Un bărbat tetraplegic a reușit să-și miște mâinile și picioarele, folosind un costum robotizat controlat de creier, au precizat cercetătorii, potrivit CNN.

Bărbatul de 28 de ani, din Lyon, Franța, cunoscut sub numele de Thibault, a rămas paralizat de la umeri în jos, după ce a căzut de la balcon, de la o înălțime de 12 metri. În urma accidentului, acesta și-a fracturat coloana vertebrală.

El putea să-și miște mușchii brațelor și încheietura mâinii și era capabil să manevreze un scaun rulant cu brațul stâng.

Cercetătorii de la Universitatea din Grenoble, Franța, de la Centrul de cercetare biomedicală Clinatec și de la Centrul de cercetări CEA i-au implantat dispozitive de înregistrare pe suprafața creierului care controlează mișcarea.

Rețelele de electrozi au colectat semnalele creierului bărbatului și le-au transmis, printr-un algoritm de decodare, care a interpretat semnalele în mișcări și a transmis instrucțiuni unui exoschelet robotic.

Timp de doi ani, Thibault a antrenat algoritmul pentru a-i înțelege gândurile controlând un avatar – un personaj virtual – în cadrul unui joc video, reușind să-l facă să meargă și să atingă obiecte 2D și 3D.

Pe parcursul studiului, Thibault a acoperit un număr total de 145 de metri, cu 480 de pași, folosind avatarul, combinat cu videoul și exoscheletul, au spus cercetătorii în studiul publicat, vineri, în revista Lancet Neurology.

Thibault a afirmat că primii pași făcuți cu ajutorul costumului robotic l-au făcut să se simtă ca ,,primul om pe lună”.
Mișcările sale, în special mersul, sunt departe de a fi perfecte, iar costumul poate fi purtat doar în laborator deoarece cântărește 65 de kilograme și trebuie ancorat de tavan pentru a reduce riscul unei căderi.

,,Acest exoschelet este departe de a oferi autonomie. Nu are încă mișcări rapide și precise pentru a evita o căzătură, nimeni nu poate construi în acest moment așa ceva”, a declarat profesorul Alim-Louis Benabid, președintele Consiliului de administrație Clinatec.

Oamenii de știință au precizat că tehnologia este un tratament experimental deocamdată, dar, odată dezvoltat, ar putea avea potențialul de a îmbunătăți viața pacienților.

,,Nu pot să mă întorc acasă în exoschelet, dar am ajuns într-un punct în care pot merge. Merg când vreau și pot să mă opresc când doresc”, a spus Thibault.

Articolul Un bărbat paralizat a reușit să meargă din nou, cu ajutorul unui exoschelet controlat de creier apare prima dată în Jurnal Social.

În fiecare an, pe 22 iulie, se celebrează Ziua Mondială a Creierului. Aproximativ 120 de organizații din întreaga lume participă la această inițiativă de creștere a conștientizării sănătății creierului.

Creierul uman este atât de complex, încât nu am reușit nici până azi să-i descifrăm pe deplin mecanismele de funcționare. Creierul ,,sculptează” nu numai cine suntem, ci și lumea pe care o experimentăm. Ne spune ce să vedem, ce să auzim și ce să spunem. Creierul stochează amintiri, atât dureroase, cât și plăcute.

Însă există mulți ,,inamici” ai creierului. Stresul este unul dintre ei. După cum arată multe studii, stresul cronic atrage după sine schimbări pe termen lung ale structurii şi funcţionării creierului.

Un biolog de la Universitatea de Stat din Louisiana a realizat un studiu de pionierat care ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine rolul dopaminei în ceea ce privește rezistența la stres la om, prin analizarea păsărilor sălbatice. Acest studiu ar putea duce la prevenirea și tratamentul sporit al tulburărilor legate de stress, menționează ScienceDaily.

Dopamina este o substanță chimică din creier care este importantă pentru învățare și memorie. Christine Lattin, profesor asistent la Departamentul de Științe Biologice și colegii ei, au realizat acest studiu al păsărilor sălbatice, care arată că dopamina este importantă în raspunsul la factorii de stres cronici.

Echipa de cercetare consideră că reacția la factorii de stres cronici ar ajuta eforturile de conservare a vieții sălbatice ca răspuns la elemente, precum distrugerea habitatelor, dezastrele naturale.

Prof. Christine Lattin, care este autorul principal al studiului, publicat în Nature’s Scientific Reports, a aplicat o tehnologie de imagistică biomedicală, numită tomografie cu emisie de pozitroni sau PET, folosită frecvent pe oameni, dar rareori pe animale salbatice, pentru a cuantifica receptorii de dopamină la vrăbii de casă.

,,Acest studiu este incitant pentru că este prima dată când scannările PET au fost folosite în mediul sălbatic pentru a cuantifica receptorii dopaminergici din creier. Dezvoltarea acestei tehnici a deschis calea pentru a putea scana animalele și a le elibera înapoi în salbăticie.Trebuie să știm cum aceste păsări sălbatice se confruntă cu factorii de stres și răspund la schimbările aduse mediului, astfel încât să putem înțelege cum să le protejăm cel mai bine”, a afirmat cercetătoarea.

În plus față de imagistica biomedicală, Lattin și colegii au monitorizat masa corporală, nivelurile de hormoni și comportamentul vrăbiilor, captive de peste patru săpamâni. Prin utilizarea scanărilor PET, aceștia au fost capabili să studieze modul în care stresul cauzat de captivitate a afectat păsările de-a lungul timpului.

Cercetătorii au descoperit că un tip de receptor de dopamină a scăzut în timp, pe perioada captivității, ceea ce sugerează că păsările au devenit mai puțin rezistente la stres în timp. Au mai sesizat comportamente legate de anxietate, scăderi ale masei corporale.

Articolul Un studiu de pionierat ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine rolul dopaminei în ceea ce privește rezistența la stres apare prima dată în Jurnal Social.

Îmi place să scriu, dar mai ales să împărtășesc. Scrisul e acea parte din mine, care spune: Iubește ceea ce faci și fă-l să respire prin bucuria de a dărui. Îmi plac provocările… de a fi mai bun, de a învăța, de a inspira. Competiția ,,Privește-mă prin ochii mei” – concurs pentru jurnaliști și bloggeri – a apărut ca o oportunitatea de a sparge rutina și de a-mi cunoaște potențialul prin ochii celorlalți. Fiind vorba despre o competiție care abordează un domeniu de importanță majoră – sănătatea – și care se adresează pacienților ce luptă pentru viață, mi-am zis: Merită! Ce alt motiv mai convingător pot avea pentru a mă înscrie? Îmi doresc să particip la această competiție pentru a conștientiza opinia publică cu privire la provocările bolilor și schimbările ce se impun pentru creșterea calității vieții. Este nevoie de viziune, de implicare, de inovație! Dacă pot aduce un plus la toate minusurile sistemului de sănătate, simt că am câștigat. Doar împreună putem schimba ceva…

Alzheimer – boala care atacă din umbră și fură memoria

Există un hoț care atacă din umbră și fură memoria. O boală, așa zisă a uitării, care, în ultimul timp, încearcă să detroneze cancerul și să devină ,,boala secolului”. Este vorba despre Alzheimer, o maladie cruntă care se traduce prin suferință, neputință, stigmatizare, izolare, depersonalizare.

Imaginați-vă cum ar fi să nu puteți să vă mai recunoașteți partenerul de viață, copilul, să nu vă mai amintiți nici măcar cum vă cheamă. Din păcate, milioane de persoane trăiesc această realitate înspăimântătoare. Alzheimerul este o boală degenerativă progresivă a creierului, care apare, mai ales, la persoanele în vârstă, caracterizându-se prin tulburări de memorie, tulburări de raționament, dificultăți de percepție, de limbaj și de recunoaștere.

Probabilitatea de a avea Alzheimer crește semnificativ după vârsta de 70 de ani. Totuși, boala nu reprezintă o parte normală a procesului de îmbătrânire.

În ultimii ani, a avut loc o creștere dramatică a incidenței acestei afecțiuni. În 2015, la nivel mondial, erau diagnosticate cu Alzheimer peste 46 de milioane de persoane, iar numărul lor se estimează că va ajunge la 115,4 milioane, până în anul 2050. Anual, în lume, apar 7,7 milioane de cazuri noi, unul la fiecare patru secunde. În Europa, numărul persoanelor care suferă de demenţă este estimat la 9,9 milioane, adică 28% din totalul la nivel mondial.

În România, sunt peste 500.000 de pacienți care suferă de această maladie devastatoare. Dincolo de statistici, există oameni cu sentimente și nevoi, care speră într-un sistem de sănătate mai bun. Oare la capătul acestui tunel întunecos există o rază de speranță? Ce arată studiile dedicate acestui domeniu, cum putem împreună să ne mobilizăm pentru a găsi soluții în vederea reducerii riscului dezvoltării acestei boli, sunt întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri.

Oamenii au visat mereu la o ,,fântână a tinereții”, din care ,,să bea” și să poată păcăli îmbătrânirea și moartea. E un vis vechi, de când lumea, pe care ei nu l-au abandonat nici în zilele noastre.

Medicina anti-îmbătrânire (anti-aging) a făcut salturi uriașe în ultimul timp. Oamenii de știință se află cu un pas mai aproape de descoperirea elixirului vieții – un medicament care să inverseze procesul de îmbătrânire. Este oare posibil să inversăm timpul biologic şi să redevenim tineri cu 10, 20 sau chiar mai mult? Este oare posibil să ne extindem durata de viață și, în același timp, să trăim tineri și mereu sănătoși? Pare un scenariu de film SF. Totuși, sunt tot mai multe studii în acest domeniu, iar rezultatele par să fie remarcabile.

Cercetări recente arată că boala Alzheimer ar putea fi diagnosticată, în viitorul apropiat, cu mult înainte de debut, şi asta datorită proteinei Tau.

O mare descoperire lua cu asalt lumea medicală miercuri, 5 iulie 2017. Oamenii de știința de la Medical Research Council Laboratory of Molecular Biology din Marea Britanie reușeau pentru prima dată să descopere structura atomică a proteinelor anormale care declanșează maladia Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative, potrivit publicației Science Alert.

În noul studiu, cercetătorii au extras filamente produse de proteine tau din creierul unui pacient decedat care a fost diagnosticat cu Alzheimer, folosind tehnica numită criomicroscopie electronică. (cryo-EM). Aceștia consideră că înțelegerea structurii filamentelor este esențială pentru dezvoltarea de noi medicamente care să împiedice formarea lor și astfel să contribuie la combaterea maladiei Alzheimer și a demenței.

Afecțiunea Alzheimer, una dintre cele mai răspândite boli neurodegenerative, se caracterizează prin pierderea progresivă a ţesutului creierului din cauza acumulării a două tipuri de proteine – proteinele tau care formează filamente în interiorul celulelor nervoase și beta-amiloidele care formează filamente în afara neuronilor.

În creierele sănătoase, proteinele tau ajută celulele cerebrale să funcționeze, însă atunci când proteinele devin defecte, acestea formează aglomerări dezordonate în interiorul celulelor, despre care se crede că împiedică comunicarea dintre celule, conducând, în cele din urmă, la neurodegenerarea și la reducerea capacității cognitive, observată în afecțiuni, precum boala Alzheimer.

Echipa de cercetători, al cărui studiu a fost publicat în revista Nature, a declarat că descoperirile lor oferă noi posibilități de a studia o serie de alte boli în care acumularea de filamente de proteine anormale joaca un rol cheie, inclusiv boala Parkinsons, boala neuronului motor și bolile prionice și deschid o nouă eră a modelării medicamentelor.

,,Cunoaşterea părţilor din proteinele tau care sunt importante în procesul de formare a filamentelor este relevantă pentru dezvoltarea unor medicamente“, a spus Sjors Scheres, unul dintre coordonatorii studiului.

,,Acestea fiind spuse, ar putea dura mult mai mulți ani (poate chiar zeci de ani) pentru ca noi tratamente să iasă, în cele din urmă, pe piață – dar cel puțin acum suntem cu un pas mare mai aproape de dorința de mult așteptată, care până acum părea imposibilă. Este ca și cum ai trage în întuneric – poți totuși să lovesti ceva, dar este mult mai probabil să nimerești dacă știi ce este structura. Suntem încântați – această descoperire deschide într-adevăr o nouă eră în acest domeniu „, explică Sjors Scheres.

Un alt studiu, coordonat de Michael Fossel, profesor de medicină clinică la Universitatea de Stat Michigan, revoluționează medicina anti-îmbătrânire. De peste 30 de ani, cercetătorul Michael Fossel și colegii lui lucrează asiduu pentru a descoperi medicamentul minune, care ar putea inversa procesul de îmbătrânire și ar conduce la schimbarea destinului uman.

,,Suntem la un pas de a face un salt imens înainte şi vom deveni capabili să inversăm procesul de îmbătrânire într-un mod evident şi izbitor. Suntem pe cale de a vindeca şi nu doar de a preveni, maladiile legate de îmbătrânire dar mai mult, putem reseta procesul de îmbătrânire ca atare”, a declarat Michael Fossel, în cadrul emisiunii ,,Știință și cunoaștere”.

În toate celule noastre se gasesc telomerii, care pot fi comparați cu bucățile de plastic care protejează capetele șireturilor de la destrămare. Telomerii – descoperirea secolului XXI, premiată cu Premiul Nobel pentru medicină – au rolul de a proteja cromozomii. Lungimea acestor telomeri este direct proporțională cu tinerețea biologică și starea noastră de sănătate. Odată cu trecerea timpului, telomerii se scurtează tot mai mult, crescând riscul apariției bolilor asociate cu îmbătrânirea.

Bolile specifice vârstei înaintate, cum ar fi Alzheimer, sunt în cele din urmă cauzate de îmbătrânirea celulelor. În cazul bolii Alzheimer, celulele microgliale – un tip de celule imunitare ce se găsesc în creier și în sistemul nervos central – îmbătrânesc în timp și declanșează o cascadă de patologii. Aceste celule susțin neuronii din punct de vedere metabolic. Deoarece celulele microgliale se divid pe parcursul timpului, telomerii lor se scurtează și produc schimbări în expresia genelor. Astfel, microglia devine din ce în ce mai disfuncțională, fiind incapabilă să se mai ocupe de proteinele beta-amiloide, proteinele tau și alte molecule care necesită curățire. Rezultatul nu este numai acumularea de plăci amiloide și creșterea proteinelor tau, ci o pierdere treptată a neuronilor. Boala Alzheimer devine o tragedie personală și o enigmă clinică, până în acest moment.

Oamenii de știință au descoperit că există o enzimă numită telomeraza, care poate lungi telomerii. Din păcate, această enzimă se află numai în unele celule.

Începând cu anul 1996, dr. Michael Fossel a fost un promotor al terapiei telomerazei ca un potenţial tratament al bolilor legate de înaintarea în vârstă. Acesta consideră că, odată cu apariția terapiei cu telomerază, se poate reinițializa expresia microglială a genelor, permițându-le să elimine proteinele care definesc patologia și să inverseze boala înainte ca aceasta să avanseze. Niciodată înainte nu a existat vreun tratament care să prevină, cu atât mai mult să inverseze boala Alzheimer.

În studiile pe animale, s-a demonstrat eficacitatea acestei terapii revoluționare. Testele umane vor implica o injecție a genei telomerazei, care va funcționa temporar, apoi va deveni inactivă. Totuși, înainte de a deveni inactivă, aceasta va lungi telomerii în cadrul celulelor microgliale și va ,,reseta” expresia genelor. Se anticipează că tratamentul inițial va necesita 2-3 injecții pe o perioadă de câteva săptămâni. Michael Fossel se asteaptă ca tehnica să oprească și să inverseze procesul de îmbătrânire.

,,Am primit sprijinul deplin al unei mari companii globale de investiții farmaceutice. Studiile FDA la om… În următoarele câteva luni, vom finaliza contractele pentru FDA și pentru producerea terapiei noastre cu telomerază, TEL-01. Momentul nostru depinde de capacitatea noastră de a produce TEL-01 în cantitate și calitate suficiente pentru a satisface nevoile pacienților noștri în studiile viitoare. Avem un pacient în creștere, peste 100 de voluntari pentru FDA. Intenționăm să ne asigurăm că terapia cu telomerază este eficientă, sigură și credibilă.

Prin urmare, cercetarea terapiei cu telomerază va fi aplicată anul acesta pentru prima dată în lume pe pacienții cu Alzheimer.

Terapia propusă de doctorul Michael Fossel se adresează următoarelor boli: Alzheimer, Parkinson, cele legate de vârstă (pierderea masei musculare), tulburări vizuale, ateroscleroză, boli coronariene, accident vascular cerebral, osteoporoză, diabet zaharat de tip II, cancer, insuficienţă medulară, HIV etc

Până la introducerea pe piață a acestei terapii revoluționare, este important ca bolnavul cu Alzheimer să aibă acces la medicație, la îngrijire şi tehnici de reabilitare, care i-ar putea îmbunătăți calitatea vieții. Demenţa trebuie recunoscută ca o prioritate pe plan naţional în politicile de sănătate publică şi a celor sociale.

Rezultatele studiilor, făcute pe grupuri extinse de oameni şi pe perioade lungi de timp, au arătat în mod clar că Alzheimerul poate fi prevenit. De exemplu, anumite schimbări în dietă ar putea contribui la prevenirea maladiei.

Cercetări recente au deschis un nou orizont în ceea ce privește înțelegerea beneficiilor acizilor grași Omega 3 aduse sănătății creierului, spulberând convingerea medicală pe termen lung conform căreia micșorarea creierului și moartea celulelor nervoase sunt progresive și ireversibile.

Aproximativ 60% din materia cenușie a creierului este compusă din grăsimi, așadar nu este de mirare că acizii grași Omega 3 sunt strâns legați de starea de sănătate a acestui organ vital. Țesutul cerebral abundă în acizi grași Omega 3. Aproximativ 8% din greutatea creierului este alcătuită din acizi grași omega-3 – blocul de construcție pentru aproximativ 100 miliarde de neuroni. Prin urmare, Omega 3 este esențială pentru structura normală și funcționarea optimă a creierului.

Acizii grași Omega 3 au capacitatea de a opri declinul cerebral și patologia asociată înaintării în vârstă. Un nivel scăzut de Omega 3 duce la îmbătrânirea prematură a creierului, la o funcționare deficitară, crescând riscul de a dezvolta boli neurologice, boli degenerative ale sistemului nervos central, cum ar fi demență, Alzheimer și schizofrenie.

Omega 3 sunt considerați acizi grași esențiali deoarece organismal uman nu îi poate produce în mod natural și atunci trebuie asimilați din alimentație, fie prin suplimente, fie prin alimentele care le conțin. Principalele surse de acizi grași Omega 3 sunt: peștele (hering, somon, macrou, ton, sardine, anșoa), uleiul de pește, fructele de mare, uleiurile vegetale: de in, de soia, de canola.

Pielea electronică – un dispozitiv inovator pentru monitorizarea semnelor vitale

Suntem martorii unei reale revoluții a medicinei, prin tehnologie. Medicina viitorului se conturează tot mai clar, chiar sub ochii noștri, prin apariția unor tehnologii uluitoare. În prezent, există o mulțime de dispozitive care sunt proiectate să spună tot felul de lucruri despre corpurile dvs., dar puține sunt acelea pe care le-ați dori lipite de corpul dvs. pentru foarte mult timp.

Poate că, având în minte acest lucru, cercetătorii în inginerie de la Universitatea din Tokyo, în colaborare cu Dai Nippon Printing, au inventat un ecran ultra-subțire care se lipește de piele și și afișează semnele vitale (de exemplu, pulsul), în timp real. Dispozitivul, denumit ,,piele electronică”, este foarte elastic și se poate întinde cu până la 45% din lungimea sa inițială. Este mult mai rezistent la uzură și la întindere decât ecranele anterioare care pot fi purtate.

Noul dispozitiv este format din multe micro-LED-uri 16×24, fixate pe o foiță subțire de cauciuc. Cercetătorii japonezi susțin că acest tip de afișaj poate rezista o săptămână pe pielea pacientului, fără să provoace inflamații.

,,Pielea noastră electronică prezintă o grafică simplă cu mișcare. Pentru că este fabricată din materiale subțiri și moi, poate fi deformată liber”, a declarat profesorul Takao Someya, conducătorul proiectului.

S-ar putea să fiți tentat să utilizați ecranul pentru a vă verifica notificările, însă a fost conceput ca o alternativă la actualele dispozitive medicale folosite pentru monitorizarea semnelor vitale.

Pielea electronică este conectată la o electrocardiogramă care afișează, în timp real, informații despre bătăile inimii persoanei monitorizate. Cu ajutorul unei conexiuni wireless, semnele vitale ale pacientului pot fi trimise apoi către un cloud sau către un dispozitiv medical, ca medicul curant să le poată interpreta.

Un astfel de dispozitiv i-ar putea ajuta pe cei infirmi sau pe cei în vârstă pentru a le monitoriza starea de sănătate. Ei pot fi verificați rapid, în timp real, fără să mai fie nevoie de alte dispozitive. Având în vedere ritmul rapid de îmbătrânire al populației din Japonia, un astfel de sistem ar putea îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora.

,,Actuala societate în curs de îmbătrânire necesită gadgeturi ușor de utilizat pentru monitorizarea semnelor vitale ale pacientului la domiciliu, pentru a reduce povara asupra pacienților și a membrilor familiilor care oferă îngrijire medicală. Sistemul nostru ar putea servi drept una dintre soluțiile mult așteptate pentru a îndeplini această necesitate, ceea ce va duce în cele din urmă la îmbunătățirea calității vieții pentru mulți”, a adăugat profesorul Takao Someya.

Noul dispozitiv nu este cu mult mai avansat decât tehnologiile existente, însă interconectivitatea și natura lui unitară îl fac extrem de ușor de folosit. Pacienții care au nevoie de monitorizarea constantă a semnelor vitale ar putea utiliza tehnologia pentru a se asigura că informațiile sunt trimise direct de la dispozitiv la medicul lor, dar într-un mod care este neinvaziv, convenabil și fiabil.

Ecranul, care are doar 1 mm grosime, are încorporate un senzor compus dintr-un electrod și un modul de comunicare wireless. Aplicat direct pe mână, afișajul trimite și notificări, astfel încât pacientul să nu uite să-și ia la timp medicamentele. De asemenea, acesta face posibilă comunicarea la distanță cu medicul sau rudele.
Deși acest ecran, dezvoltat într-un studiu anterior, a fost capabil să măsoare temperatura, presiunea și mioelectricitatea (proprietățile electrice ale mușchilor), el a înregistrat cu succes o electrocardiogramă pentru prima dată în ultimul studiu.

Compania Dai Nippon Printing, care a colaborat la acest proiect, speră ca pielea electronică să poată fi lansată pe piață în decurs de trei ani, dar acest dispozitiv inovator are nevoie mai întâi de câteva îmbunătățiri în ceea ce privește viabilitatea structurii sale. Cercetătorii japonezi realizează studii ample pentru a vedea dacă această tehnologie poate fi produsă pe scară largă.

Articolul Pentru concursul jurnalistic ,,Privește-mă prin ochii mei!”: Alzheimer – boala care atacă din umbră și fură memoria apare prima dată în Jurnal Social.

Cercetările recente au deschis un nou orizont în ceea ce privește înțelegerea beneficiilor acizilor grași Omega 3 aduse sănătății, spulberând convingerea medicală pe termen lung conform căreia micșorarea creierului și moartea celulelor nervoase sunt progresive și ireversibile.

Aproximativ 60% din materia cenușie a creierului este compusă din grăsimi, așadar nu este de mirare că acizii grași Omega 3 sunt strâns legați de starea de sănătate a acestui organ vital. Țesutul cerebral abundă în acizi grași Omega 3. Aproximativ 8% din greutatea creierului este alcătuită din acizi grași omega-3 – blocul de construcție pentru aproximativ 100 miliarde de neuroni. Prin urmare, Omega 3 este esențială pentru structura normală și funcționarea optimă a creierului.

Acizii grași Omega 3 facilitează comunicarea dintre celulele creierului. Pentru ca un impuls nervos să treacă de la un neuron la altul, trebuie să pătrundă prin membrana celulei care împrejmuiește neuronul. Acizii grași Omega 3 păstrează această membrană exterioară mai flexibilă, facilitând semnalele cerebrale să treacă prin spațiul dintre celule. De asemenea, omega 3 sporește producerea de neurotransmițători și reduce procesul oxidativ și inflamator al creierului, în urma unei leziuni.

Există doi acizi grași importanți: Acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA). Beneficiile aduse de acizii grași creierului rezultă în principal din DHA și, într-o mai mica măsură din EPA. DHA este o componentă structurală primară a cortexului cerebral, zona creierului responsabilă cu memoria, limba, creativitatea, judecata, emoția și atenția.

Persoanele cu nivel scăzut al DHA au creierul mai mic, acest acid gras reprezentând 97% din suprafața ocupată de acizii grașii Omega 3.

Acidul gras EPA este responsabil cu irigarea sănătoasă a creierului, îmbunătățindu-i funcția. Omega 3 se acumulează în creier în timpul dezvoltării fetale, fiind esențial în dezvoltarea cerebrală a copiilor.

Acizii grași Omega 3 au capacitatea de a opri declinul cerebral și patologia asociată înaintării în vârstă. Un nivel scăzut de Omega 3 duce la îmbătrânirea prematură a creierului, la o funcționare deficitară, crescând riscul de a dezvolta boli neurologice, boli degenerative ale sistemului nervos central, cum ar fi demență, Alzheimer și schizofrenie.

Omega 3 sunt considerați acizi grași esențiali deoarece organismal uman nu îi poate produce în mod natural și atunci trebuie asimilați din alimentație, fie prin suplimente, fie prin alimentele care îi conțin.

Principalele surse de acizi grași Omega 3 sunt:
– Peștele (cel gras sau ocenic): hering, somon, macrou, ton, sardine, anșoa)
– Uleiul de pește
– fructele de mare
– uleiurile vegetale: de in, de soia, de canola.

Semințele de in, de chia și nucile conțin, de asemenea, acizi grași Omega 3. În cazul în care ești vegetarian sau nu-ți place peștele, o altă variantă o reprezintă adăugarea în dietă a suplimentelor, capsule cu ulei de pește.

Doza zilnică recomandată de DHA si EPA este de 1 gram pe zi.

Copiii ai căror mame iau suplimente de Omega 3 în timpul sarcinii sunt mult mai inteligenți și mai sociabili, mai puțin predispuși în a dezvolta boli ca ADHD, autism sau paralizii cerebrale. În plus, o doză optimă de Omega 3 poate reduce simptomele de ADHD, imbunătățiindu-le atenția și reducându-le în mod considerabil nivelul de agresivitate și de hiperactivitate.

Se pare că grăsimile Omega 3 s-au dovedit benefice și în combaterea depresiei.

Articolul Creierul are nevoie de acizii grași Omega 3 pentru a funcționa corect apare prima dată în Jurnal Social.

Cercetatorii de la CNRS, Thales şi de la Universităţile din Bordeaux, Paris-Sud și Evry au creat o sinapsă artificială capabilă să înveţe în mod autonom. Ei au reuşit, de asemenea, să modeleze acest dispozitiv, care este esenţial pentru dezvoltarea unor circuite mai complexe. Studiul a fost publicat în Nature Communications pe 3 aprilie 2017.

Unul dintre obiectivele biomimeticii este să se inspire din modul în care funcţionează creierul, în scopul de a proiecta maşini din ce în ce mai inteligente. Acest principiu se foloseşte deja în domeniul tehnologiei informaţiei, sub formă de algoritmi utilizaţi pentru finalizarea unor sarcini, precum recunoaşterea imaginilor; de exemplu, Facebook aplică acest principiu pentru a identifica fotografii.

Cu toate acestea, procedura consumă multă energie. Vincent Garcia (de la laboratorul mixt de fizică al CNRS şi al companiei Thales) şi colegii săi tocmai au făcut un pas uriaş în acest domeniu, prin crearea, în mod direct, pe un cip a unei sinapse artificială care este capabilă să înveţe. Ei au dezvoltat şi un model fizic care are rolul de a explica această capacitate de învăţare. Această descoperire deschide calea pentru crearea unei reţele de sinapse şi, prin urmare, a sistemelor inteligente, care necesită mai puţin timp şi energie.

Procesul de învăţare al creierului nostru este legat de sinapsele noastre, care servesc drept conexiuni între neuroni. Cu cât sinapsa este stimulată, cu atât mai mult conexiunea este întărită și procesul de învățare îmbunătăţit. Cercetătorii s-au inspirat din acest mecanism pentru a proiecta o sinapsă artificială, numită memristor.

Acest nanocomponent electronic constă dintr-un strat subţire ferooelectric amplasat între doi electrozi, a căror rezistenţă poate fi reglată folosind impulsuri de tensiune similare celor din neuroni.

În cazul în care rezistenţa este scăzută, conexiunea sinaptică va fi puternică, iar dacă rezistența este crescută, conexiunea va fi slabă. Această capacitate de adaptare a rezistenţei permite sinapsei să învețe.

Deşi studiul s-a concentrat pe aceste sinapse artificiale, fiind esenţial pentru preocupările multor laboratoare, funcţionarea acestor dispozitive a rămas în mare parte necunosută.

Cercetătorii au reușit, pentru prima dată, să dezvolte un model fizic capabil de a anticipa modul în care acestea funcţionează. Această înţelegere a procesului va face posibilă crearea unor sisteme mai complexe, cum ar fi o serie de neuroni artificiali interconectaţi prin aceste Memristors.

Ca parte a proiectului European ULPEC O2020, această descoperire va fi utilizată pentru recunoaşterea formei în timp real, folosind o camera inovatoare: pixelii rămân inactivi, cu excepţia cazului când ei văd o schimbare în unghiul de vizibilitate. Procedura de prelucrare a datelor va necesita mai puţină energie și va dura mai puțin timp pentru a detecta obiectele selectate. Cercetarea a implicat echipe din centrele de cercetare comună din domeniul fizicii ale CNRS / Thales, Laboratoire de l’intégration du matériau au système (CNRS / Universitatea din Bordeaux / Bordeaux INP), Universitatea din Arkansas (SUA), Centrul de nanoştiinţe şi nanotehnologii (CNRS / Universitatea Paris-Sud), Universitatea din Evry şi Thales.

Traducere: Lavinia Elena Niculicea

Sursa…

Articolul Un nou pas spre sinapsă artificială: sinapse electronice capabile să înveţe în mod autonom apare prima dată în Jurnal Social.