Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 25 martie 2025, între orele 14:00 și 15:00, o dezbatere publică online privind proiectul emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), publicat în data de 21 martie 2025. Ordinul vizează procedura de reevaluare a persoanelor cu handicap, în conformitate cu art. 58³ din Legea 448/2006.

Dezbaterea a fost organizată și moderată de doamna Daniela Tontsch, președinta CNDR, care a subliniat importanța unui dialog deschis, echilibrat și orientat spre soluții concrete.

Evenimentul a reunit persoane cu dizabilități, reprezentanți ai organizațiilor acestora, experți și alți factori interesați. Scopul principal al dezbaterii a fost analizarea proiectului legislativ și formularea unor propuneri concrete, care să asigure o aplicare echitabilă, transparentă și adaptată nevoilor reale ale beneficiarilor.

Pentru un dialog constructiv, CNDR a invitat și un reprezentant al ANPDPD – doamna Monica Solomie, director al Direcției Servicii Sociale Specifice din cadrul instituției. Aceasta a evidențiat importanța procesului de reevaluare a persoanelor încadrate în grad de handicap care dețin permis de conducere, menționând că această activitate nu este una nouă, ci se desfășoară de mai mult timp, în colaborare cu direcțiile generale de asistență socială și Poliția Rutieră.

Potrivit doamnei Monica Solomie, reevaluarea este inițiată ca urmare a unor sesizări repetate, venite chiar din partea comunității, inclusiv din rândul persoanelor cu dizabilități, care au semnalat posibile neconcordanțe în acordarea gradului de handicap.

Clarificări esențiale:

• Reevaluarea nu se aplică tuturor persoanelor cu dizabilități care dețin permis de conducere, ci numai acelora ale căror afecțiuni sunt considerate, conform Ministerului Sănătății, incompatibile cu dreptul de a conduce.
• Procedura vizează aproximativ 4.000 de persoane la nivel național, adică o categorie restrânsă.
• Persoanele care conduc autovehicule adaptate sau care nu prezintă limitări medicale relevante nu sunt vizate.
• Scopul măsurii este protejarea siguranței rutiere, nu retragerea drepturilor în mod abuziv.

Legislația prevede deja că, în cazul apariției unei afecțiuni incompatibile cu deținerea permisului, medicul curant are obligația de a îndruma pacientul către o unitate medicală autorizată de Poliția Rutieră. Aceasta va decide dacă permisul poate fi menținut sau trebuie retras. În lipsa unui aviz favorabil, permisul trebuie predat.

În cadrul dezbaterii, doamna Monica Solomie a precizat că noua procedură urmărește eficiența, evaluarea urmând să fie finalizată în maximum 30 de zile, pentru a reduce impactul asupra celor vizați.

Obiectivul nu este sancționarea, ci conștientizarea riscurilor și responsabilizarea persoanei care se confruntă cu o afecțiune ce ar putea afecta capacitatea de a conduce. Astfel, predarea voluntară a permisului devine o dovadă de responsabilitate.

S-a subliniat faptul că această măsură de reevaluare nu urmărește să ia drepturi, ci să verifice, în mod obiectiv și medical, dacă starea de sănătate actuală permite conducerea în siguranță – atât pentru titularul permisului, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

De asemenea, Poliția Rutieră a identificat cazuri în care unele persoane nu se mai regăsesc în evidențele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) ca fiind încadrate în grad de handicap – acești indivizi nu mai sunt eligibili pentru reevaluare și vor fi excluși automat din procedură.

Participanții au subliniat nevoia unei comunicări clare și transparente cu persoanele care vor fi reevaluate – privind pașii de urmat, termenele și criteriile. Totodată, a fost evidențiată necesitatea de a obține date privind cazurile de accidente cauzate de persoane cu dizabilități, în scopul obiectivării măsurilor propuse.

Au fost formulate propuneri pentru o abordare preventivă, nu restrictivă, astfel încât procesul să fie perceput ca un instrument de sprijin și responsabilizare, nu ca o sancțiune.

În prezent, reevaluarea nu este periodică, ci ocazională, declanșată în baza verificărilor din bazele de date. Procedura tehnică de aplicare a ordinului este în curs de aprobare, iar convocările pentru reevaluare sunt estimate să înceapă în perioada aprilie–mai 2025.

Articolul Dezbatere publică: Reevaluarea persoanelor cu dizabilități – clarificări și propuneri apare prima dată în Jurnal Social.

Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) a publicat marți, 11 martie 2025, Planul anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate de Consiliul General al Municipiului București pentru anul 2025. Documentul stabilește direcțiile și prioritățile în domeniul asistenței sociale, având ca obiectiv principal  îmbunătățirea calității vieții categoriilor vulnerabile din capitală.

Planul detaliază atât serviciile sociale existente, cât și cele cele propuse pentru înființare, adresându-se unor categorii diverse de beneficiari, inclusiv copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și alte grupuri aflate în situații de risc. De asemenea, documentul include programul de contractare a serviciilor de la furnizori privați, programul de subvenționare, bugetul estimat și sursele de finanțare.

Obiective generale

Planul anual de acțiune al DGASMB pentru 2025 are ca scop consolidarea sistemului de asistență socială prin servicii de calitate, adaptate nevoilor cetățenilor vulnerabili. Acesta urmărește:

• Transparentizarea serviciilor sociale;
• Întărirea parteneriatului public-privat;
• Digitalizarea procesului de acordare a asistenței sociale;
• Promovarea voluntariatului și a economiei circulare.

Principalele categorii de beneficiari și obiective specifice

• Copii aflați în dificultate – acces la servicii sociale de calitate.
• Tineri care părăsesc sistemul de protecție – sprijin pentru tranziția la viața independentă.
• Persoane cu dizabilități – îmbunătățirea calității vieții.
• Persoane fără adăpost – reducerea cu 30% a numărului acestora până în 2028.
• Persoane vârstnice – menținerea în comunitate cât mai mult timp posibil.
• Victime ale violenței domestice și traficului de persoane – măsuri de protecție și reintegrare socială.
• Refugiați și imigranți – gestionarea fenomenului prin servicii sociale adecvate.
• Persoane dependente de alcool/droguri – crearea unui sistem eficient de suport.
• Situații de urgență (incendii, dezastre naturale) – dezvoltarea capacității de intervenție.
• Persoane eliberate din detenție – sprijin pentru reintegrare socială.

Pentru a asigura transparența și implicarea comunității, DGASMB invită cetățenii, organizațiile neguvernamentale și alți actori interesați să consulte Planul anual de acțiune și să transmită sugestii sau recomandări.

Documentul poate fi accesat pe site-ul oficial al DGASMB, la secțiunea ,,Strategii Locale”(dgas.ro).

Propunerile pot fi trimise prin e-mail la adresa registratura@dgas.ro sau depuse la sediul instituției din Strada Constantin Mille nr. 10, Sector 1, București, cu mențiunea: „Planul anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate de Consiliul General al Municipiului București pentru anul 2025”.

Termenul limită pentru transmiterea sugestiilor este 28 martie 2028.

Articolul DGASMB a lansat în debatere publică Planul anual de acțiune privind serviciile sociale pentru anul 2025 apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 19 februarie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează îmbunătățirea serviciilor sociale din România. Proiectul prevede măsuri privind finanțarea serviciilor sociale, condiționată de licență de funcționare, ocuparea posturilor vacante în acest domeniu, precum și eliminarea beneficiilor sociale acordate nejustificat.

Proiectul de OUG privind unele măsuri din domeniul social și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat în dezbatere, abordează probleme urgente și are ca  obiective principale: garantarea calității și continuității serviciilor sociale, protejarea intereselor persoanelor vulnerabile, clarificarea situațiilor ce ar putea genera abuzuri și menținerea disciplinei financiare în domeniu.

În principal, se propune ca finanțarea bugetară pentru serviciile sociale să fie condiționată de deținerea unei licențe de funcționare (inclusiv licență provizorie) sau de existența unui plan de restructurare a centrelor rezidențiale cu o capacitate mai mare de 50 de locuri, avizat de autoritatea competentă. Astfel, bugetul de stat va susține doar centre și programe care respectă standardele minime de calitate, prevenind alocarea fondurilor către centre neacreditate. La finalul exercițiului financiar, fondurile neutilizate sau cele utilizate în perioada în care nu exista licență vor fi obligatoriu restituite statului.

De asemenea, proiectul prevede corelarea dintre statutul de persoană cu handicap și deținerea permisului de conducere, în situațiile în care există o incompatibilitate medicală. Mai exact, se urmărește suspendarea temporară a indemnizațiilor și a beneficiilor sociale pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav (vizual, psihic sau mintal) care dețin un permis de conducere, dacă afecțiunea acestora este incompatibilă cu șofatul. Totodată, este prevăzută reevaluarea medicală a acestor cazuri.

„În situația în care persoanele încadrate într-un grad de handicap dețin un permis de conducere a cărui obținere este incompatibilă cu afecțiunea medicală care a stat la baza încadrării în gradul de handicap, dreptul la prestațiile sociale prevăzute la art. 58 alin. (3) și (4) se suspendă”, se menționează în proiect.

Mai exact, următoarele beneficii sociale ar urma să fie suspendate în astfel de cazuri:

• Indemnizația echivalentă cu salariul net al asistentului personal, gradația 0, acordată adulților cu handicap vizual grav pentru plata însoțitorului;
• Indemnizația lunară de 80% din Indicatorul Social de Referință (ISR) pentru adulții cu handicap grav sau de 58% ISR pentru cei cu handicap accentuat;
• Bugetul personal complementar lunar, în cuantum de 30% sau 22% ISR.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) va colabora cu Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) pentru identificarea persoanelor care, deși sunt încadrate cu handicap grav vizual, psihic sau mintal, dețin totuși un permis de conducere valid.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc:

• Creșterea siguranței rutiere, prevenind accidentele cauzate de persoane ale căror afecțiuni medicale le afectează capacitatea de a conduce;
• Asigurarea utilizării corecte a fondurilor publice, eliminând situațiile în care beneficiile sociale sunt acordate persoanelor care nu se încadrează, în realitate, în criteriile legale pentru handicap grav.

Suspendarea beneficiilor va intra în vigoare de la data constatării incompatibilității de către autoritatea competentă și va fi menținută până la finalizarea procesului de reevaluare medicală și comunicarea rezultatului acesteia. Reevaluarea medicală va fi realizată automat de comisiile de specialitate sau la solicitarea autorităților competente.

Pentru a preveni abuzurile, ordonanța prevede sancțiuni atât pentru persoanele care obțin ilegal aceste drepturi, cât și pentru instituțiile care nu aplică măsura suspendării prestațiilor sociale.

Reprezentanții Ministerului Muncii afirmă că cei care au cu adevărat nevoie de sprijin social nu vor fi afectați. Suspendarea drepturilor sociale va fi aplicată exclusiv în cazul în care există o inconsecvență evidentă între gradul de handicap declarat și capacitatea reală de a conduce un vehicul.

Guvernul urmează să stabilească detaliile aplicării acestor măsuri printr-o hotărâre ce va fi adoptată în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici:

https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7557-oug-masuri-modif-acte-normative-19022025.

Articolul Corelarea dintre statutul de persoană cu handicap și deținerea permisului auto: noi măsuri în dezbatere publică apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care conține o serie de modificări ale normelor privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap. Acestea vizează, în special, utilizarea și comercializarea bonurilor de carburant și a bonurilor valorice, interzicând tranzacționarea acestora.

Proiectul propune stabilirea drept contravenții a unor fapte, precum utilizarea de către beneficiari a bonurilor de carburant pe suport hârtie sau a bonurilor valorice pe suport electronic în alt scop decât cel prevăzut de hotărârea de guvern sau comercializarea acestora.  Astfel de fapte vor fi considerate contravenții, prin analogie cu cele prevăzute de acte, precum Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Actul normativ prevede modalitatea de decontare a carburantului și de acordare de bonuri de carburant pe suport hârtie, dar și pe suport electronic, pentru deplasarea cu autoturismul aflat în proprietatea beneficiarilor, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoţitorului.

,,În acest sens, pentru simplificarea procedurii, se asigură posibilitatea depunerii cererii de opțiune prin mijloace electronice, precum și persoanele care pot depune cererea în numele persoanelor beneficiare, când acestea, din motive obiective, nu pot depune singure această cerere. De asemenea, se stabilește modelul cererii pentru exprimarea opțiunii, cererii pentru decontarea carburantului, care trebuie să cuprindă și acordul persoanei privind prelucrarea datelor cu caracter personal, documentele necesare precum și modalitatea de acordare a bonurilor de carburant pe suport hârtie și a bonurilor valorice pe suport electronic”, se arată în proiectul de hotărâre.

Prezentul proiect prevede faptul că persoanele cu handicap grav sau accentuat vor putea opta între gratuitate la transportul interurban sau primirea bonurilor sau cardurilor de carburant, cu o limită anuală de 1.500 lei pentru handicap grav și 750 lei pentru handicap accentuat.

De asemenea, documentul stabilește modalitatea de contractare a serviciilor de achiziție a bonurilor de carburant pe suport hârtie, a bonurilor valorice pe suport electronic, modelul bonului valoric pe suport electronic, precum și condițiile de utilizarea ale acestuia.

,,În vederea simplificării modalității de decontare și pentru aplicarea unitară a acesteia se stabilesc modelele centralizatoarelor de decont și a centralizatoarelor de acordare a bonurilor de carburant pe suport hârtie, a bonurilor valorice pe suport electronic. Totodată, se stabilește depunerea lunară a cererilor de decontare și faptul că decontarea cheltuielilor de transport generate de aplicarea prezentelor norme metodologice se face în limita creditelor bugetare aprobate. Totodată, a fost stabilită sursa de finanțare a cheltuielilor pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul, din bugetul DGASPC, prin transferuri din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, până la sfârșitul lunii în care s-a încheiat necesarul de fonduri”, se mai menționează în noul proiect.

Potrivit actului normativ, în cazul în care a fost exprimată opțiunea pentru acordarea de bonuri de carburant, carduri de carburant sau pentru decontarea carburantului, nu se mai acordă bilete de transport interurban asistentului personal al persoanei cu handicap grav. Cererea pentru decontarea carburantului se depune la DGASPC, în termen de 60 de zile de la data efectuării călătoriei, și este însoțită de bonul/bonurile fiscal(e) de carburant, emis(e) de societățile de distribuție a produselor petroliere.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat de persoanele interesate aici:

https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7128-20231213-proiect-hg-modific-completare-hg1017din2018

Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care vizează modificări ale normelor privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) anunță că va organiza vineri, 22 septembrie 2023, începând cu ora 10:00, dezbaterea publică cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale.

Proiectul de lege care corectează, actualizează şi eficientizează ecosistemul asistenţei sociale în România a fost pus în transparenţă decizională de MMSS, începând din data de 8 septembrie 2023. 

Potrivit MMSS, la ședința publică pentru dezbaterea proiectului de lege au acces instituțiile publice, organizațiile civice, precum și toate persoanele interesate.

Ședința publică va fi organizată în sistem hibrid, atât fizic la sediul instituției din str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sala 205, cât și online, în sistem videoconferință, pentru cei interesați.

Ministerul Muncii precizează că persoanele interesate pot confirma participarea prin înregistrarea în formularul ce poate fi accesat, utilizând link-ul  https://forms.gle/DBUea7J8KDiaUfVk9, și la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro, până joi, 21 septembrie 2003, ora 16:30. De asemenea, acestea sunt rugate să transmită numele și prenumele persoanelor participante, precum și datele de contact (telefon mobil și adresa de e-mail funcțională pentru cazurile în care doresc să participe online).

Principalele modificări ale proiectului de act normativ, care urmează a fi pus în dezbatere publică, sunt:

• Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali;
• Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și va fi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare;
• Se introduc controalele inopinate pentru ca furnizorii de servicii sociale să respecte drepturile beneficiarilor în permanență, nu doar atunci când sunt în procedura de obținere a acreditării sau a licenței de funcționare;
• Este introdus conceptul de „client misterios”. Voluntarii contractați de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială vor putea fi prezenți în aceste centre. În baza constatărilor sunt inițiate controalele în teren ale inspectorilor;
• Se introduc sancțiuni penale pentru încălcările noii legislații, iar amenzile cresc de cinci ori, respectiv până la 100.000 de lei. Cele mai mari sancțiuni sunt aplicate în cazul în care centrul funcționează fără licență sau în cazul în care este refuzat accesul inspectorilor sociali aflați în misiune de control;
• Doar întreprinderile de economie socială, ONG-urile, cultele recunoscute de lege și instituțiile statului vor mai furniza astfel de servicii. Entitățile înființate în scopul obținerii de profit nu mai pot oferi servicii sociale;
• Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS, astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.

Proiectul de act normativ și expunerea de motive pot fi consultate la adresa:  https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7027-20230908_proiect-lege-modific-completare-acte-normative-asistenta-sociala

Articolul ANUNŢ privind ședința publică organizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că a fost lansat în dezbatere publică proiectul Legii învățământului preuniversitar „România Educată”, care prevede schimbări menite să ajute elevii cu dizabilități și nevoi speciale, astfel încât aceștia să poată învăța mai ușor.

Documentul conține măsuri referitoare la educaţia specială şi educaţia incluzivă destinată copiilor cu dizabilităţi/nevoi speciale, dar şi la posibilitatea profesorilor de a preda copiilor cu afecţiuni cronice internaţi pe o durată lungă în spitale. 

În primul rând, se va înfiinţa Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă. Printre alte atribuţii, care se regăsesc în Capitolul V al legii, acesta se va ocupa şi de pregătirea profesorilor pentru a lucra cu copiii cu nevoi speciale.

Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă susține, printre altele ,,instruirea școlară diferențiată, adaptată, individualizată pentru copiii/elevii cu dizabilități/nevoi speciale, consilierea și asistența educațională, socială și medicală complexă, destinată copiilor/elevilor cu dizabilități/nevoi speciale; (…) cursuri de formare continuă și dezvoltare profesională a personalului didactic din sistemul de educație timpurie, cursuri de formare pentru cadrele didactice din sistemul național de învățământ în domeniul educației inclusive și cursuri de formare continuă pentru cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar care desfășoară activități de predare cu preșcolarii și elevii cu cerințe educaționale speciale”, se arată în proiectul de lege.

Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a explicat că rolul acestui centru este ,,să coordoneze procesul de incluziune în învăţământul de masă al copiilor cu nevoi speciale care acum sunt în şcoli speciale şi să pregătească profesorii, nu doar cei care sunt specializaţi pe psihopedagogie specială, ci toţi profesorii din sistemul de învăţământ să lucreze cu copii cu nevoi speciale care deja sunt în învăţământul de masă şi pentru care profesorii nu au fost niciodată pregătiţi, foarte puţini au avut parte de programe de formare şi de perfecţionare pe psihopedagogie specială, de specializare pe anumite deficienţe”.

Conform noului proiect, până la începutul anului școlar 2024-2025, ar trebui să se înfiinţeze la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cel puţin o cameră-resursă pentru copiii cu nevoi speciale.

„Cameră-resursă pentru educaţie specială înseamnă un spaţiu în care copiii cu nevoi speciale, cu anumite deficienţe, tulburări de învăţare pot să îşi desfăşoare activităţile în afara clasei, a colectivului în care sunt integraţi şi unde au evident resurse specifice, sunt şi camere senzoriale, de exemplu, unde copiii se pot linişti, copiii cu autism pot fi duşi pentru a se linişti, pentru a-şi reveni şi pentru a putea ulterior să revină acasă şi să îşi continue activităţile.

Acum avem foarte puţine, avem doar în centrele şcolare de educaţie incluzivă, nu ştiu să existe în alte şcoli, deşi este o investiţie minimă, de câteva mii de euro pentru a crea un spaţiu în care aceşti copii să se simtă în siguranţă şi să poată să-şi revină dintr-o criză pe care ar avea-o sau dintr-un moment în care tulburarea se manifestă mai puternic”, a precizat Radu Szekely.

Atât în învăţământul antepreşcolar, cât şi în cel preuniversitar obligatoriu, legea stipulează asigurarea tuturor condiţiilor necesare, astfel încât copiii cu nevoi speciale să poată beneficia de o programă adaptată nevoilor lor. Se pune un accent deosebit pe ajutorul care vine din partea psihopedagogilor, însă, din păcate, aceștia sunt din ce în ce mai rari.

Proiectul de lege mai prevede că toate activităţile şi serviciile de educaţie specială sunt gratuite. Astfel, conform legii, ar trebui ca preşcolarii şi elevii cu nevoi speciale şcolarizaţi în unităţi de învăţământ incluzive sau din unităţile de învăţământ special să beneficieze fie de vouchere educaţionale, fie de asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei, precum şi de găzduire gratuită în internate sau în centrele de asistare pentru copiii cu dizabilități.

„Şi în acest moment, pentru copiii cu nevoi speciale se asigură cazarmamentul cum se spune, cazare şi hrană în şcolile speciale, însă ideea este de a transfera beneficiul tuturor acestor copii care au nevoi speciale şi au nevoie de sprijin suplimentar pentru a participa la educaţie, şi nu de a-l lega de o anumită unitate de învăţământ special. S-a făcut impactul bugetar, în momentul de faţă sunt aproximatv 100.000 de copii cu nevoi speciale în sistemul de învăţământ, se poate face un calcul, nu toţi vor beneficia de aceleaşi tipuri de vouchere, depinde foarte mult de nivelul de sprijin de care au nevoie, de distanţa de exemplu dintre şcoală şi domiciliu. Vor fi mai multe criterii care vor fi stabilite în metodologie însă impactul bugetar general s-a calculat”, a mai spus Radu Szekely.

O altă măsură pe care o conține Legea învățământului preuniversitar este ,,Școala din spital”, un proiect în premieră în educaţia românească. Astfel, elevii cu boli cronice care sunt internaţi pentru o perioadă mai lungă de timp în spital sau care revin la domiciliu pentru continuarea tratamentului vor beneficia de cursuri predate de profesori, cu prezenţa fizică a acestuia sau în sistem online.

,,Pentru copiii, preșcolarii și elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecțiuni, spitalizați pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de 4 săptămâni, se organizează “Școala din spital” , în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.  Pentru copiii, preșcolarii și elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcție de nevoile acestora.  În situația în care preșcolarul/elevul este înscris la școala din spital și, în timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta beneficiază de dreptul de a fi școlarizat la domiciliu, cu prezența fizică a cadrului didactic sau în regim online/hibrid, în funcție de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinților/reprezentantului legal”, se mai arată în proiectul de lege.

Şcolile din spital vor fi înfiinţate de către universităţile de Medicină şi Farmacie în cadrul unităţilor sanitare respective.

Totodată, se va înfiinţa Corpul Naţional al Profesorilor pentru Şcoala din Spital, lucru care presupune, printre altele pregătirea profesorilor special pentru lucrul cu copiii cu boli cronice.

Potrivit proiectului de lege, pe toată perioada spitalizării, se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligația de a urmări evoluția elevului, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare și de a propune orice măsură educațională în interesul acestuia.

Proiectul va sta în dezbatere până pe 24 august, iar după această etapă va fi ajustat, în funcție de propuneri, aprobat în Guvern și trimis în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. 

Puteți consulta proiectul Legii învățământului preuniversitar aici:

Articolul Proiectul Legii învățământului preuniversitar „România Educată” prevede schimbări în favoarea elevilor cu dizabilități și nevoi speciale apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) organizează marți, 22 februarie 2022, o dezbatere publică despre proiectul de contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în România.

Procesul de analiză şi consultare privind elaborarea unui nou model al contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale a demarat încă din iulie 2021, după intrarea în vigoare a contractului actual, însă schimbările la nivel guvernamental și la șefia CNAS au întârziat calendarul avansat inițial.

Dezbaterea va avea loc în data de 22 februarie, în format online, prin platforma Zoom.

Actualul contract-cadru 2021-2022 este în vigoare de la 1 iulie 2021 și a introdus prevederi ce au ca scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenție, precum și la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor.

De asemenea, contractul-cadru actual urmărește să susțină inversarea piramidei serviciilor de asistență medicală, prin creșterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară și în ambulatoriul de specialitate, și reducerea internărilor nejustificate pentru pacienți care ar putea fi tratați în condiții de siguranță în ambulatoriu sau de către medicii de familie.

Printre noile reglementări se numără și asigurarea unui pachet de prevenție comprehensiv pentru adultul asimptomatic cu vârsta de peste 40 de ani, care prevede până la trei consultații pentru evaluarea riscului, intervenția asupra factorilor și a obiceiurilor de viață care determină riscurile, precum și monitorizarea pacienților.

Pentru a asigura accesul la investigațiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor de prevenție, acestea pot fi efectuate de furnizori aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate și peste valoarea de contract.

O altă noutate o reprezintă faptul că de la 1 iulie 2021 se decontează o consultație la domiciliu pe lună pentru toate tipurile de afecțiuni cronice/asigurat, până acum se decontau maximum patru consultații/an pentru bolile cronice.

Totodată, a fost introdusă o nouă consultație la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naștere, în plus față de consultația la domiciliu de care aceasta beneficiază la externarea din maternitate.

Medicii de familie pot acorda noi servicii, conform curriculei de pregătire, pentru pacienții din listele proprii: spirometrie, măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, măsurarea indicelui de presiune gleznă – braț, efectuare și interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate.

Spitalele private aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot percepe o contribuție personală de la pacienții care optează să acceseze servicii de spitalizare în aceste unități.

Mai jos puteți afla mai multe informații despre dezbaterea publică de marți.

Articolul CNAS organizează o dezbatere publică despre proiectul de contract-cadru de acordare a asistenţei medicale apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea numărului biletelor de tratament balnear care se vor acorda în acest  an, bugetul alocat fiind de 200 de milioane de lei, iar din această sumă pot fi achiziţionate cel mult 101.000 bilete de tratament.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a transmis miercuri, 12 ianuarie, printr-un comunicat de presă, că a publicat în transparență decizională proiectul de act normativ prin care se reglementează modul de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear care se acordă, în anul 2022, prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), precum şi modul de acordare, distribuire şi decontare a acestora.

,,Bugetul alocat în acest an cu această destinație este de 200.000.000 lei, iar proiectul de act normativ prevede că din această sumă pot fi achiziționate cel mult 101.000 bilete la tratament balnear, din care maximum 60.420 vor fi asigurate în unităţile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, iar diferența în alte unităţi de profil, prin contracte încheiate cu alți operatori economici”, se menționează în comunicatul Ministerului Muncii.

Potrivit sursei citate, biletele, care includ tariful pentru 12 zile de tratament balnear și un sejur de 16 zile, vor fi repartizate pe 19 serii.

Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale.

Conform comunicatului, distribuirea biletelor de tratament balnear și decontarea costurilor acestora se face de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii.

În anul 2021, bugetul alocat a fost tot de 200.000.000 lei, fiind contractate 97.626 de bilete de tratament, în valoare de 185.506.085,08 lei, iar din acestea au fost valorificate 92.096 de bilete.

Articolul Proiectul pentru stabilirea numărului biletelor de tratament balnear pentru acest an, în dezbatere publică. Bugetul alocat este de 200 de milioane de lei apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), a organizat miercuri, 7 aprilie, dezbaterea publică online pe tema Ghidului pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 (Ghidul CDPD).

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, reuniunea s-a desfășurat în sistem videoconferință (platforma Zoom), în sala de conferințe fiind prezenți doar reprezentanții MIPE și ai ANDPDCA.

Discuțiile au fost conduse de doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu, secretar de stat în cadrul MIPE, cu participarea doamnei Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA.

Reuniunea în sistem videoconferință a avut asigurată și interpretare în limbaj mimico-gestual.

La eveniment au participat peste 132 de organizații care au ca domeniu de activitate protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dezbaterea a avut ca scop punerea în transparență a proiectului de Ghid CDPD elaborat la nivelul MIPE, în contextul pregătirilor pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027, în cadrul căreia una dintre condițiile favorizante orizontale o reprezintă implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu deosebire în ceea ce privește asigurarea accesibilității, în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

„Colaborarea dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții este deosebit de importantă în contextul îndeplinirii condiției favorizante în vederea aplicării prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din România, în pregătirea programelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027”, a declarat Cătălina Bădoiu.

Ghidul CDPD se adresează atât autorităților cu responsabilități în domeniul gestionării fondurilor aferente perioadei de programare 2021-2027, cât și promotorilor de proiecte,  prin indicarea, cu caracterul orientativ, a intervențiilor care vor putea fi sprijinite prin fonduri în vederea accesibilizării mediului fizic, transportului, domeniului TIC și altor servicii.

În cadrul dezbaterilor susținute au fost evidențiate acțiunile întreprinse de MIPE și ANDPDCA în vederea elaborării proiectului de Ghidul CDPD și a Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități (SNPD) 2021-2027 – ca măsuri adoptate în vederea creării cadrului național care asigură punerea în aplicare a CDPD.

Prezentul ghid este destinat să faciliteze implementarea și aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), respectiv, să reflecte politicile, legislația și standardele în materie de accesibilitate în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre România și Uniunea Europeană și a Programelor Operaționale/Naționale finanțate din fonduri, precum și să încurajeze acțiuni și măsuri eficiente în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

Ghidul CDPD conține principalele elemente ale cadrului legal european și național cu privire la problematica dizabilității și a drepturilor persoanelor cu dizabilități, îndrumări cu privire la elementele care trebuie avute în vedere în etapele de programare, implementare, monitorizare și soluționarea plângerilor referitoare la fonduri, precum și domenii în care proiectele propuse pentru finanțare, respectiv finanțate din fonduri, pot susține implementarea prevederilor CDPD.

,,Principiul egalității de drepturi implică faptul că nevoile fiecărui individ sunt de aceeași importanță, că acele nevoi trebuie să stea la baza planificării societăților și că toate resursele trebuie să fie utilizate, în așa fel încât să se asigure că fiecare individ are oportunități egale de participare. Persoanele cu dizabilități sunt membre ale societății și au dreptul să rămână în comunitățile lor locale. Aceștia ar trebui să primească sprijinul de care au nevoie în cadrul structurilor obișnuite de educație, sănătate, ocupare și servicii sociale”, se precizează în Ghidul CDPD.

Conform Ghidului, în utilizarea fondurilor, ținând cont de obligația aplicării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, structurile responsabile cu gestionarea fondurilor vor asigura aplicarea legislației nediscriminatorii şi vor avea în vedere asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește: accesul la mediul fizic, dreptul la viaţă independentă şi integrare în comunitate, mobilitatea personală, accesul la informație într-un mod accesibil tuturor, indiferent de tipul de dizabilitate, dreptul la educație, dreptul de a beneficia de cea mai bună stare de sănătate, dreptul la abilitare și reabilitare, prin servicii care să permită persoanelor cu dizabilităţi să obţină şi să îşi menţină maximum de autonomie, să îşi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi să realizeze o deplină integrare şi participare în toate aspectele vieţii, dreptul de a munci în condiţii de egalitate cu ceilalţi etc.

În prezent, se implementează ultimele etape ale Strategiei Naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi 2016-2020”, iar la nivelul ANDPDCA a fost finalizat proiectul Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 ,care să asigure implementarea CDPD, cu obiective/ţinte specifice şi indicatori măsurabili. Strategia națională a identificat zone cheie de intervenție și propune cadrul unui mecanism de monitorizare a implementării Convenției. Strategia esteînsoțită de un Plan operațional în care sunt precizați indicatorii pentru obiectivele care sunt stabilite să fie implementate în perioada 2021-2027.

Ghidul pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027, precum și prezentările susținute sunt publicate pe site-ul MIPE, la următorul link: https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de-contact-pentru-implementarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/.

Propuneri pentru îmbunătățirea Ghidului pot fi transmise la adresele de e-mail: fonduri.dizabilitati@mfe.gov.ro și dcei@mfe.gov.ro.

Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități este publicată aici: http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6259.

Articolul Dezbatere publică: Ghidul privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul proiectelor europene apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 27 ianuarie 2021, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin privind aprobarea Metodologiei de selectare și finanțare a proiectelor în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități pentru anul 2021.

,,Proiectele finanțate de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, denumită în continuare Autoritatea finanțatoare, din fonduri publice alocate de la bugetul de stat cu această destinație prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, sunt menite să determine creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități și vor respecta prevederile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități ratificată prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007”, se arată în proiectul de Ordin.

Potrivit proiectului de Ordin, pot primi fonduri necesare finanțării proiectelor, organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, acreditate ca furnizori de servicii sociale. Proiectele pot fi realizate în nume propriu sau în parteneriat cu alți furnizori de servicii sociale publici sau privați, acreditați în condițiile legii.

Sunt finanțate proiecte ce corespund obiectivului specific: prevenirea instituţionalizării prin înfiinţarea și/sau diversificarea de servicii sociale acordate care să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, stabilit de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, denumită în continuare Autoritate finanțatoare.

Conform proiectului, printre activitățile eligibile se numără înfiinţarea și dezvoltarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro, servicii de asistență și suport, corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu dizabilităţi.

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecției publice de proiecte, organizată de către Autoritatea finanțatoare. Etapele procedurii de selecție sunt:

• publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;
• publicarea anunțului de participare;
• publicarea, de către Autoritatea finanțatoare, pe site-ul propriu: www.andpdca.gov.ro, a documentației pentru elaborarea și prezentarea propunerii de proiect;
• prezentarea propunerilor de proiecte la registratura Autorității finanțatoare;
• verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi financiară;
• evaluarea propunerilor de proiecte;
• comunicarea rezultatelor;
• încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;
• publicarea anunțului de atribuire a contractului sau contractelor de finanțare nerambursabilă.

 Proiectele vor cuprinde informaţii despre scopul, obiectivele specifice, activităţile, costurile asociate şi rezultatele urmărite, evaluabile pe baza unor indicatori precişi, a căror alegere este justificată.

Numărul de solicitanți la sesiunea de selecție publică de proiecte nu este limitat. Autoritatea finanțatoare va repeta procedura de selecție de proiecte în cazul în care există un singur participant.

,,Documentația pentru elaborarea și prezentarea propunerii de proiect este aprobată prin  ordin al conducătorului Autorității finanțatoare și cuprinde informații generale privind Autoritatea finanțatoare, cerințele minime de calificare solicitate de Autoritatea finanțatoare și documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerințelor respective, termenii de referință, instrucțiuni privind datele-limită care trebuie respectate și formalitățile care trebuie îndeplinite, instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și financiare, informații privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă și modelul contractului de finanțare nerambursabilă”, se mai arată în proiect.

Potrivit proiectului de Ordin, orice persoană juridică fără scop patrimonial care dorește să depună o propunere de proiect în cadrul sesiunii de selecție are dreptul de a solicita şi de a primi clarificări din partea Autorităţii finanţatoare, care are obligaţia de a transmite răspuns la orice solicitare de clarificări, dar numai la acele solicitări primite cu cel puţin 6 zile înainte de data limită pentru depunerea propunerilor de proiect.

Propunerea de proiect se depune la sediul Autorității finanțatoare din municipiul București, Bulevardul Magheru nr. 7, sectorul 1, cod poștal 010322, până la data-limită prevăzută în anunțul de participare, cu respectarea cerințelor din documentația pentru elaborarea și prezentarea propunerii de proiect.

,,Componența nominală a comisiei de evaluare a proiectelor, denumită în continuare comisie, se stabilește prin ordin al conducătorului Autorității finanțatoare. Proiectele depuse sunt selectate de comisie în termen de 25 de zile calendaristice de la data deschiderii propunerilor de proiect. În cazuri temeinic motivate, Autoritatea finanțatoare poate prelungi perioada de evaluare, iar prelungirea perioadei de evaluare se aduce la cunoştinţa solicitanților implicaţi în procedură în termen de maximum două zile. Comisia întocmește și înaintează conducătorului Autorității finanțatoare, spre aprobare, raportul în vederea atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă, precum și cuantumul finanțării ce urmează a fi acordat fiecărui proiect, în limita fondurilor publice alocate în acest sens. Rezultatul selecției se comunică în scris solicitanților, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobării raportului comisiei, cu precizarea motivelor respingerii, iar depunerea contestațiilor se poate face în cel mult 7 zile de la data comunicării rezultatelor”, precizează autorii proiectului de Ordin.

Potrivit sursei citate, contractele de finanțare nerambursabilă se încheie între Autoritatea finanțatoare, în calitate de finanțator, și solicitant, în calitate de beneficiar, și se semnează în termen de cel puţin 15 zile calendaristice de la comunicarea privind rezultatul selecției propunerilor de proiecte. Existența unor surse de finanțare, altele decât cele ale Autorității finanțatoare și ale solicitantului, îl obligă pe solicitant la menționarea explicită a acestora, a destinației fondurilor și a cuantumului resurselor atrase.

Monitorizarea implementării proiectelor și verificarea rapoartelor financiare referitoare la fondurile alocate pentru fiecare proiect din cadrul finanțării nerambursabile în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități se asigură de către Autoritatea finanțatoare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, pot fi transmise la adresa de e-mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 27.01.2021 – 05.02.2021.

Documentația pentru elaborarea și prezentarea propunerilor de proiecte de către ONG-uri va fi disponibilă pe websiteul www.andpdca.gov.ro, după aprobarea Ordinului de Ministru.

Puteți consulta proiectul de ordin aici:

Articolul Proiectul de Ordin privind aprobarea Metodologiei de selectare și finanțare a proiectelor în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități pentru anul 2021, în dezbatere publică apare prima dată în Jurnal Social.