Absența unei treceri de pietoni care te obligă să ocolești o intersecție, un lift defect sau niște scări fără rampă sunt doar o parte dintre barierele pe care orașul le pune între el și oameni. Pentru o societate echitabilă, AMAIS (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială) a lansat cartea „Design Incluziv: Exerciții de empatie în proiectare”, scrisă de Iris Popescu, arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare.

Este primul ghid pentru arhitecți, urbaniști, constructori, persoane din administrația publică sau specialiști din domenii conexe care vor să pornească cu o viziune incluzivă atunci când dezvoltă spații și orașe echitabile ce iau în considerare nevoile unui spectru cât mai larg de utilizatori.

Cartea oferă o bază teoretică a designului incluziv, prezintă metode, procese și exemple de bune practici, analizează contextul actual din țara noastră și propune o schimbare de paradigmă în proiectare printr-o înțelegere mai bună a diversității umane. De asemenea, ea oferă mărturii ale celor care au participat la taberele de empatie organizate de AMAIS pentru sensibilizarea actorilor principali ai orașelor la problemele cu care se confruntă un segment important din populație, până acum ignorat.

Iris Popescu, fondatoarea AMAIS, spune că acest ghid pornește de la poveștile celor mai puțini vizibili, ale celor „nepoftiți”, „imprevizibili”, „diferiți de normă”, pentru care mediul construit poate deveni zilnic un șir de uși închise sau o cursă plină de obstacole.

,,Ghidul nu oferă soluții de accesibilizare, materiale sau dimensiuni, ci este un manifest colectiv care să ne reamintească tuturor de responsabilitatea pe care o purtăm față de comunitate. Este o invitație la dialog și o reiterare a importanței pe care o are designul incluziv pe termen lung pentru oameni cât mai diverși. Pentru mine, pentru tine și pentru societate în general. Este un îndemn la schimbare, empatie și creativitate. De ce? Pentru că indiferent din ce categorie crezi că faci parte acum, nevoile și abilitățile tale se vor schimba în timp. Poți fi oricând persoana „nepoftită” de la masa dezbaterilor despre dezvoltarea mediului construit. Subiectul te include și pe tine”, explică Iris Popescu.

Ghidul „Design inclusiv: Exerciții de empatie în proiectare” a fost tipărit prin Timbrul de arhitectură, finanțare susținută de Ordinul Arhitecților din România, și se găsește online și în librării.

Mai multe detalii despre el pe: http://include.amais.ro.

AMAIS (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială) este un ONG înființat în 2015, cu scopul de a construi o societate echitabilă pentru persoanele cu dizabilități permanente, temporare sau bazate pe context, prin aplicarea principiilor designului incluziv în: arhitectură, tehnologie și proiecte sociale.

Mai multe informații despre activitatea asociației pe: https://amais.ro.

Articolul A fost lansat primul ghid de design incluziv din România apare prima dată în Jurnal Social.

O mare problemă cu care se confruntă pacienții cu mobilitate redusă sunt tacâmurile. Mulți nu pot folosi sau folosesc cu greu tacâmurile obișnuite, deoarece acestea fiind rigide pun o presiune mai mare pe articulații, și astfel intervine durerea. În plus, este destul de neplăcut să depinzi de cineva și să fi privit ciudat de cei din jur.

Pornind de la această idee, a luat naștere un proiect incluziv care constă în crearea unui set de tacâmuri cu mâner flexibil, dedicat persoanelor care suferă de artrită sau de alte afecțiuni care limitează mobilitatea membrelor superioare.

Tacâmurile flexibile ACT sunt create de Alexandra Matei, absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și designer de produs.

,,Am încercat să creez niște tacâmuri care să se adapteze. A fost dificil deoarece, inițial, am pornit studiul de la artrită. Dar artrita nu seamănă de la un pacient la altul, deformările sunt diferite, durerile sunt diferite. De asta am vrut să fac un tacâm care să fie adaptabil nevoilor fiecărui pacient și care să evolueze odată cu el. Boala avansează, nevoile se schimbă, și un mâner flexibil le permite pacienților să folosească tacâmurile pe o perioadă lungă”, explică Alexandra.

Aceasta adaugă că tacâmurile ACT au la bază principiile designului incluziv și au fost inspirate din bigudiuri.

,,Inițial a fost un proiect de atelier de la facultate, a trebuit să găsim o soluție pentru persoanele cu diferite probleme de mobilitate și să creăm niște elemente de servit masa. A fost o perioadă complicată, nu-mi venea nici o idee care să mă mulțumească. Făceam schițe și nimic nu-mi convenea. Într-o seară, când mă dădusem bătută, luasem pauză de la schițe și îmi puneam bigudiuri. În acel moment mi-a venit ideea, principiul mânerului ACT este inspirat de un bigudiu”, spune Alexandra.

Potrivit acesteia, mânerul are o structură interioară metalică din sârmă și este prinsă la un capăt și celălalt de niște căpăcele care țin structura fixă, pentru a putea fi modelat tacâmul.

Tacâmurile ACT sunt brevetate în 24 de țări europene, inclusiv în România, și au primit de-a lungul timpului premii naționale și internaționale.  Acestea au la bază principiul designului incluziv, întrucât dezvoltarea lor a fost constant modificată, în funcție de cum interacționează oamenii cu ele. Un tacâm costă 35 lei, și comanda este livrată în maximum o săptămână. Sunt folosite de zeci de persoane cu mobilitate redusă și copii care vor să se distreze în timp ce mănâncă.

Alexandra spune că și le produce singură și le vinde ca produse handmade, deoarece pentru a intra pe piață și a le vinde sub formă de tacâmuri, ar trebui să aibă ,,anumite certificări care necesită măcar o semiautomatizare a producției și o investiție financiară destul de mare”.

,,În principiu, majoritatea cumpărătorilor au aflat de tacâmuri de la asociațiile de pacienți, am participat la multe evenimente când au avut ocazia să le și testeze. O altă provocare cu care m-am confruntat a fost să realizez că oamenii sunt destul de sceptici, fiindcă sunt sătui ca cineva să le vândă produse miraculoase”, mai spune ea.  

Alexandra susține că atunci când a gândit produsul, pe lângă funcționalitate, și-a dorit ca ,,persoanele cu probleme de mobilitate să se integreze în societate și când participă la mese cu apropiații sau se duc la restaurant, să nu le mai fie teamă gândindu-se că nu vor putea să folosească tacâmuri sau că va trebui să ceară ajutor”. Ea afirmă că a vrut să transfore actul de a mânca dintr-o necesitate, într-o plăcere. 

Pe lângă persoanele cu artrită, pot folosi tacâmurile ACT persoanele cu scleroză multiplă, Parkinson, accident vascular cerebral, cele care se află la terapie intensivă, precum și persoanele care au suferit fracturi și sunt în perioada de recuperare.  

Tacâmurile pot fi cumpărate individual sau la set de două, trei sau patru produse. Un set de patru tacâmuri este 120 lei. Ca variante disponibile ar fi lingura, furculița, cuțitul și varianta de spork – combinația între lingură și furculiță. În plus, e lingurița care costă 30 lei. 

,,Varianta actuală a tacâmului, având manșonul dintr-un burete cu o membrană de silicon rezistă mult timp dacă este spălat manual. Teoretic rezistă și la mașina de spălat vase, dar se scurtează un pic durata de viață. Următorul pas pe care vreau să-l fac e să înlocuiesc manșonul cu unul de silicon, ca durata produsului să fie mai mare”, a menționat Alexandra.

Persoanele care doresc să achiziționeze tacâmurile ACT o pot contacta pe Alexandra pe pagina de Facebook Alexandra Matei, pe pagina ACT – tacâmuri flexibile și pe adresa de email: mateialexag@gmail.com.

Articolul Tacâmurile flexibile ACT pentru persoanele cu mobilitate redusă apare prima dată în Jurnal Social.