Pentru că dorim ca în CNCD să ajungă cei mai buni, reprezentanții a 231 de organizații neguvernamentale ne-am adresat printr-un apel doamnelor și domnilor politicieni care, cel mai probabil luni, vor audia în comisii candidații pentru noua componență a Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Acestora le-am transmis solicitarea de a avea în vedere că și în situația unui vot politic, a unor candidați susținuți de partide, pentru ca acest consiliu să funcționeze optim și să servească scopului lui, e obligatoriu ca în componența lui să fie și reprezentanții reali ai grupurilor care deseori sunt discriminate.

“Concret, vă solicităm să susțineți prin vot candidatura colegei noastre Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România de trei mandate, un om care s-a născut cu dizabilități fizice și a luptat toată viața pentru a reuși să trăiască normal din fotoliul rulant.
Daniela Tontsch este absolvent al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, iar de anul acesta și a unui master ”Istoria ideilor, mentalităților și culturii de masă”, la Facultatea de Istorie, așadar la o universitate, care ca multe altele din România este neaccesibilizată.
În plus, doamna Tontsch este în Consiliul general și Consiliul Director al Institutului Român pentru Drepturile Omului, unde are o activitate recunoscută.
Menționăm aceste elemente pentru ca dumneavoastră să înțelegeți că doamna Tontsch are întreaga experiență necesară pentru a ocupa o astfel de funcție.
Credem că este timpul să girați prin vot prezența în CNCD a unor profesioniști cu legitimitate în raport cu problematica discriminării, iar doamna Tontsch este cu atât mai potrivită cu cât cea mai reclamată discriminare către acest consiliu este la adresa persoanelor cu dizabilități.”

Susțin acest punct de vedere:
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, cu 37 ONG-uri membre
Rețeaua Dizabnet– Reţeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilităţi, cu 107 de ONGuri membre
FONPC– Federația ONG pentru copil cu 75 de ONG-uri membre
Confederația Caritas Romania cu 10 ONG-uri membre
CeRe– Centrul de resurse pentru participare publică
Asociația Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)

Mesajul candidatului

Mi-am depus candidatura pentru Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). După ce ați citit această primă afirmație sigur întrebați: „Ai vreo șansă?” Sunt convinsă că e primul vostru gând, am făcut un experiment social: am spus unui număr de 50 de persoane, din categorii profesionale diferite, că mi-am depus candidatura pentru Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Doar două dintre aceste persoane mi-au spus că n-am nicio șansă, 48 m-au întrebat dacă am vreo șansă.

Dacă judecăm după articolele apărute în presă, în ultimele cinci zile, jocurile sunt făcute: locurile aparțin anumitor partide politice. Eu nu sunt membru al niciunui partid politic.

Pe parcursul celor trei mandate de președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România am dovedit expertiză în sensibilizarea societății, în vederea schimbării politicilor, practicilor şi atitudinilor neprietenoase faţă de dizabilitate; am promovat cu succes persoana cu dizabilităţi ca subiect principal al politicilor sociale, autor al propriei integrări, participant activ în procesul de luare a deciziilor care îl privesc în mod direct; am acţionat pentru adoptarea unei legislaţii civile, economice şi sociale în conformitate cu normele europene, în scopul integrării depline a persoanei cu dizabilităţi în societatea românească, cu drepturi, obligaţii şi şanse egale, ca toţi cetăţenii ţării; am participat la monitorizarea aplicării legislaţiei şi a strategiilor în domeniu; am militat pentru transformarea societăţii într-o societate universal accesibilă pentru toţi prin: accesibilizarea mediului fizic şi educaţional, a locurilor de muncă, a transportului şi a noilor tehnologii, asigurarea accesului la informaţie, cultură şi timp liber, sport, servicii sociale şi de sănătate etc; am colaborat cu instituţii publice sau private, cu organizaţii din ţară şi din străinătate, în probleme de interes comun cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități.

Reprezint Consiliul Național al Dizabilității din România în Consiliul de coordonare în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, al drepturilor copiilor și al adopției din cadrul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

Sunt membru în Consiliul General al Institutului Român pentru Drepturile Omului și în Comitetul Director al acestui for.

De ce am șanse să fiu votată de parlamentari pentru a face parte din Colegiul director al CNCD?

În Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru anul 2019, se menționează pe primul loc prezența unui număr semnificativ de plângeri pe criteriu de dizabilitate. Având în vedere activitatea mea recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării, consider că pot fi un membru important al Colegiului director al CNCD.

Articolul 231 de organizații neguvernamentale solicită parlamentarilor să susțină prin vot candidatura Danielei Tontsch în Colegiul director al CNCD apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România a solicitat prim-ministrului Ludovic Orban intransigență maximă față de nerespectarea legilor care garantează drepturile persoanelor cu dizabilități și o viață demnă, respectiv față de toate instituțiile publice și private care nu și-au accesibilizat până în prezent spațiile și nu asigură persoanelor cu dizabilități serviciile de suport de care au nevoie pentru viața în comunitate.

Nerespectarea Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și a Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități conduce la încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale.

,,Suntem revoltați de situațiile care rezultă din nerespectarea legii și exemplificăm doar cu cel mai recent caz: tratamentul umilitor la care a fost supusă tânăra de 19 ani din Iași, paralizată în urma unui accident rutier- întâmplat pe trecerea de pietoni, care a fost cărată pe treptele Judecătoriei Iași, cu tot cu scaunul în care stă, pentru a fi prezentată instanței ieșene.

Până când vor fi permise derapaje privind lipsa accesibilității?
Care sunt măsurile pe care Guvernul României intenționează să le ia în aceste situații?

Consiliul Național al Dizabilității se poate constitui în grup de sprijin al unui astfel de demers pe lăngă Guvernul României, pentru că dorim să vedem adoptarea unor măsuri concrete, după 13 ani de la promulgarea Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în care nu s-au accesibilizat decât foarte puține din instituțiile și spațiile publice.

De asemenea, suntem îngrijorați de modul în care în instituțiile publice este îngrijită, asistată, persoana cu dizabilități. Am receptat cu imensă durere informația privind moartea fetiței nevăzătoare, în vârstă de 8 ani, elevă a Liceului „Moldova” din Târgu Frumos, Iași.

Din informațiile pe care le avem din presă, fetița era cazată în internatul de la școala pentru copii cu nevoi speciale din Târgu Frumos, Iași. Aceasta a murit în dimineața zilei de 16 decembrie 2019, după ce, cu o zi înainte, a fost victima unui accident, petrecut în încinta respectivei instituții de învățământ. Nu cunoaștem mai multe detalii, dar am solicitat Autorității Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) demararea unei anchete în vederea stabilirii cauzelor.

Nu putem să nu ne întrebăm unde era persoana care trebuia să aibă grijă de acel copil, câte persoane de îngrijire sunt la numărul de beneficiari, cum e accesibilizat spațiul în care sunt cazați copiii la o școală specială pentru nevăzători, dacă se întamplă astfel de accidente?

Ne întrebăm cum s-au implicat autoritățile în anchetarea rapidă a cazului? Au fost verificate instituțiile similare și s-au luat toate măsurile ca situația să nu se mai repete?

Pentru că v-ați arătat receptivitatea față de situația persoanelor cu dizabilități, vă solicităm implicarea și ne manifestăm speranța adoptării unor măsuri în vederea impunerii respectării legislației în vigoare cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități”, se menționează în documentul trimis prim-ministrului Ludovic Orban de către Daniela TONTSCH, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul CNDR a solicitat prim-ministrului Ludovic Orban intransigență maximă față de nerespectarea legilor care garantează drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

La propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Guvernul a adoptat, joi, un proiect de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap.

Practic, actul normativ stabileşte un model unic de bilete de călătorie gratuită care poate fi utilizat pentru tipuri diferite de transport interurban şi cu operatori de transport interurban diferiţi, astfel încât călătoria dus să se poate efectua cu un alt tip de transport interurban şi cu un operator de transport, iar călătoria întors cu alt tip de transport, respectiv cu alt operator.

De asemenea, Hotărârea de Guvern stabilește că biletele de călătorie gratuită vor putea fi folosite, începând de la 1 ianuarie 2019, și pentru transport interurban cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial.

,,Utilizarea biletului de călătorie gratuită, valabil atât la accesarea transportului interurban pe calea ferată, auto cât şi naval, facilitează circulaţia neîngrădită a persoanelor cu handicap, asistenţilor personali şi însoţitorilor acestora cu oricare din mijloacele de transport interurban, fără ca aceştia să fie condiţionaţi de tipul biletului (CFR, auto, transportul naval). Altfel spus, orice persoană cu dizabilităţi poate pleca cu trenul şi se poate întoarce cu autobuzul, spre exemplu”, a precizat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

Dreptul la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap este reglementat prin art. 24 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoana cu handicap grav și însoțitorul acesteia beneficiază de câte 12 bilete gratuite dus-întors/an, iar persoana cu handicap accentuat primește 6 bilete/an.

,,Foarte multe persoane cu handicap fizic nu au acces la mijloacele de transport, știm cu toții că acestea nu sunt accesibile persoanelor în scaun rulant sau greu deplasabile, prin urmare, biletele de călătorie gratuită nu ne ajută cu nimic, personal nu am mai mers cu trenul sau cu autobuzul de 27 de ani, de când sunt în scaun rulant. Am primit telefoane de la colegi în scaun rulant care îmi spuneau disperați că au fost urcați în tren în București și uitați acolo pentru că la destinație nu erau suficienți angajați disponibili pentru a-i coborî pe bază de forță umană.

E trist că în elaborarea acestor acte normative nu sunt consultați reprezentanții asociațiilor persoanelor cu handicap. De 12 ani am solicitat, de nenumărate ori, ca această formă de sprijin pentru persoanele în scaun rulant sau greu deplasabile, să fie acordată sub formă de cupoane pentru combustibil. Nu este un lucru care nu se știe, suntem în continuare ignorați, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Persoanele cu dizabilități vor primi un bilet unic de călătorii gratuite, vor putea să circule cu mijloacele de transport? apare prima dată în Jurnal Social.

În Comisia pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, a fost dezbătut Proiectul Legii Pensiilor, marți, 12 decembrie. Deputații  Cristian-Gabriel Seidler (USR),  Éva-Andrea Csép  (UDMR), Dan Vîlceanu (PNL) au depus și susținut amendamente la Legea Pensiilor cu privire la pensionarii cu handicap.

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Daniela Tontsch, a afirmat că a conceput amendamentele, pe care le-a înaintat deputaților din comisiile de specialitate, din Camera Deputaților,  cu o echipă de profesioniști: avocați, juriști, economiști, printre care sunt și persoane cu handicap fizic, gradul grav. Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav. Întâi au votat ca și aceștia, pe lângă nevăzători, să beneficieze de stagiu redus de cotizare. După pauza de prânz, aleșii s-au răzgândit, revenind la varianta inițială, în care doar nevăzătorii beneficiază de stagiu redus de cotizare de 11 ani și 8 luni. Așadar, persoanele cu handicap fizic, gradul grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide.

,,Dacă acest articol ar fi trecut sub forma solicitată de noi, ar fi ajutat persoanele cu dizabilități să se pensioneze cu 1/3 din stagiul complet de cotizare, în cazul acesta doar o singură categorie poate să facă acest lucru. Problema cea mai mare este că noua Lege a Pensiilor nu recunoaște stagiul de cotizare al persoanelor cu dizabilități de o treime, ca fiind stagiu complet. Asta înseamnă că pensia persoanelor cu dizabilități, a pensionarilor, a celor care au muncit și sunt pensionați la limită de vârstă, nu va mai crește niciodată. Astăzi, avem 45 000 de persoane cu dizabilități angajate la nivel național, dintre care 20 000 sunt cu handicap grav. Costurile nu ar fi foarte mari, problema este stagiul de cotizare de o treime. Practic, cei cu handicap fizic grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide, ca să îndeplinească stagiul de cotizare, minim de 15 ani. Este o discriminare, o încălcare a art. 16 din Constituție. Atât Codul muncii, cât și Legea nr. 448 /2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și Constituția nu prevăd diferențiere pe tipurile de handicap, a explicat Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilități.

,,Doamna Olguța Vasilescu a afirmat că pensionarii cu handicap fizic vor fi incluși în Legea Asistenței Sociale. Ce să caute acolo dacă au îndeplinit stagiul de cotizare prevăzut de lege, adică au muncit 20 de ani, 23, 24 sau 30 de ani? Vorbim de PENSIONARI, nu de asistați social”, a adăugat ea.

,,Pe lângă diverse aspecte tehnice, majoritatea guvernamentală s-a gândit şi s-a răzgândit cu privire la discriminarea dintre diverse categorii de persoane cu handicap, dar, dincolo de asta, cele trei probleme majore ale acestei legi a pensiilor rămân. În continuare rămân în vigoare pensiile speciale, ceea ce nu poate fi numită o echitate socială aşa cum se doreşte, nu este o reformă reală a sistemului de pensii, se tărăgănează acelaşi sistem de pensii. Legea va intra în vigoare abia în septembrie 2021 şi este doar o promisiune deşartă a actualei majorităţi guvernamentale pentru categoria pensionarilor,”a afirmat deputatul USR Cristian Seidler.

,,Noi am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că este o lege proastă şi neconstituţională. Sunt mai multe articole neconstituţionale. Vă aduc doar câteva chestiuni: discriminare între persoane cu dizabilităţi (…) – să legi pensia de invaliditate de stagiul minim de cotizare, de parcă poţi rămâne invalid atunci când tu îţi programezi. Nu îţi programezi să rămâi invalid după 15 ani de cotizare. Este o mare tâmpenie, o mare aberaţie. Noi am propus ca în textul legii să apară că persoanele cu handicap grav beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare, ori în forma adoptată se arată că beneficiază de aceste drepturi doar nevăzătorii”, a declarat deputatul liberal Dan Vîlceanu

După respingerea amendamentelor privind persoanele cu handicap, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că UDMR va susține amendamentul privind persoanele cu dizabilități și este chiar posibil ca deputații formațiunii să nu voteze Legea pensiilor. Astfel, dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

,,La legea pensiilor sunt cel puţin două chestiuni ce trebuie spuse. Este o lege mai bună decât legea actuală, dar există şi o problemă care trebuie tratată foarte serios – problema persoanelor cu dizabilităţi. Noi am avut ieri un amendament – şi în Senat am avut acest amendament – în comisia de specialitate. Prima dată a fost votat amendamentul nostru, după pauză au reluat votul şi au mai votat o dată şi a picat amendamentul. Nu poți să scoți din sistemul pensiilor aceste persoane, nu poți să spui că vei veni cu altă lege și vei introduce în sistemul social. Putem discuta de impactul financiar, dar trebuie să vedem cifrele, se poate spune că sunt anumite probleme de ordin administrativ, dar trebuie rezolvate administrativ aceste probleme, în comisiile care stabilesc gradul de invaliditate și în sistemul de pensii aceste persoane trebuie să se regăsească, asta a fost și este solicitarea noastră, mai ales că legea intră în vigoare în 2021, deci e timp, doi ani, să rezolvi și problemele administrative, și cele legate de impactul financiar. Nu poți să spui că aceste persoane nu trebuie să se regăsească în acest sistem”, a declarat președintele UDMR la Camera Deputaților.

Liderul UDMR a ținut să mai precizeze că se va discuta în continuare și probabil că se va găși o soluție. El speră că se va găsi o soluție pentru această categorie – persoanele cu dizabilități.

După ce deputatul Kelemen Hunor a anunțat că UDMR va merge până la capăt cu amendamentul privind persoanele cu dizabilități, Călin Popescu Tăriceanu i-a făcut o ofertă.

„Dacă au niște propuneri, suntem dispuși să îi ascultăm”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Deputatul USR Cristian Seidler a declarat, marți, că va discuta cu juriștii cu ceilalţi colegi şi cu partidele de opoziție pentru a contesta la CCR Legea pensiilor, existând cel puțin trei motive de neconstituționalitate.

Și președintele Consiliului Național al Dizabilități, Daniela Tontsch, care a participat la dezbaterile din Comisia pentru muncă și a susținut aceste amendamente, a anunțat că ia în considerare demersul deputatului USR.

Articolul Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității (CNDR), prin președinta, Daniela Tontsch, mulțumește domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu, fostul ministru al Muncii, pentru poziția publică în cadrul emisiunii România la Raport, din data de 24 noiembrie 2018, cu privire la amendamentele propuse de CNDR la Legea Pensiilor, în sensul reducerii stagiului pentru pensia de limită de vârstă pentru persoanele cu handicap, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la 1/3 din stagiul total, respectiv la 11,8 ani, și pentru reducerea stagiului în cazul pensiilor de invaliditate, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la maxim 5 ani.

Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu a menționat că ,,trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită. Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat.’’

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch, a atras atenția asupra prevederilor din proiectul Legii Pensiilor care afectează negativ toți pensionarii cu handicap din România, în data de 13 noiembrie 2018, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat:
1. Pensionarul cu handicap nu se regăsește în articolul în care se menționează semnificația termenilor și expresiilor, în înțelesul Legii Pensiilor;

2. Toți pensionarii cu handicap vor fi afectați negativ de noua formulă de calcul a pensiilor, care nu mai recunoaște stagiul de cotizare realizat de persoanele cu handicap, ca fiind stagiu complet;

3. În proiectul noii Legi a pensiilor se regăsesc o serie de inechități și discriminări între pensionarii cu handicap încadrați în același grad de handicap.
Amendamentele Consiliului Național al Dizabilității, pe care le găsiți atașate, susținute de domnul senator Ionut Chisalita, au fost respinse.
Consiliul Național al Dizabilității din România speră că amendamentele propuse vor fi adoptate în Camera Deputaților.

Redăm intervenția integrală a domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu în cadrul emisiunii România la Raport:

Material audio

,,În primul rând o lege a pensiilor trebuie să exprime într-o majoritate covârșitoare voință Parlamentului și deci voință cetățenilor acestei țări, reprezentați de către parlamentari.

O lege a pensiilor nu se judecă în termeni de ”rău și bun” sau de ”alb și negru” ci trebuie să exprime patru principii: demnitate, echitate, sustenabilitate, solidaritate.
Acestea sunt principii care, dincolo de aura lor teoretică, înseamnă lucruri foarte concrete.

Demnitate – presupune că valoarea pensiei trebuie să asigure un trai decent pensionarului – după Carta socială europeană 30% din salariul mediu trebuie să fie pensia medie.

Pensie echitabilă – presupune pensia care nu generează discriminare între femei și bărbați, între diferitele categorii sociale și profesionale, în cadrul fiecăreia dintre ele.

Sustenabilitate – presupune cotizații dar și subvenționare de la bugetul de stat. Acest sistem, denumit Bismark, este un sistem ce a funcționat de la începutul lui în Germania (1889) cu subvenție de la buget. Unii spun că ar trebui să se autofinanțeze, să se acopere complet cuantumul pensiilor achitate exclusiv pe baza contribuțiilor; sunt ignoranți – nu știu istoria acestui sistem.

Solidaritate – principiu înscris explicit în proiectul de lege; ce avem de înțeles este de unde vine acest 50% valoarea punctului de pensie.

În legea 19 a fost pus ca fiind 50%. Ulterior a tot fost coborât iar acum încercăm să urcăm din nou povârnișul acestui procent. De ce 50 % și nu 45%?
Să explicăm corect: în general în sistemele de pensii unde se ia în considerare salariul fiecărui asigurat, 80% din acesta reprezintă pensia. La noi s-a optat pentru un alt sistem de calcul și s-a mers pe ideea venitului mediu brut, 50% din el, socotindu-se matematic, acoperă ceea ce ar fi fost de pildă dacă fiecărui pensionar, în raport cu salariul individual, calculat pe întreagă perioadă de activitate sau pe o perioadă definită de timp, i se dădea o pensie reprezentând în jur de 80 % (așa este în Germania, Franța). Să se știe bine că acest 50 % nu este o marotă a unor demagogi, nu este o marotă a unor ignoranți foarte locvace. Este un fundament corect, științific și, dincolo de orice, este un mod de a întâmpină nevoile unei categorii a populației, pensionarii, cu multă înțelegere, dar recunoscându-le nu tolerându-le dreptul la un trai demn în virtutea contribuției pe care au plătit-o.

Aș mai adăugă un lucru foarte concret la lege: eu cred că această lege va trece; există acum un clivaj, un hiatus, în societatea românească impardonabil dacă ambientăm această ură incredibilă dintre noi și în anul centenarului. Scuipăm pe o sărbătoare națională de cea mai mare însemnătate în devenirea noastră că națiune. Din păcate, nu avem politicieni adevărați care să arate că demnitatea este mai importantă decât interesul partizan. Această lege, spuneam, trebuie să treacă și va trece.

Consider că sunt două lucruri importante de spus:

Unul că, pe linie politică, o mare eroare a PSD este schimbarea ministrului Muncii și Justiției Sociale pe parcursul susținerii uneia dintre cele mai importante legi; de fapt acest minister are două legi cardinale pentru definirea politicilor publice – Codul Munci și Legea Pensiilor – abcisa și ordonata activității ministrului muncii. Dacă nu înțelegem că politicile publice sunt dincolo de simpatiile personale, dincolo de poziționările partizan politice, de jocurile de putere din interiorul și exteriorul partidelor politice, înseamnă că nu facem politici publice ci instrumentăm partizanate care nici măcar politice nu sunt; sunt de interese contingente, de interese de moment, punând în pericol demersul foarte important al unui asemenea proiect de lege.

• Al doilea lucru foarte concret: legea va trebui să sufere unele amendamente – voi prezenta și eu unul – mă simt obligat să-l expun, de fapt să transmit, dar și eu însumi am constatat,  o solicitare explicită și imperativă din partea Consiliului Național al Dizabilității din România, pentru că, într-adevăr în cadrul art. 52 din proiectul de lege s-a ridicat nivelul stagiului de cotizare minimă, s-a majorat cerința privitoare la accesul la pensie pentru o persoană cu dizabilități dacă ea are un handicap preexistent. Desigur va fi nevoie ca legiutorul, Parlamentul, să se pună de acord cu decizia recentă a Curții Constituționale ce a stabilit că cei care au dobândit un handicap pe parcursul executării unui contract de muncă sunt deopotrivă îndreptățiți să primească o pensie de acest tip.

Așadar, această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a acestor persoane; revin, de fapt, cu observația pe care i-am făcut-o și ministrului ce a fost în funcție, doamna Olguța Vasilescu, legat de stagiul de cotizare pentru pensiile de invaliditate generate de accidente produse în afară procesului de muncă ca și de boli fără legătură cu activitatea depusă. S-a mărit la 15 ani această perioada; eu am recomandat rezolvarea acestei probleme – există o hotărâre a Curții Constituționale din 2015 – prin acest proiect de lege au severizat accesul persoanelor invalide la o asemenea pensie, dacă este vorba despre o cauză ce nu reprezintă un accident de muncă sau boală profesională, la 15 ani; este exagerat – în fosta lege 3 din 1977 era de 5 ani- adică s-a mărit de 3 ori față de ceea ce era  prevăzut în perioada comunistă. Sunt necesare niște ajustări importante dar ele nu afectează viziunea de ansamblu a legii.

Noul ministru are o responsabilitate enormă – pe de o parte să intre cât mai repede în costumul de ministru, iar pe de alta să înțeleagă cât mai exact filosofia acestei legi și să participe la susținerea ei în Parlament; apoi să se implice în implementarea ei – ceea ce va fi, de asemenea, destul de complicat.

În rest, trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită.

Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat. Cu aceasta închei intervenția mea.’’

În cadrul dezbaterii Legii Pensiilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat, doamna ministru Lia Olguța Vasilescu a afirmat:

„Printre multele decizii ale Curţii Constituţionale se acceptă discriminarea pozitivă. În cazul de față avem o discriminare pozitivă pentru persoanele cu handicap vizual, adică pentru nevăzători, care au existat și înainte în lege. Ei nu primesc ceva în plus față de ce aveau și nu exista și înainte în lege. [….] și cred că este normal să beneficieze de discriminare pozitivă, având în vedere faptul că le este foarte greu să își găsească un loc de muncă, având handicap vizual. În ceea ce privește celelalte categorii de persoane cu handicap, în primul rând aș vrea să pornim de la cifre. Avem 800 000 de persoane cu handicap în Romănia la ora actuală […] persoanele cu handicap au și alte tipuri de prestații. […] Dacă vreți să avem o lege perfectă, o facem perfectă dar vă spun că nu mai putem să o aplicăm. […] sunt 800 000 de persoane cu handicap , sigur aici sunt incluși și copii, dar și copiii vor intra ca adulți în sistemul de pensii
[…] devine inaplicabilă legea pensiilor. Au prestații persoanele cu handicap care s-au mărit anul acesta, nu poate să acuze nimeni Guvernul ăsta că nu se gândește la persoanele cu handicap când noi le-am dublat prestațiile, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mulți ani ”

Referitor la motivațiile doamnei fost ministru Olguța Vasilescu menționăm că numai 4% dintre persoanele cu handicap grav și accentuat au avut șansa să muncească și sunt pensionate; în sistemul de pensii vor intra noii adulți cu handicap numai dacă vor avea șansa să muncească;  toate persoanele cu handicap din România beneficiază de aceleași drepturi în funcție de gradul de handicap, conform Legii 448/2006, iar din motivațiile domniei sale reiese că numai o parte au asistenți personali și indemnizații de handicap. Dacă judecăm după voturile de respingere a amendamentelor, membrii Comisiei pentru muncă au votat în funcție de informațiile oferite de doamna ministru Vasilescu.

Amendamente L 629 2018

Articolul Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu: ,,Această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a persoanelor cu dizabilități’’ apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația ”Ridică-te și umblă” pentru persoane cu dizabilități organizează anual o tabără dedicată persoanelor cu dizabilități. Stupini- Brașov a fost locul în care s-a desfășurat tabăra anul acesta, în perioada 16-23 iulie, aducând la un loc 140 de persoane cu dizabilități din toată țara, asistate de voluntarii asociației și de membri de familie, însumând aproximativ 200 de persoane. Motto-ul taberei a fost: „Până la capăt”.

Sub semnul unei socializări de excepție, cei două sute de participanți au excelat în activități sportive, în muzică, poezie, jocuri de cunoaștere, serate, pe fondul unei excursii de neuitat la muzeul satului din Sibiu, a ieșirii în Piața Sfatului din Brașov și în Poiana Brașov.
Voia bună, noile prietenii construite, comunicarea de suflet și mâncarea sănătoasă au pus amprenta unei săptămâni de neuitat și pline de valori.

Două evenimente majore s-au desfășurat pe parcursul taberei: aniversarea a șapte ani de la înființarea asociației ”Ridică-te și umblă” pentru persoane cu dizabilități, la care au participat domnișoara Laura Ostave și domnul Teodor Gui, consilieri ai președinteleui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD), Adrian Vlad Chiohan și concertul final al taberei susținut de persoanele cu dizabilități, la care au fost prezenți: președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Daniela Tontsch, alături de soțul său, Klaus, doamna Claudia Brătan, reprezentant al CNDR și domnul Teodor Brătan.

Cei doi consilieri au transmis mesajul președintelui ANPD, Adrian Vlad Chiotan, cu privire la promovarea persoanelor cu dizabilități: „Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi va sprijini toate proiectele care au ca scop integrarea socială şi profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi va fi alături de dumneavoastră atunci când vă sunt încălcate drepturile. Felicit Asociația RIDICĂ-TE ŞI UMBLĂ pentru proiectele pe care le-a desfăşurat în România şi pentru toate lucrurile minunate în care s-au implicat pentru a ajuta persoanele cu dizabilităţi.”

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România a răspuns pozitiv invitației Asociației “Ridica-te și umblă”, apreciindu-i în mod deosebit activitățile.

“Ceea ce s-a realizat în tabăra “Până la capăt” este un miracol. Mulți participanți vin din izolarea apartamentelor, iar pentru unii a fost prima ieșire din casă pe anul acesta. Cunosc nevoile persoanelor cu dizabilități, eu însămi sufar de distrofie musculară. Tabăra “Până la capăt” a avut peste 40 de persoane în scaun rulant. Am văzut voluntari ce păreau că sunt programați să ajute la nevoie, am văzut un copil care a întrebat o nevăzătoare dacă poate s-o conducă unde dorește să ajungă. Mi-am dat seama că tot ceea ce se petrecea venea din suflet, nimeni nu purta mască, viața fiecăruia avea sens.

Am văzut zeci de persoane cu dizabilități într-un spațiu generos în natură și mi-am spus că e pentru prima data când văd o astfel de scenă de normalitate, în amintirile mele găseam numai în spital mai multe astfel de persoane la un loc. Am decis să devin voluntar pentru următoarea tabară și invit persoanele valide să încerce să ne cunoască. Știu de la domnul George Uba, președintele asociației, că organizarea taberei începe cu cel puțin șase luni înainte”, a menționat Daniela Tontsch.

Asociația ”Ridică-te și umblă” este organizată în 21 de sucursale și numără peste 3000 de persoane cu dizabilități, având peste 1500 de voluntari activi.

Articolul “Până la capăt…”, motto-ul taberei dedicate persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.