CursDeGuvernare a organizat, marți, 15 iunie 2021, între orele 15.00 – 17.30, conferința online ,,Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor”.

Lansate în 2013, Conferințele CursDeGuvernare se bazează pe temele puternice, puse pe agenda actorilor publici de redacția CursDeGuvernare, și pe abordarea lor în profunzime. În cadrul Conferințelor, sunt aduși  la masa dezbaterilor decidenții momentului din domeniul public, lideri ai industriilor și cei mai influenți experți din domeniile esențiale ale societății: economie și finanțe, capital autohton, capital unam, digitalizare și tehnologizare a societății, educație, sănătate, politică externă, agricultură, energie și mediu.

Evenimentul s-a axat pe găsirea modalităților de trecere de la digitalizarea basic la nivelul următor: cel al administrației digitalizate și al ecosistemului digital funcțional. Autorități și agenții oficiale implicate în desenarea și implementarea strategiei au dezbătut alături de companii de top din domeniul digital planurile de adecvare la viitor. Printre vorbitori s-au numărat: Ciprian Sergiu Teleman, ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), Dan Cîmpean, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și alții.

,,Suntem înaintea unui șantier foarte important pentru România, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația din România. Un șantier important, pentru că la finalul lui spațiul digital românesc va arăta cu totul și cu totul diferit, în sens bun. Vă prezint patru convingeri limitative pentru planurile pe care le avem în continuare: gândirea teritorială, adică nevoia, dorința de a avea lucrul tău, care a dus la acest spațiu insular pe care îl reprezintă mediul digital din România; reactivitatea, anume căutarea de soluții atunci când nevoia devine acută și nu gândirea proactivă care ar duce la conceperea unor soluții în tihnă, punând accent pe calitatea experienței utilizatorului, lucru care se obține prin consultarea celor care vor fi beneficiarii acelor aplicații; competitivitatea, și anume dorința de a avea ceva mai bun. Această convingere limitativă generează costuri foarte mari pentru administrație or acest lucru ar trebui înlocuit cu colaborativitatea, cu înțelegerea faptului că digitalizarea este un subiect transversal care privește întreaga societate, nu doar administrația, și atunci în conceperea arhitecturii trebuie implicați toți actorii afectați; opacitatea instituțională, modul în care administrația și-a conservat datele pe care le-a obținut în timp din interacțiunea cu cetățenii, mediul de afaceri sau alte categorii de date pe care le deține și care, o parte dintre ele, ar trebui să se întoarcă către societate, către terți, către diverse entități care din analiza lor să genereze politici publice mult mai coerente, bazate pe date și să ajungem să avem o guvernare bazată pe date”, a declarat ministrul cercetării inovării și digitalizării, Ciprian Sergiu Teleman.

Ministrul Ciprian Sergiu Teleman a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este în etapa de detaliere a costurilor cu echipe de experți de la Comisia Europeană, etapă care va fi încheiată în câteva luni, și apoi vor avea un acord final pe cele patru axe pe care ministerul le coordonează în privința digitalizării.

,,Între timp nu stăm degeaba, pentru că unele lucruri nu depind de banii din PNRR, cum ar fi îmbunătățirea și completarea legislației care să ne ajute să avem un spațiu digital corespunzător și, de asemenea, unele proiecte care sunt de mult așteptate. Există o echipă interinstituțională care lucrează la proiectul e-facturare. Sunt mulțumit de modul în care avansăm și promisiunea este că începând cu ianuarie 2022 România va avea un sistem de facturare electronică, funcțional cel puțin pe axa business-to-business”, a adăugat el.

Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), a explicat că Guvernul, prin ADR și SGG, a adoptat politica publică de e-guvernare, care vine la pachet cu foaia de parcurs a transformării digitale a administrației în următorii 10 ani.

,,Am lucrat împreună cu instituțiile ale căror proiecte sunt prinse în această strategie, și România nu mai are nicio scuză dacă nu va performa în acest domeniu. Avem toate instrumentele, foarte important – avem și programe de finanțare europene care ne ajută să investim în acest proces de digitalizare. Avem obiective clare. ADR împreună cu SGG, sub înaltul patronaj al prim-ministrului, a înființat Comitetul Național de digitalizare și debirocratizare, care va inventaria toate serviciile publice din România și actele normative care guvernează aceste servicii. (…) Ca proiecte din strategia de dezvoltare digitală: un proiect fundamental este platforma software pentru identificare digitală, PSCID, care va oferi mecanisme sigure de identificare. Apoi,  Punctul de contact unic, prin intermediul căruia cetățenii vor interacționa cu autoritățile centrale și, ulterior, cu cele locale. Important este și proiectul MAI care va prinde viață începând cu 2 august: cartea electronică de identitate. Alte proiecte importante sunt cele în colaborare cu cu CNAS: dosarul electronic al pacientului și proiectul ATI, de monitorizare a paturilor din ATI”, a spus Octavian Oprea.

Potrivit sursei citate, alt proiect important este HUB de servicii la Ministerul Muncii, unul dintre cei mai mari depozitari de date din România, date cu care vor putea stabili politici publice în domeniul ocupării. Este vorba despre proiecte care vor revoluționa interacțiunea instituțiilor statului, dar și a statului cu cetățenii.

Octavian Oprea consideră că toate aceste proiecte au un obiectiv principal, acela de recăpătare a încrederii oamenilor în instituțiile publice, iar asta nu se poate face decât prin transparență, cum se întâmplă în orice țară civilizată.

Articolul Conferința online ,,Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor” apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Help Autism anunță digitalizarea accesului copiilor cu autism la terapie și ajutor profesional și dezvoltarea primului centru online din țară, care acoperă toate nevoile specifice în procesul lor de atingere a potențialului de dezvoltare.

Platforma AutismON (www.autismon.ro), care va fi funcțională din mai, este totodată și o soluție profesionistă de customer service pentru ONG-uri cu centre de terapie sau pentru specialiștii care lucrează în cabinete individuale.

Managerul de comunicare al Help Autism, Raluca Bogdan, precizează că jumătate din veniturile generate de platformă vor fi investite într-un fond, care va acoperi costurile de terapie ale familiilor care nu-și permit nici terapia online.

„AutismON este calea directă de comunicare între echipa terapeutică și familia copilului cu autism. Principiile pe care am construit platforma sunt accesul constant la progresul copilului și implicarea directă și complementară a familiei și a echipei de specialiști în terapie. Desigur, nu ne dezicem de viziunea noastră, urmărim impactul social și vom investi 50% din veniturile generate de platformă într-un fond prin care vom acoperi costurile de terapie ale familiilor care nu-și permit nici terapia online”, explică Raluca Bogdan, managerul de comunicare al Help Autism.

Potrivit unui comunicat al Asociației, până acum, investiția Help Autism în dezvoltarea platformei AutismON se ridică la aproximativ 23.000 euro, sumă care include și serviciile tehnice de creare a platformei și resursele umane implicate strict în dezvoltarea acesteia, la care se adaugă încă pe atât pentru cheltuieli cu managementul de proiect și resursele folosite în colaborare cu alte departamente. Accesul în platforma online pentru specialiști – psihologi, terapeuți, kinetoterapeuți sau asistenți sociali, și organizațiile non-profit și centrele de intervenție terapeutică se va face pe bază de abonament. Costul lunar pentru specialiști este între 9 și 45 euro, în funcție de numărul de pacienți pe care îi au în grijă, abonamentul anual poate fi achiziționat cu discount de până la 15% completând formularul de pe site: https://autismon.ro/abonamente/.

„Planul nostru este ca, într-o primă etapă, să atragem 100 de organizații, centre de terapie și cabinete individuale care activează în domeniul autismului să utilizeze platforma în managementul cazurilor lor și a terapiei online, astfel am ajunge la cel puțin 3000 de familii pentru care procesul terapeutic va fi semnificativ îmbunătățit. Pentru următorii doi ani, ne propunem să ajungem la un număr de 700 de utilizatori – familii exterioare centrelor și ONG-urilor, dar și să atragem investitori pentru a dezvolta platforma la nivel internațional, pe piețe vorbitoare de limba engleză, spaniolă și franceză pentru început”, punctează Raluca Bogdan.

Platforma AutismON permite desfășurarea online a tuturor pașilor necesari într-un proces de terapie a copilului cu autism: screening-ul și diagnosticul psihologic, posibilitatea încărcării dosarului electronic al parcursului terapeutic al copilului cu autism, pre-terapie și terapie, ședințe de coordonare pentru întocmirea planurilor de intervenție, evaluarea periodică a rezultatelor, actualizarea planurilor de intervenție, dar și workshop-uri pentru părinți în vederea pregătirii acestora pentru a susține activitatea de recuperare a copiilor lor.

De asemenea, platforma oferă acces și la resurse educaționale pentru procesul terapeutic, printr-o biblioteca digitală cu 150 de resurse și jocuri terapeutice, dar și webinarii cu instrumente de terapie.

„Platforma AutismON ne ajută mult în terapie, fie că facem ședințele în centru sau online. Crearea planului de intervenție este rapidă folosind mii de itemi predefiniți, intervențiile rămân la un click distanță pentru oricine din echipa multidisciplinară, iar resursele create de psihologi sunt foarte utile atât în terapie, cât și ca exerciții suplimentare făcute de părinți acasă. Părinții au acces la feedback din terapie, la un istoric psihologic, medical și terapeutic ușor de studiat și se pot implica în recuperare, rezolvând teme pentru acasă”, precizează Adriana Bălșanu – director al departamentului de terapie în Help Autism.

AutismON deschide practic posibilitatea ca specialiștii și organizațiile de profil să poată face terapie cu orice copil cu tulburare de spectru autist (TSA) vorbitor de limba română, de oriunde, din România și chiar din lume.

Raluca Bogdan subliniază că autismul nu se recuperează, însă cu ajutorul terapiei, copilul poate fi integrat în comunitate.

„Vrem să ajutăm cât mai mulți copii și cât mai multe familii să aibă startul potrivit. Un copil cu autism poate avea nevoie de 2-4 ani de terapie zilnică până la sprijin pe viață, în funcție de gradul de afectare. Autismul nu se recuperează, este un diagnostic cu care te naști și trăiești, dar mixul de terapii și consilierea psihologică te ajută să-ți atingi potențialul și să duci o viață autonomă, independentă, să fii integrat real în comunitate”, spune Raluca Bogdan.

În România, se estimează că trăiesc 30.000 de români cu autism, dintre care 40% nu au acces la terapie din cauza zonelor geografice în care trăiesc, orașe sau sate în care nu există niciun psiholog. În evidențele statului sunt însă doar 15.537 de persoane diagnosticate cu TSA, încadrate în grad de handicap, din care 13.905 sunt copii.

Raluca Bogdan precizează că lipsa  unui registru de evidență și a obligativității aplicării corecte și constante a screening-ului în autism, face ca România să nu știe câte minți aparte are. Cu toate acestea, pandemia le oferă o imensă oportunitate copiilor cu autism care acum nu au acces la niciun fel de terapie în România, pentru că există posibilitatea de a accesa aceste servicii online. Această oportunitate este creată împreună cu ONG-urile și specialiștii din domeniu, care vor folosi AutismON pentru a îmbunătăți și eficientiza terapia și relația cu proprii beneficiari și vor aloca spațiile libere din calendarul de terapie pentru a face matching cu familiile și copiii care au nevoie, din afara centrelor sau a cabinetelor. AutismON le pune la dispoziție toate resursele pentru terapie online și offline.

Transpunerea acestor servicii în online este utilă și chiar necesară în situații precum: lipsa centrelor de terapie sau numărul insuficient de terapeuți din zona de domiciliu a familiei copilului cu autism; lipsa resurselor materiale necesare familiei pentru a avea acces la serviciile de care copilul are nevoie; sau alte condiții de ordin familial, geografic sau de sănătate, care împiedică prezența copilului în centrul de terapie.

Potrivit comunicatului, pentru copiii cu autism 2-3 săptămâni de pauză în terapie înseamnă stagnare sau chiar regres, iar ei pot pierde în câteva săptămâni abilități pe care le-au dobândit în 6-8 luni de terapie. AutismON rezolvă această problemă, prin accesul la servicii specializate online, inclusiv pentru familiile de români din diaspora care au în plus și o barieră de limbă ce nu poate fi ușor depășită.

AutismON este unul dintre cele cinci proiecte ce fac parte din a doua ediție a acceleratorului Innovators for Children, program dezvoltat de Impact Hub Bucharest, în parteneriat cu Impact Hub Basel și Fondation Botnar, prin care startup-uri și ONG-uri primesc mentorat, resurse și finanțare pentru a dezvolta soluții tech ce contribuie la bunăstarea copiilor.

Articolul Platforma AutismON, primul centru online din țară, care acoperă toate nevoile copilului cu autism apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, a anunțat că vrea să introducă, pe piața muncii din România, o nouă meserie. Potrivit ministrului Muncii, România are nevoie de experţi în accesarea şi evaluarea datelor, o nouă profesie pe piaţa muncii care are nevoie de reglementare, iar autorităţile vor stabili standardele profesionale corespunzătoare noii ocupaţii.

,,Tehnologia ne pune la dispoziție un volum fabulos de informații și date, dacă știm să utilizăm inteligent potențialul pe care aceasta îl are. Avem nevoie de specialiști în acest domeniu nou – experți accesare și evaluare date – o nouă profesie pe piața muncii din România, care are nevoie de reglementare. Ne propunem ca, împreună cu cele trei universități care deja pregătesc astfel de specialiști (Universitatea Tehnică București, ASE București și Universitatea Tehnică Iași) să stabilim standardele profesionale corespunzătoare noii ocupații, cu atât mai mult cu cât există o mare cerere pe piața muncii pentru acest tip de profesioniști”, a scris, luni, Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook.

Ministul Muncii a subliniat că pandemia a adus un plus important, iar progresele care s-au înregistrat în digitalizare au fost mai însemnate și mai rapide decât toate rezultatele ultimilor 30 de ani la un loc.

,,Ar fi greu să ne imaginăm viața noastră fără tehnologie și digitalizare, mai ales după un an în care criza sanitară ne-a forțat să regândim modul în care muncim și relaționăm, dar și accesul la serviciile publice, la educație sau sănătate. Conferința «Women in Data Science», organizată în România de Asociația 360, cu sprijinul Universității Stanford, la care am participat astăzi, a adus în prim plan preocupările din spațiul public în ceea ce privește digitalizarea în România, și m-am bucurat să constat că specialiști, decidenți și reprezentanți ai societății civile avem în comun acest obiectiv.

Ca ministru al Muncii și Protecției Sociale, sunt extrem de interesată de orice inițiativă care poate face munca oamenilor mai eficientă, dar și de orice demers care conduce la inovare și dezvoltare, la creșterea calității vieților noastre. Din acest punct de vedere, pandemia ne-a adus un plus important: progresele pe care le-am făcut în digitalizare au fost mai însemnate și mai rapide decât toate rezultatele ultimilor 30 de ani la un loc“, a precizat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a oferit şi câteva exemple în ceea ce privește procesul de digitalizare în sectorul muncii şi protecţiei sociale. Este vorba despre faptul că, cererile pentru toate măsurile de sprijin a angajaţilor şi angajatorilor s-au depus în format electronic, prin intermediul platformei online aici.gov.ro. În plus, formularele pentru cele 180 de servicii şi beneficii pe care le gestionează MMPS şi instituţiile din subordine au fost integrate într-un singur site tematic pentru a facilita accesul cetăţenilor, iar bazele de date ale instituţiilor MMPS au fost interconectate pentru accesarea în timp real a informaţiilor deţinute de fiecare dintre acestea.

De asemenea, ministrul Muncii a reamintit de simplificarea relaţiilor de muncă, prin introducerea semnăturii electronice în contracte și a mecanismelor de desfăşurare a telemuncii, dar şi de desfăşurarea on-line a formării profesionale.

,,Pentru digitalizarea Ministerului Muncii și a instituțiilor din subordine, ne-am propus, pentru următorii ani, o investiție ce depășește 200 milioane de euro. Vom finanța, prin PNRR: HUB-ul de Servicii Sociale (servicii on-line pentru solicitarea și plata beneficiilor sociale); Digitalizarea ANOFM și ANPIS, precum și a agențiilor județene din subordinea acestor instituții; Digitalizarea CNPP și consolidarea capacității instituționale de a gestiona procesele de evaluare și, ulterior, de recalculare a celor 5 milioane de dosare de pensii, multe dintre acestea fiind și acum în format «dosar cu șină »”, a declarat Raluca Turcan.

Articolul Raluca Turcan: România are nevoie de experţi în accesarea şi evaluarea datelor, o nouă profesie pe piaţa muncii apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat joi, 12 noiembrie, că a lansat site-ul www.pensiamea.ro, o platformă unde cei care urmează să se pensioneze să afle toate informațiile de care au nevoie, astfel încât să rezolve totul cu un singur drum.

Prin lansarea acestui site, se dorește eliminarea drumurilor inutile între instituții, mormanelor de copii xerox și a orelor pierdute la cozi.

Violeta Alexandru susține că a creat acest site, în urma numeroaselor discuții cu pensionarii și că dorește, astfel, să forțeze modernizarea sistemului.

,,Pentru a le fi cât mai ușor oamenilor să își pregătească documentele în vederea pensionării și pentru că vreau să forțez lucrurile pentru modernizarea serviciilor caselor de pensii, am dezvoltat site-ul: www.pensiamea.ro. Este făcut cu voluntari; foarte mulți oameni au simțit că vreau să facem treabă la Ministerul Muncii. Și au venit să ajute. România chiar are resurse ca să îi fie bine. Eu sunt foarte încrezătoare că se poate.

Am pornit această inițiativă deoarece românii merită o tranziție simplă și ușoară către pensionare. Fără zeci de drumuri la instituțiile publice. Fără mormane de copii xerox. Fără griji și stres”, a scris pe pagina sa de facebook, ministrul Muncii.

Ministrul Muncii spune că a inițiat programul ,,Un singur drum la Casa de Pensii” pentru a face viața românilor cât mai ușoară, rapidă și convenabilă, prin digitalizarea și simplificarea procesului de pensionare.

,,La baza întregii dezvoltări economice și în spatele fiecărei școli, spital sau drum construit din bani publici stau milioanele de români care aleg să muncească și să contribuie la dezvoltarea României. Până acum, când ajungeau la finalul carierei, românii erau întâmpinați cu un haos birocratic, cu stres și drumuri obositoare. Un mod foarte neplăcut de a fi răsplătit pentru deceniile de muncă pe care le-au depus. Cred că românii merită mai mult decât atât. De aici a plecat și inițiativa mea „Un singur drum la Casa de Pensii”. Cu un nume sugestiv, această inițiativă are ca scop digitalizarea și simplificarea procesului de pensionare. Am luat această inițiativă din respect față de români și cu gândul la siguranța lor pe timpul pandemiei“, a explicat Violeta Alexandru.

Potrivit Ministrului Muncii, românii pot ieși la pensie cu un singur drum la Casa de Pensii, urmărind doar 3 pași simpli: mai întâi trebuie să adune toate documentele cerute, apoi să încărce documentele pe site-ul CNPP și să se programeze pentru a ridica decizia de pensionare.

Violeta Alexandru mai menționează că toate documentele se pot trimite electronic și că programarea la Casa de Pensii pentru ridicarea deciziei se va face abia după ce totul este în regulă, astfel încât oamenii să nu facă o mulțime de drumuri. Ea își dorește ca pe viitor această decizie să fie trimisă beneficiarului prin poștă, împreună cu un mesaj de mulțumire din partea statului pentru toată munca depusă de-a lungul vieții profesionale.

Articolul Digitalizarea și simplificarea procesului de pensionare apare prima dată în Jurnal Social.

Asociaţia Nevăzătorilor din România, Universitatea din București și Fundația Orange au lansat oficial BLINDHub, proiect cu acoperire națională, în cadrul căruia va fi dezvoltată o aplicație mobilă menită să faciliteze accesul persoanelor cu deficiențe de vedere pe piața muncii şi în mediul universitar.

Proiectul se va derula în perioada 2020 – 2022 și răspunde nevoilor celor peste 50.000 de persoane cu deficienţe de vedere și apte de muncă din România, în contextul tendinţei de digitalizare, dar și a solicitării tot mai mari în rândul angajatorilor de capital uman bine pregătit. Proiectul BLINDHub este finanțat de Fundaţia Orange cu suma de 482.000 lei, prin intermediul programului „Lumea prin Culoare și Sunet”, cel mai mare fond dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere / auz din România.

,,Utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și de acces sunt premize incontestabile ale unei reale incluziuni pentru persoanele cu deficiență de vedere. Într-o lume digitală, BLINDHub pune împreună idei şi oportunităţi vocaţionale şi de muncă într-un spaţiu de interacţiune perfect adaptat nevoilor nevăzătorilor”, a menționat Tudorel Tupiluși, Președinte ANR.

Componenta principală a proiectului o reprezintă aplicația mobilă în care beneficiarii își vor putea crea gratuit, un profil profesional complet in baza unui video CV. Companiile interesate vor avea ocazia să filtreze în baza de date și să trimită direct solicitări de interviu către candidați. Materialul de tip video CV va fi realizat cu sprijinul echipei de proiect în cadrul celor 2 centre BLINDHub din București sau în țară, în cadrul evenimentelor organizate în 5 mari orașe, cu scopul de a promova beneficiile aplicației, atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

„BLINDHub reprezintă nu doar un simplu proiect cu o componentă digitală, ci şi o oportunitate majoră pentru comunitatea nevăzătorilor din Romania de a se conecta la mediul educaţional universitar şi la piaţa forţei de muncă. Consider că acest proiect va da naştere pe termen lung, unui trend pozitiv de integrare în mediul universitar a studenţilor cu dizabilităţi de vedere”, a completat Magdalena Platis, Prorector al Universităţii din Bucureşti.

„Succesul BLINDHub se bazează pe trei piloni importanţi: o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte comunitatea nevăzătorilor sub aspectul îmbraţişării noilor tehnologii digitale, adoptarea unei noi viziuni asupra capitalului uman reprezentat de persoanele nevăzătoare şi revoluţia tehnologică care transformă interacţiunea nevăzătorilor cu angajatorii şi mediul educaţional”, a considerat Dacian Pribeanu, expert BLINDHub.

,,Prin BLINDHub ne propunem să schimbăm mentalități, să dărâmăm bariere și să construim un alt mod de a fi și de a ne raporta la cei diferiți de noi. Construim un ,,nou normal” pe piața muncii din România, ghidată de procese empatice și incluzive, unde cu ajutorul tehnologiei, dizabilitatea devine ușor abilitate atunci când omul are la dispoziție resursele necesare și mediul propice pentru a-și atinge potențialul maxim”, a declarat Dana Deac, Președinte Fundația Orange.

Mai mult detalii privind acțiunile ce vor fi derulate în cadrul proiectului vor fi disponibile pe pagina de Facebook BLINDHub.ro

Despre Asociația Nevăzătorilor din România

Fondată în anul 1956, Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) este organizaţie non-guvernamentală naţională, care apără și promovează drepturile persoanelor cu dizabilitate vizuală din țara noastră. ANR oferă servicii, celor cca 95.000 de persoane cu deficiențe de vedere, pe care nicio altă entitate din România nu le oferă, fapt ce i-a conferit, din partea statului român statutul de utilitate publică. ANR este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii. Pentru detalii, vizitați www.anvr.ro.

Despre Universitatea București

Universitatea București (UNIBUC) este considerată cea mai importantă instituţie de învăţământ, cercetare şi cultură din România, dobândind, în cei peste 150 de ani de existenţă, un solid prestigiu naţional şi internaţional. Numeroasele generaţii de studenţi şi profesori au reuşit să impună Universitatea ca una din instituţiile de referinţă pentru întreaga societate românească, fiind prima instituţie românească existentă în primele 600 de universităţi din lume. Pentru detalii, vizitați www.unibuc.ro.

Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizaţie non-profit și se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere/sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro.

Articolul BLINDHub, prima aplicație mobilă ce va contribui la integrarea profesională a persoanelor cu deficiențe de vedere apare prima dată în Jurnal Social.

În perioada 19-20 iulie 2018, reuniunea informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și politică socială (EPSCO) a reunit la Viena toți miniștrii UE, Comisia Europeană, partenerii sociali europeni și alții, pentru a discuta provocările viitoare ale unor noi forme de muncă, bazate pe digitalizarea industriei europene. Aceste noi forme de muncă – cum ar fi platforma online – implică noi șanse pentru lucrători și angajatori, dar și incertitudini privind protecția socială și standardele de muncă.

Odată cu apariția platformei online, piața muncii din Europa se confruntă cu transformări fundamentale în ceea ce privește accesul, ocuparea forței de muncă și reglementările. În timpul președinției austriece a Consiliului UE (1 iulie – 31 decembrie 2018), Ministrul Federal al Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătății și Protecției Consumatorului se va concentra pe discutarea soluțiilor pentru angajați și angajatori, precum și pe noile evoluții tehnologice, cum ar fi robotica, care se preconizează că va continua să influențeze rutina zilnică.

Reuniunea informală de la Viena a abordat două subiecte principale:

– Noi forme de muncă cu accent pe lucrătorii platformelor digitale – protecție socială și juridică (19 iulie), cu participarea lui Beate Hartinger-Klein (Ministrul Federal al Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătății și Protecției Consumatorului), Marianne Thyssen (Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă), Juan Menéndez-Valdés (director al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă), Matthias Horx (consultant futurologist și consultant în management) și Isabel Caño Aguilar (vicepreședinte al Comitetul Economic și Social European).

– Robotică: impact asupra calității și cantității muncii (20 iulie), cu contribuții suplimentare din partea lui Horst Pichler (șeful Grupului de Cercetare pentru Robotica Cognitivă, Joanneum Research), Marianne Thyssen (Comisar UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă), Stefano Scarpetta (Directorul OCDE pentru ocupare, muncă și afaceri sociale) și Christa Sedlatschek (directorul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă).

Vicepreședintele EDF, Pat Clarke, a participat la această reuniune. El a vorbit despre modul în care asigurarea accesibilității noilor forme de muncă (în special munca digitală) poate promova o piață a muncii incluzivă.

Cele cinci recomandări ale sale au fost:
• Adoptarea unui puternic Act european privind accesibilitatea și accesibilitatea în toate inițiativele TIC.
• O aplicare ambițioasă a Directivei privind accesibilitatea site-urilor web.
• Asigurarea întotdeauna a accesibilității.
• Furnizarea de tehnologii asistive și de formare a competențelor electronice.
• Formarea profesioniștilor în privința accesibilității.

EDF speră că miniștrii UE vor implementa aceste recomandări.

Numeroase țări au lansat inițiative de integrare a platformelor online pe piețele naționale de muncă. Această reuniune informală a analizat diferite abordări, a ascultat experți din domeniu și a discutat soluții posibile pentru adaptarea acestor noi forme de muncă la standardele existente.

Articolul Reuniunea informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și politică socială (EPSCO) apare prima dată în Jurnal Social.