Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 25 martie 2025, între orele 14:00 și 15:00, o dezbatere publică online privind proiectul emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), publicat în data de 21 martie 2025. Ordinul vizează procedura de reevaluare a persoanelor cu handicap, în conformitate cu art. 58³ din Legea 448/2006.

Dezbaterea a fost organizată și moderată de doamna Daniela Tontsch, președinta CNDR, care a subliniat importanța unui dialog deschis, echilibrat și orientat spre soluții concrete.

Evenimentul a reunit persoane cu dizabilități, reprezentanți ai organizațiilor acestora, experți și alți factori interesați. Scopul principal al dezbaterii a fost analizarea proiectului legislativ și formularea unor propuneri concrete, care să asigure o aplicare echitabilă, transparentă și adaptată nevoilor reale ale beneficiarilor.

Pentru un dialog constructiv, CNDR a invitat și un reprezentant al ANPDPD – doamna Monica Solomie, director al Direcției Servicii Sociale Specifice din cadrul instituției. Aceasta a evidențiat importanța procesului de reevaluare a persoanelor încadrate în grad de handicap care dețin permis de conducere, menționând că această activitate nu este una nouă, ci se desfășoară de mai mult timp, în colaborare cu direcțiile generale de asistență socială și Poliția Rutieră.

Potrivit doamnei Monica Solomie, reevaluarea este inițiată ca urmare a unor sesizări repetate, venite chiar din partea comunității, inclusiv din rândul persoanelor cu dizabilități, care au semnalat posibile neconcordanțe în acordarea gradului de handicap.

Clarificări esențiale:

• Reevaluarea nu se aplică tuturor persoanelor cu dizabilități care dețin permis de conducere, ci numai acelora ale căror afecțiuni sunt considerate, conform Ministerului Sănătății, incompatibile cu dreptul de a conduce.
• Procedura vizează aproximativ 4.000 de persoane la nivel național, adică o categorie restrânsă.
• Persoanele care conduc autovehicule adaptate sau care nu prezintă limitări medicale relevante nu sunt vizate.
• Scopul măsurii este protejarea siguranței rutiere, nu retragerea drepturilor în mod abuziv.

Legislația prevede deja că, în cazul apariției unei afecțiuni incompatibile cu deținerea permisului, medicul curant are obligația de a îndruma pacientul către o unitate medicală autorizată de Poliția Rutieră. Aceasta va decide dacă permisul poate fi menținut sau trebuie retras. În lipsa unui aviz favorabil, permisul trebuie predat.

În cadrul dezbaterii, doamna Monica Solomie a precizat că noua procedură urmărește eficiența, evaluarea urmând să fie finalizată în maximum 30 de zile, pentru a reduce impactul asupra celor vizați.

Obiectivul nu este sancționarea, ci conștientizarea riscurilor și responsabilizarea persoanei care se confruntă cu o afecțiune ce ar putea afecta capacitatea de a conduce. Astfel, predarea voluntară a permisului devine o dovadă de responsabilitate.

S-a subliniat faptul că această măsură de reevaluare nu urmărește să ia drepturi, ci să verifice, în mod obiectiv și medical, dacă starea de sănătate actuală permite conducerea în siguranță – atât pentru titularul permisului, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

De asemenea, Poliția Rutieră a identificat cazuri în care unele persoane nu se mai regăsesc în evidențele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) ca fiind încadrate în grad de handicap – acești indivizi nu mai sunt eligibili pentru reevaluare și vor fi excluși automat din procedură.

Participanții au subliniat nevoia unei comunicări clare și transparente cu persoanele care vor fi reevaluate – privind pașii de urmat, termenele și criteriile. Totodată, a fost evidențiată necesitatea de a obține date privind cazurile de accidente cauzate de persoane cu dizabilități, în scopul obiectivării măsurilor propuse.

Au fost formulate propuneri pentru o abordare preventivă, nu restrictivă, astfel încât procesul să fie perceput ca un instrument de sprijin și responsabilizare, nu ca o sancțiune.

În prezent, reevaluarea nu este periodică, ci ocazională, declanșată în baza verificărilor din bazele de date. Procedura tehnică de aplicare a ordinului este în curs de aprobare, iar convocările pentru reevaluare sunt estimate să înceapă în perioada aprilie–mai 2025.

Articolul Dezbatere publică: Reevaluarea persoanelor cu dizabilități – clarificări și propuneri apare prima dată în Jurnal Social.

Una dintre problemele de actualitate cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz din România o constituie dreptul de a conduce autovehicule. Deși conduc autovehicule de mulți ani (prima persoană surdă care a obținut permisul de conducere în România a fost în 1969), în prezent, persoanele surde de la noi din țară se confruntă cu refuzul unităților medicale autorizate de a le acorda cale liberă spre înscrierea la școala de șoferi sau chiar în ceea ce privește reînnoirea permisului de conducere, motivul principal constituindu-l Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

Mai exact, acest ordin a abrogat vechile acte normative în care surditatea nu era menționată ca boală incompatibilă cu abilitatea de a conduce autovehicule. În Ordinul 1162/2010, referirile la auz sunt ambigue: ,,Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidații sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizată. Se acordă o atenție deosebită examinării medicale, ținându-se seama de posibilitățile de compensare.” Prin ,,grupa 2″, în sensul acestui act, se înțelege doar ,,conducătorii auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 și D1E”, neexistând nicio referire directă la situația conducătorilor de autovehicule de categorie A și B. Din acest motiv, unii medici responsabili cu avizarea dosarelor ajung să refuze orice responsabilitate pentru acei cetățeni care nu aud și nu poartă aparate auditive, de unde rezultă inclusiv o discriminare în ceea ce privește a beneficia de un control și de o certificare din partea unui specialist, în condițiile legii.

Spre exemplu, câteva persoane hipoacuzice din județul Argeș au reclamat, într-o serie de memorii adresate Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Parlament, că în județul lor Ordinul MS este interpretat diferit față de alte județe și li se refuză reînnoirea permisului de conducere.

Persoanele cu deficiențe de auz au semnalat faptul că tratatele internaționale, precum și legislația din alte țări nu prevăd vreo incompatibilitate între surditate și abilitatea de a conduce autovehicule, în special în ceea ce privește permisele auto de categoria A și B.

Conform Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, cu deosebire Articolul 5, alin. 2: ,,Statele Părți vor interzice toate tipurile de discriminare pe criterii de dizabilitate și vor garanta tuturor persoanelor cu dizabilități protecție juridică egală și efectivă împotriva discriminării de orice fel.”

,,În mod evident, este o încălcare a drepturilor omului. În afară de cazurile din Argeş, mi-au fost semnalate situaţii similare şi din Braşov. Şi asta pentru că la ora actuală surditatea nu mai este considerată o piedică în calea condusului unei maşini. Mai mult, România este semnatară a unor acorduri internaţionale privind persoanele cu dizabilităţi, acorduri în care ţara noastră îşi ia angajamentul să ia toate măsurile pentru ca aceste persoane să devină persoane independente. Iar Ordinul Ministerului Sănătăţii emis în luna iunie le ia acest drept şi le îngrădeşte libertatea de circulaţie”, a subliniat Adriana Săftoiu, deputat PNL și membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților.

Potrivit Laviniei Chiţu, interpret autorizat pentru persoanele hipoacuzice şi ai cărei părinţi sunt hipoacuzici, „Există un ordin al Ministerului Sănătăţii cum că persoanele care aud cât de cât şi au aparat auditiv, pot fi apte să conducă maşinile, iar celelalte, care nu aud deloc, nu mai au voie. Potrivit acestui ordin, persoanele cu deficienţe de auz ca să poată fi apte, trebuie să aibă un aparat auditiv, şi să audă începând de la 500 pînă la 2.000 de decibeli, fapt absolut irelevant în condiţiile în care surzii de peste hotare conduc fără probleme camione şi troleibuze. Este un fapt de discriminare. Persoanele care nu au aparat auditiv şi sunt complet surde, cu profunzime bilaterală acută, nu au dreptul să mai conducă. Asta în condiţiile în care au condus în România de ani de zile.”

Thalia Ripas, conducător auto cu deficiențe de auz, a precizat într-un memoriu, că numai în România se impune și se obligă ca persoanele surde să poarte proteze auditive pentru obținerea permisului de conducere, fiind o situație discriminatorie. Comisiile medicale pentru Handicap, ANSR, precum și medicii specialiști ORL trebuie să se adapteze în funcție de standardele existente în UE.

,,În lume există șoferi profesioniști, de categoria C, fiind surzi, există piloți de avioane. Iar noi în 2019 ne punem niște probleme care sunt rezolvate în alte țări deja din 2010-2015. Măcar pentru permisele de conducere de categoria B am putea renunța la povestea asta cu ,,apt” sau ,,inapt” la ORL, că asta este problema. Important este să nu îi mai blocăm, este dreptul lor să aibă permis de conducere”, a adăugat deputatul PNL Adriana Săftoiu.

Toate aceste eforturi și memorii nu au rămas fără ecou. În data de 3 aprilie, după audierea în Comisia de abuzuri, din luna Februarie, după o alta interpelare transmisă Ministerului Sănătății la care au fost atașate noi plângeri din partea șoferilor cu deficiente de auz cărora li se refuză eliberarea permisului de conducere, a venit și răspunsul semnat de dna ministru Sorina Pintea:

,,Pentru solicitanții care prezintă hipoacuzie cu sau fara corecție protetică, după caz, și care solicită permis auto pentru grupa în grupa 1, avizul se eliberează fără restricție”.

În plus, deputatul Adriana Săftoiu a propus, într-un proiect de lege depus la Senat, introducerea unui semn distinctiv pentru conducătorii de autovehicule care sunt persoane surde și cu deficiențe de auz.

,,Știu că multe persoane surde sau hipoacuzice au rezerve să folosească semnul de teamă că noi, auzitorii, îi vom șicana în trafic. Dar eu cred că suntem mai mulți cei educați decât cei needucați. E important să știm că șoferul de lângă noi e surd. Vom folosi semnale luminoase dacă vrem să îl atenționăm. În cazul unui accident, se va ști că e nevoie de un interpret în LSR pentru a putea comunica cu el. E un semn al civilizației și al solidarității”, a subliniat ea.

Articolul Dreptul de a conduce autovehicule, una dintre problemele de actualitate cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz apare prima dată în Jurnal Social.