARK Oradea’’

Articolul Apel al societății civile pentru protejarea autonomiei și capacității de funcționare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat, printr-o hotărâre, taxarea persoanelor cu dizabilități pentru serviciile de asistență la îmbarcare în aeroporturi. CNCD a motivat că persoanele cu handicap locomotor au dreptul de a folosi, în mod gratuit, ambuliftul, iar perceperea unor taxe suplimentare acestui serviciu reprezintă discriminare.

Potrivit Hotărării CNCD nr. 99/2023, taxarea asigurării asistenței persoanelor cu dizabilități locomotorii constituie discriminare, așa cum este ea stabilită în OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Această decizie a venit în urma petiției depuse de o persoană cu handicap locomotor (având diagnosticul de paraplegie spastic completă), care, în timpul unei călătorii cu avionul, la îmbarcare pe aeroportul din Sibiu, precum și la debarcare în aeroportul de destinație, si anume Hurghada, din Egipt, a fost nevoită să plătească pentru serviciile de asistență pe care era nevoită să le solicite.

Așadar, compania de handling sub contract cu aeroportul Sibiu i-a comunicat pasagerului cu dizabilitate locomotorie că trebuie să plătească servicii adiționale de urcare și coborâre cu ambulift (platforma cu care sunt urcați pasagerii în scaun rulant în avion) pe aeroporturile din Hurghada și Sibiu, servicii în valoare de 50 euro (pentru Sibiu) și 45 USD pentru aeroportul de destinație.

Deși aeroportul egiptean nu se supune prevederilor legislației europene privind persoanele cu dizabilități, lucrurile diferă în ceea ce privește aeroportul românesc.

Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European, privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, pe durata călătoriei pe calea aerului, prevede că ,,organismul de conducere al aeroportului este responsabil pentru asigurarea asistenței persoanelor cu dizabilități fără perceperea unor taxe suplimentare de la persoanele cu handicap sau persoanele cu mobilitate redusă”. Prin urmare, aeroportul din Sibiu avea obligația de a supraveghea respectarea regulamentului Uniunii Europene.

Astfel, potrivit hotărârii, ,,taxarea pasagerului care a reclamat această situație a reprezentat o deosebire pe criteriul dizabilității, care a afectat dreptul ei de a beneficia de serviciile oferite de companii în condiții egale cu alte persoane, nefiind respectate prevederile Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European, privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, pe durata călătoriei pe calea aerului”.

,,Nesupravegherea respectării Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European, privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, pe durata călătoriei pe calea aerului, totodată nerealizarea unui program de transport al persoanelor cu dizabilități de către Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă discriminare, conform art. 2 alin. 1 și art. 2 alin. 4, coroborat cu art. 10 lit. g din O.G. nr. 137/2000, art. 22 lit. c din Legea nr. 448/2006, art. 13 din art. 13 al Directivei (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, în concordanță cu prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (art. 3 și 5)”, se mai arată în hotărâre.

În cazul căruia a fost pronunțată hotărârea CNCD, atât compania de handling, cât și aeroportul au fost amendate contravențional cu 30.000 lei pentru discriminarea unei persoane cu dizabilitate.

Articolul Persoanele cu dizabilități locomotorii au dreptul de a fi asistate, în mod gratuit, la urcarea și coborârea din avion apare prima dată în Jurnal Social.