Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor, anunță Ministerul Muncii și Solidărității Sociale (MMSS).

,,Pensionarii care, prin aplicarea noii legi a pensiilor, au pensii mai mari de la 1 septembrie 2024 vor beneficia în continuare de drepturile de protecție socială, acordate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe care le aveau și până acum”, a transmis MMSS, într-un comunicat de presă.

Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, ca majorarea rezultată în urma procesului de recalculare a pensiilor să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie.

,,Această măsura are în vedere sprijinirea pensionarilor care prin recalcularea dreptului de pensie ar fi ieșit de sub incidența aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceste categorii de persoane sunt într-o situație de vulnerabilitate, iar acest sprijin material este esențial pentru asigurarea unui trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor de la 1830 lei la 2020 lei, precum și modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde. Astfel, limita veniturilor lunare realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au și calitatea de pensionari, crește de la 2.000 lei cât este în prezent, la 2.210 lei, mai informează Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, majorările propuse iau în calcul rata medie anuală a inflației din anul 2023, comunicată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%.

Articolul Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre, prin care propune modificarea regulilor transportului interurban gratuit de care beneficiază persoanele cu dizabilități. Una dintre modificările propuse vizează eliminarea posibilității de refuz al asigurării transportului acestora în cazul în care biletul a fost emis într-un alt județ.

Proiectul de HG aflat în dezbatere publică vizează modificarea normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, cuprinse în HG 1.017/2018, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor celor cu dizabilități în legătură cu transportul gratuit.

,,Scopul acestui act normativ este de a asigura respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prin utilizarea cardurilor de carburant emise de unități verificate prin procedura de autorizare a Ministerului Finanțelor”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Concret, autorizațiile de funcționare a unităților emitente de carduri de carburant se vor acorda în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, nu potrivit prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, așa cum e în prezent.

Totodată, autoritățile vor să se asigure că se respectă drepturile persoanelor cu dizabilități prin eliminarea posibilității de refuz al furnizării serviciului de transport în situația în care transportatorul nu are încheiată convenție cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu al beneficiarului.

Mai exact, normele vor stabili că ,,operatorii de transport interurban sunt obligați să asigure serviciile în baza biletelor de călătorie gratuită, indiferent de județul care le-a tipărit și să le prezinte spre decontare DGASPC-ului cu care are încheiată convenție”. Modalitatea de decontare şi de asigurare a transferurilor financiare va trebui aprobată prin ordin al președintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

În prezent, HG 1.017/2018 prevede că operatorii de transport interurban pot presta serviciile de transport pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap numai în baza convențiilor încheiate cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

,,Încălcarea obligativității de a asigura serviciile gratuite de transport va fi sancționată. Astfel, refuzul operatorului de transport interurban de a asigura serviciile în baza biletului de călătorie gratuită este considerată infracțiune putând fi aplicată și amendă situată între 10 și 20 de puncte de amendă”, se mai arată în nota de fundamentare.

Normele stabilesc că un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, ceea ce înseamnă că amenda maximă pe care o vor putea primi operatorii de transport interurban în cazul menționat mai sus este de 55.500 de lei.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat de persoanele interesate aici:

https://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7332-hg-modif-complet-norme-drepturi-transport-pers-handicap

Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulilor transportului interurban gratuit de care beneficiază persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 29 noiembrie 2023, în intervalul orar 10 – 12, 58 de persoanele cu dizabilități au participat în format fizic la un atelier de discuții pe tema: drepturile noastre în UE, pentru marcarea zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități (3 decembrie), iar 14 persoane în online.

Evenimentul a fost organizat de Fundația de Scleroză Multiplă Bihor, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația Deficienților Locomotori Bihor și ID Oradea.

Printre vorbitori s-au numărat doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, domnul Laurențiu Lazăr, președintele Fundației de Scleroză Multiplă Bihor, doamna Angelica Platon, de la Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) – Filiala Bihor, în calitate de reprezentant ONG la Comisia de acordare a certificatului de handicap – Bihor.

Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Zi  de Recuperare și integrare socială pentru persoane adulte cu dizabilități, din Oradea.

În cadrul evenimentului, Daniela Tontsch, președinta CNDR, a prezentat principalele prevederi de lege privind drepturile persoanelor cu dizabilități în spațiul comunitar european.

,,Noi ne bucurăm foarte mult azi că putem vorbi despre drepturile noastre în Uniunea Europeană. Această activitate face parte din proiectul „Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană și cu asistență tehnică din partea Forumului European al Dizabilității (EDF). Am început în luna august cu un curs la care au participat 12 persoane. Încurajăm participarea politică a persoanelor cu dizabilități, pentru că este una dintre cele mai importante activități și un demers extraordinar pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități.

Le mulțumesc tuturor celor implicați în acest proiect! Agenții de schimbare au fost premiați la Gala ,,Cultivăm valori!”, organizată de Consiliului Național al Dizabilității din România în data de 10 noiembrie, pentru rolurile de agent de schimbare și de promotori ai protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană.

Pentru noi a fost o onoare să putem face asta, deoarece sunt oameni valoroși, care au participat la proiect în regim de voluntariat. Pe lângă munca lor de fiecare zi, și-au făcut timp să le vorbească oamenilor, cu precădere persoanelor cu dizabilități despre drepturile pe care le au în Uniunea Europeană. De ce sunt atât de importante aceste drepturi? Pentru că în Uniunea Europeană, se acordă o atenție deosebită protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste drepturi sunt recunoscute la nivel european și internațional și sunt în conformitate cu principiile de bază ale egalității și nediscriminării.

Directivele și reglementările Uniunii Europene sunt două categorii cheie de acte legislative, utilizate pentru a stabili reguli și standarde uniforme în toate statele membre. Dacă directivele oferă o oarecare flexibilitate în implementarea obiectivelor, reglementările sunt obligatorii în întregime. Acest lucru înseamnă că reglementările sunt imediat și automat obligatoriu transpuse în legi, la nivelul fiecări țări din cele 27 care au aderat la acest parteneriat unic, devenind parte din sistemele juridice. Iată cele mai importante motive pentru care trebuie să încurajăm participarea, inclusiv la vot, a persoanelor cu dizabilități. Să nu ne resemnăm, să nu spunem că noi nu putem ajunge la vot, că nu e important, că e vorba despre Uniunea Europeană și nu despre noi, ca indivizi”, a declarat Daniela Tontsch.

Organizatorii au pus accent pe dreptul persoanei cu dizabilitate de a duce o viață independentă, de a avea un loc de muncă și de a face parte din comunitate.

S-a subliniat faptul că UE dezvoltă instrumente menite să susțină participarea persoanelor cu dizabilități la viața socială, prin crearea cardului european pentru dizabilitate, care asigură accesul egal la prestații în domenii precum cultura, activitățile recreative, sportul și transporturile într-un grup de opt state membre ale UE.

Un alt exemplu de bună practică menționat a fost Strategia Erasmus+ pentru diversitate și incluziune în domeniul tineretului, prin care UE caută să amelioreze calitatea vieții tinerilor dezavantajați și să se asigure că programul Erasmus+ integrează diversitatea în toate acțiunile destinate tinerilor.

Laurențiu Lazăr, care a avut rol dublu în eveniment: cel de agent de schimbare și cel de președinte al Fundației de scleroză multiplă Bihor, a vorbit despre programul Erasmus+ și despre importanța schimbării vieții persoanelor cu dizabilități datorită acestui program care cuprinde domeniile educației, formării, tineretului și sportului și care are o întindere până în 2027.

,,Tiberiu Palușca și Drăgan Adi au fost beneficiarii programului Erasmus +, printre mulți alții care în cursul decadelor precedente, încă din 2000-2010 au participat la zeci de astfel de programe, finanțate de programele europene Youth, Youth in Action, apoi de Leonardo da Vinci, integrat în noul program Erasmus +, care au avut parte de mobilități în diverse țări europene: Germania, Spania, Italia etc. Ei au avut parte de o posibilitate și o oportunitate care deschide foarte mult orizontul persoanei cu dizabilități și care facilitează cunoașterea de noi persoane, organizații, societăți, modul de abordare, accesibilitate, viață socială, culturală, educațională, profesională. Toate acestea sunt, așadar, facilitate de acest program care oferă o sustenabilitate maximă, resurse necesare pentru acoperirea costurilor de călătorie, a costurilor de găzduire ș.a.m.d. În plus, este o achiziție de viață, pentru că prin aceste tipuri de proiecte toții participanții: persoane cu și fără dizabiltăți, participanți sau profesioniști, experți, achiziționează noi abilități și competențe, pe care, de altfel, nu le pot obține din resurse proprii sau dintr-un studiu scolastic simplu, direct din cărți, ci doar din experiență directă, lucru care este facilitat de acest program foarte bine.

Tiberiu, care este membru în Consiliul director al Asociației Deficienților Locomotori Bihor, a beneficiat de acest program încă din anul 2000 și a participat la mobilități în Germania, sub schimburile europene de tineret pentru persoane cu dizabilități atunci, mai apoi într-un program de voluntariat european, la Berlin și Stuttgart, unde a stat un an de zile și a lucrat la un centru de zi pentru persoane cu dizabilități. Acolo a învățat limba germană, a obținut certificatul de la  Institutul Goethe, iar apoi a venit acasă și a recuperat anii de studiu pierduți ca urmare a dizabilității, obținând diploma de bacalaureat. A dorit să meargă mai departe și a făcut Facultatea de Limbă Germană, mai apoi Managementul, s-a angajat ca profesor în Balota și s-a căsătorit. Deci, un orizont de viață care a explodat de-a dreptul și s-a expandat față de ceea ce avea în 2000.

Așadar, este un program foarte important pentru dezvoltarea personală, mai ales a persoanelor aflate în impas și în dificultate, care are poate o componentă mai puțin facilă, și anume încearcă să pună accent, mai ales, pe persoanele tinere, dar ne gândim că speranța și proiectul de viață ți le faci în tinerețe, și atunci este normal ca persoanele tinere să beneficieze de prioritate în cadrul acestui program, dar pe de altă parte și persoanele adulte, la o anumită vârstă, pot să beneficieze de acest program. Noi, în cursul anilor, am avut sute de persoane cu dizabilități care au participat la astfel de programe și în continuare încercăm să susținem și să oferim astfel de experiențe, în colaborare cu partenerii noștri din Germania, Italia și din tot spațiul european’’, a menționat Laurențiu Lazăr.

Angelica Platon, reprezentant ONG la Comisia de acordare a certificatului de handicap – Bihor, a prezentat câteva aspecte practice privind încadrarea în grad de handicap.

,,Foarte mulți copii care sunt încadrați în grad de handicap grav, cu asistent personal, când ajung la stadiul de adult, din cauza criteriilor existente, se transformă în persoane încadrate în grad de handicap accentuat. Aceste diferențe sunt și în cazul copiilor surzi, cu deficiențe mentale. Din păcate, criteriile nu permit. Aici ar trebui, împreună, să muncim și să depunem un memoriu pentru ca aceste criterii să fie modificate în funcție de necesitățile persoanei. S-au făcut din birou, fără ca persoanele care au scris aceste criterii să vadă o persoană cu dizabilități, să constate ce poate și ce nu poate să facă, ce nevoi are ș.a.m.d. Există în acest moment un proiect în derulare, cu Banca Mondială, vizavi de modificarea evaluării pentru încadrarea în grad de handicap. Se va ține cont mult nu doar de partea medicală, ci și de restul funcțional, precum și de nevoile persoanei”, a precizat Angelica Platon.

Articolul Atelier de discuții pe tema drepturilor persoanelor cu dizabilități în UE apare prima dată în Jurnal Social.

Daniela Tontsch, Elena Năstase și Mihai Bursuc, agenți de schimbare formați în cadrul proiectului ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană și desfășurat de Consiliul Național al Dizabilității, s-au întâlnit, în data de 21 septembrie 2023, cu tinerii din ASCHFR Filiala București. Activitatea a cuprins sesiuni de informare cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană, mentorat în domeniul educației și al muncii. La eveniment au participat 24 de persoane.

Căldare Viviana Andreea are 21 de ani, este studentă la Psihologie și este persoană cu dizabilități. Spune că întâlnirea cu cei trei agenți de schimbare, formați în cadrul proiectului ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană și desfășurat de Consiliul Național al Dizabilității, a fost revelatoare pentru ea. Afirmă că până acum a stat în umbra unei rușini pentru că este persoană cu dizabilități și făcea eforturi să arate lumii că este normală. Datorită informațiilor primite, a înțeles că nu ar trebui să fie stigmatizată, că trebuie să înceapă să trăiască cum își dorește, să facă tot ceea ce își dorește, să nu i se pună etichete și că persoanele cu dizabilități au drepturi, nu primesc anumite lucruri prin bunăvoința unor persoane. De asemenea, spune că a primit imboldul de a face voluntariat în domeniul care o pasionează.

Daniela Tontsch îi va fi coordonator în redactarea unor articole, care vor fi publicate în Jurnal Social, ziarul online al Consiliului Național al Dizabilității din România.

Laurențiu Pârvulescu are 38 de ani, este persoană cu dizabilități și este voluntar ASCHFR Filiala București. În cadrul întâlnirii cu agenții de schimbare, formați în cadrul proiectului ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană și desfășurat de Consiliul Național al Dizabilității, el a povestit despre experiența pe care a avut-o în 1998, într-un stat european, și anume Olanda, actuala Țările de Jos. Acesta a explicat faptul că acolo a beneficiat de acces la mediul fizic, putând să se deplaseze singur, adică să coboare rampele, să poată intra în magazine, spre deosebire de România, unde accesibilitatea e ,,egală cu zero”. Deși consideră că unele lucruri s-au mai schimbat în ceea ce privește accesibilitatea, el spune că acestea însă nu sunt atât de vizibile. Laurențiu a mai afirmat că îi este teamă să-și întemeieze o familie, întrucât, din punct de vedere financiar, calitatea vieții persoanelor cu dizabilități este extrem de scăzută. Totodată, și-a exprimat bucuria de a participa la această activitate.

Costel Adrian Ionescu este persoană cu dizabilități și este membru al ASCHFR Filiala București. Spune că s-a bucurat să participe la această întâlnire, deoarece a avut posibilitatea de a afla lucruri noi despre drepturile persoanelor cu dizabilități din România, cât și din alte țări UE. El speră că autoritățile vor ține cont de părerea celor cu dizabilități, de problemele și nevoile lor, precum și de eficientizarea activității online, pentru că persoanele cu dizabilități sunt nevoite să se ducă la ghișeele instituțiilor pentru orice act. Acesta afirmă că pentru a scana și trimite un document trebuie să se deplaseze fizic la instituții. De asemenea, spune că veniturile din România sunt foarte mici în comparație cu alte state membre, exprimându-și speranța într-o viață mai bună. Totodată, el speră ca European Disability Forum să obțină pentru persoanele cu dizabilități un venit minim garantat la nivel european.

Nicoleta Maria are 29 de ani, este persoană cu dizabilități și este membră a ASCHFR Filiala București. În cadrul întâlnirii, ea a declarat că dorește să atragă atenția asupra problemelor pe care le persoanele cu dizabilități le întâmpină zi de zi. Nicoleta spune că speră ca autoritățile să țină cont de nevoile persoanelor cu dizabilități, precum accesibilizarea, care, în opinia ei, nu este în conformitate cu legea. Totodată, aceasta afirmă că dorește să atragă atenția asupra veniturilor persoanelor cu dizabilități, care sunt insuficiente pentru a acoperi toate nevoile lor. O altă problemă pe care a abordat-o a fost lipsa recuperării. Ea consideră că faptul de a nu reuși să facă recuperare așa cum ar fi nevoie și și-ar dori reprezintă o problemă, deoarece, fiind persoană cu dizabilități, are nevoie de recuperare continuă. În ceea ce privește activitatea la care a luat parte, aceasta spune că a fost una benefică, deoarece a învățat să își ceară drepturile și a aflat informații noi pe care le poate folosi în favoarea ei. Datorită acestei întâlniri, ea se simte mai puternică și mai pregătită pentru a rezolva anumite probleme.

Claudiu are 34 de ani, este persoană cu dizabilități și face parte din ASCHFR Filiala București, de mic copil. Susține că i-a făcut plăcere să participe la acest eveniment, unde a avut oportunitatea de a învăța multe lucuri interesante. De asemenea, el și-a exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că în această societate persoanele cu dizabilități nu sunt privite și tratate așa cum ar trebui, iar, de 30 de ani încoace, autoritățile au făcut promisiuni, care nu s-au concretizat până în prezent. Acesta a subliniat faptul că guvernanții și parlamentarii, în schimbul votului, au promis de fiecare dată că o să schimbe lucrurile în această țară, în special pentru persoanele cu dizabilități, însă, de fapt, nu s-a rezolvat mai nimic. Referitor la activitatea la care a participat, el a spus că aceasta l-a făcut să fie mai puternic și să aprecieze persoanele cu dizabilități și mai mult, care i-au dovedit că sunt ambițioase, În final, a transmis tuturor celor prezenți urările sale de bine.

Buga Larisa are 28 de ani, este persoană cu dizabilități și este membră a ASCHFR Filiala București. Ea spune că s-a bucurat foarte mult să participe la acest eveniment și că speră ca și în România să se schimbe lucrurile legate de accesibilitate, iar pesoanele cu dizabilități să poată călători și în alte țări și să li se respecte drepturile. De asemenea, aceasta adăugă că speră ca situația materială a persoanelor cu dizabilități să se îmbunătățească, să fie precum în alte țări, unde veniturile sunt cam în jur de 1500 de euro, în schimb în România veniturile sunt cam 120 de euro/lună pentru persoanele cu dizabilități. Ea consideră că aceste venituri sunt insuficiente pentru un trai decent, deoarece persoanele cu dizabilități au nevoie de dispozitive asistive, care nu pot fi procurate dintr-un asemenea venit. În final, și-a exprimat speranța că lucrurile se vor îmbunătăți pentru persoanele cu dizabilități din România, mulțumind, totodată, echipei care a făcut posibilă această întâlnire.

Vizionează albumul foto aici…

Articolul Întâlnire cu tinerii din ASCHFR Filiala București apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) crește gradul de conștientizare cu privire la importanța drepturilor persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană și a participării politice a acestora.

12 persoane cu dizabilități au fost instruite să devină factori de schimbare în cadrul cursului ,,Drepturile mele ca persoană cu dizabilități în Uniunea Europeană”, organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu European Disability Forum, joi, 10 august 2023.

Trainingul a fost asigurat de Loredana Dicsi, Internal Communication &Youth Coordinator EDF și cofacilitator – Claudia Brătan, director executiv al CNDR.

Dintre cei 12 cursanți, 11 sunt activiști pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membri sau președinți ai unor organizații cunoscute, iar o persoană este la început de drum în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Activitatea face parte din Proiectul ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul are o durată de 18 luni. A început la 1/01/2023 și se încheie la 30/06/2024.

Bugetul grantului pentru Consiliul Național al Dizabilității din România este estimat la 7.400 EUR.

„Consiliul Național al Dizabilității din România este apărător și promotor al drepturilor persoanelor cu dizabilități. Prin derularea proiectului ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană, ne angajăm să formăm agenți de schimbare, care, la rândul lor, vor promova drepturile pe care persoanele cu dizabilități le au în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană (UE) acordă o atenție deosebită protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste drepturi sunt recunoscute la nivel european și internațional și sunt în conformitate cu principiile de bază ale egalității și nediscriminării.

Politicile Uniunii Europene (UE) acoperă o gamă largă de domenii, reflectând diversele probleme și provocări cu care se confruntă statele membre și cetățenii acestora. Aceste politici sunt concepute pentru a promova obiective comune, a încuraja cooperarea și a garanta că UE funcționează ca o singură entitate în multe domenii.

Drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate în mod extensiv la nivel internațional și european. În Uniunea Europeană (UE), aceste drepturi sunt reglementate de multe acte normative și tratate.

Drepturile persoanelor cu dizabilități, așa cum sunt garantate la nivel european și internațional, trebuie să fie transpuse în legi naționale ale statelor membre în Uniunea Europeană (UE) pentru a fi aplicate și respectate efectiv. Transpunerea implică adaptarea legislației naționale la standardele și obligațiile stabilite de tratatele internaționale și de legislația UE.

Adaptarea la directivele Uniunii Europene (UE) este un proces legal și administrativ prin care statele membre UE aliniază legislația națională cu prevederile unei directive.

Uniunea Europeană promovează valorile fundamentale ale drepturilor omului, ale demnității umane și ale egalității pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

Dintre valorile care ghidează politicile și acțiunile în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, aș menționa: echitatea, incluziunea, respectul pentru diversitate, care ne arată recunoașterea faptului că fiecare persoană are propriile nevoi, experiențe și abilități unice, și că diversitatea în rândul persoanelor cu dizabilități trebuie să fie valorizată.

Statele membre se angajează să sprijine participarea activă a persoanelor cu dizabilități în procesele politice și în guvernare pentru a se asigura că interesele lor sunt reprezentate și luate în considerare în procesul de luare a deciziilor.

Participarea politică a persoanelor cu dizabilități este extrem de importantă în obținerea drepturilor cetățenești egale, este un pilon esențial al democrației și permite cetățenilor să-și facă cunoscute viziunile și să aibă un rol în modelarea politicii publice. O modalitate comună de participare politică este votul, iar persoanele cu dizabilități militează continuu pentru accesibilitatea la vot”, afirmă Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Opinii exprimate de participanți la final de curs:

Laurențiu Lazăr, Oradea (Asociația de Scleroză Multiplă România, Fundația de Scleroză Multiplă Bihor), a declarat: ,,Împreună cu colaboratorul și prietenul meu, Ovidiu Milian, încercăm să facem activități pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități din Oradea și din județul Bihor. Încep prin a spune că timpul îl petrecem cu folos atunci când este umplut cu folos, și astăzi am simțit că timpul pe care l-am petrecut este un timp cu sens. Și pentru asta mulțumim, Loredana Dicsi și, de asemenea, Daniela Tontsch, pentru că ați dat sens acestui moment, în care ne-am cunoscut și am petrecut împreună un timp de folos nu doar pentru noi, ci pentru întreaga comunitate, pe care încercăm să o servim. Sunt cu folos pentru faptul că astăzi am observat că standardele europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt ale țărilor ,,de acolo” din Uniunea Europeană, ci ale țărilor ,,de aici” din Uniunea Europeană, iar aceste standarde se aplică și la noi și sunt azi în vigoare. Ca atare trebuie să conștientizăm faptul că ceea ce trăim este un moment în care avem pe de-o parte legislație, pe de altă parte viață, iar viața trebuie să fie cuprinsă de această legislație. Pentru aceasta este nevoie de colaborare cu toți cei angrenați în acest demers.

Mi-a plăcut foarte mult astăzi faptul că am reușit să discutăm, să cunoaștem aspecte și particularități ale vieții persoanelor cu dizabilități în diverse colțuri ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că există un standard minim european. Totuși există foarte multe particularități, și acestea sunt manifestate datorită implicării și a conștientizării locale a cetățenilor. Așadar, noi conștientizăm astăzi că această comunitate, care este structurată și adunată de către voi, oameni minunați, este foarte important să fie direcționată, întărită, să fie sprijinită pentru a da oamenilor putere și să conducă la conștientizare, pentru ca și în România, legislația care există, totuși, să nu rămână pe hârtie. Se spune și în alt context, în afara Uniunii Europene, de alți cetățeni, că în România, totuși există legi și drepturi pentru persoanele cu dizabilități. Există o lege, care are 15 ani, dar care într-o componentă semnificativă nu este aplicată.Ține de noi, așa cum spuneau și colegii mei antevorbitori, să conștientizăm acest lucru, să ne mobilizăm, să încercăm să fim lideri, să facilităm accesul cât mai mult la implementarea prevederilor. Degeaba sunt legi (adoptate sau implementate) la nivel european, dacă la nivel local acestea nu sunt implementate, iar viața persoanelor cu dizabilități este văduvită de beneficii.

Vă mulțumesc, așadar, tuturor! Loredana Dicsi, sper să ne întâlnim cât mai des la activități în beneficiul persoanelor cu dizabilități, Daniela Tontsch…Și cine știe, peste nu mai mult de un an, să vedem o mișcare, un grup dezvoltat exponențial în direcția prieteniei și a colaborării pentru persoanele cu dizabilități.

Isabela Dumitra, membră a Asociației Nevăzătorilor din România, a declarat: ,,În primul rând, mulțumesc și eu Loredanei, un adevărat tur de forță, o prezentare extrem de bogată și de interesantă. Spuneam la începutul întâlnirii, în prima mea intervenție, că dincolo de informațiile, care unele îmi erau cunoscute, altele nu, pentru unele am primit niște adaosuri (lurcruri pe care nu le știam), voiam o privire de ansamblu asupra drepturilor noastre, în Uniunea Europeană, ca persoane cu dizabilități și cetățeni europeni. Și exact asta am obținut. Am dobândit această privire de ansamblu, această posibilitate de a-mi structura ceea ce știu, de a completa această structură cu anumite date comparative legate de diferite țări, în care drepturile noastre se aplică mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău decât în România.

Am mai participat la întâlniri organizate de CNDR și de fiecare dată am plecat cu o energie pozitivă. Sunt foarte multe povești de viață, foarte mulți oameni extrordinari pe care i-am cunoscut aici și care îmi dau curaj și speranță că, dacă ne luptăm și nu cedăm, o să fie și mai bine. Mulțumesc mult și încă o dată să dea Dumnezeu să ducem mai departe ceea ce am primit astăzi și să facem în comunitățile pe care le reprezentăm ca viața oamenilor să se schimbe în bine, pentru că asta este ceea ce ne dorim, în primul rând.”

Sorin Țața, ofițer de comunicare internațională în cadrul CNDR, a declarat: ,,În primul rând, vreau să-i mulțumesc Loredanei pentru această sesiune de training, și dincolo de informațiile pe care le-am primit astăzi, cred că cel mai important lucru cu care plec eu de aici este că toate drepturile acestea pe care le avem în momentul de față nu au căzut din cer, ci avem niște oameni care s-au luptat pentru ele până acum ca să le obțină. Cred că pe mai departe unul dintre rolurile noastre este de a continua această luptă, să menținem și să obținem, poate, mai multe drepturi esențiale, cruciale pentru persoanele cu dizabilități, fie direct, fie printr-o terță persoană. Consider că cea mai la îndemână terță persoană pentru orice cetățean ar trebui să fie reprezentantul pe care îl trimit în instituțiile naționale și europene, mergând la vot. Cred că trebuie să sancționăm și să punem în balanță noi, ca persoane cu dizabilități, promisiunile pe care ei le fac și să-i tragem de mânecă, astfel încât să obținem sprijinul lor, cel puțin să obținem promisiuni legate strict de noi, ca persoane cu dizabilități, și de drepturile noastre. Mulțumesc!”

Mihai Bursuc a declarat: ,,Mă bucur că am fost invitat la acest curs. În ceea ce privește rezultatul cursului, eu voi încerca să conving oamenii să aibă curaj să-și ceară drepturile și voi promova, mai ales drepturile persoanelor cu dizabilități. Să fie curajoși, să-și ceară drepturile, indiferent de situație. Cred că dacă vom avea un pic de curaj și mai multă inițiativă, așa cum a zis și colegul meu anterior, dacă unii s-au luptat să le obținem, noi trebuie să ne luptăm mai departe să le păstrăm și să le îmbunătățim cât se poate. Mulțumesc!”

Arabela Acalinei, președinta Asociației Neuro Move CMT, a declarat: Loredana, îți mulțumim foarte mult pentru trainingul acesta foarte complex și foarte util. Mă bucur să văd că există eforturi susținute la nivelul Uniunii Europene în direcția promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și că se fac așa multe demersuri, îndeosebi de către European Disability Forum, pentru a ne ajuta să obținem aceste drepturi la nivel european.

Sunt oarecum dezamăgită că lucrurile nu stau foarte bine la nivelul țării noastre, dar consider, pe de altă parte, că este foarte important ca noi, activiștii dizabilității, să ne coordonăm acțiunile și activitățile în acest sens și să devenim mai vocali și să încercăm să promovăm, dar și să apărăm drepturile persoanelor cu dizabilități din România. Legislația există, uneori nu se aplică și nu este respectată, dar cred că și noi am avea un cuvânt de spus. Vom încerca să diseminăm aceste informații, să informăm membrii asociațiilor noastre pentru a-și cunoaște drepturile și să-i susținem în a le obține. Mulțumesc încă o dată Consiliului Național al Dizabilității și ție, Loredana!

Elena Nastase este voluntar al CNDR, de peste 7 ani. Lucrează alături de echipa secretariatului executiv, probono, redactează articole pentru publicația noastră, Jurnal Social. Când nu este cu noi, se ocupă de proiecte sociale personale: colectează, de la prieteni, vecini, apropiați, îmbrăcăminte, încălțăminte, jucării, pe care le sortează și le trimite unor familii din cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Sprijină Asociația Distroficilor Muscular din România și Filiala București a acesteia, unde este vicepreședintă (tot voluntară).

Cel mai nou proiect al ei vizează construcția unei case pentru o mamă singură cu mulți copii.

Afirmă că participarea la curs este o experiență unică în viața ei.

Anis Ali, student anul III la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Publicitate, membru al Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România, a trăit într-o țară în care nu avea niciun drept ca persoană cu dizabilități! Acum el este un activist pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Este bucuros de fiecare dată când poate să ajute. Este recunoscător că a avut șansa să participe la curs și analizează opțiunea de a alege tematica cursului pentru lucrarea sa de licență.

Milian Valentin-Ovidiu are 38 de ani, locuiește în comuna Dobrești, județul Bihor, este activist pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, un luptător care demonstrează că orice provocare poate fi învinsă, prin credință și voință, și că viața merită trăită indiferent de circumstanțe.

Mottoul după care se ghideză în viață este: ,,Am să mă ridic de atâtea ori până când viața se va plictisi să mă doboare”.

Nimic nu l-a împiedicat să își urmeze visurile. Este absolvent al Facultății de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad, Specializare: Psihopedagogie Specială, Trainer la Uniunea Studenților din România, Membru Frends Oradea, Model în scaun rulant Atipic Beauty, Consilier local, Președinte al ,,Asociației Deficienților Locomotori Bihor”!

Ovidiu Milian, președinte al Asociației Deficienților Locomotori (ADL) Bihor, a declarat: ,,A fost o experiență frumoasă, am învățat lucruri bune despre care chiar nu știam și mulțumim, Loredana, pe această cale. Eu vreau să reiterez mesajul pe care l-am transmis și pe 3 decembrie, însă nu doresc să sune nici populist, nici politicianist mesajul. Atunci făceam apel la unitate, să ne unim noi ca ONG-uri și să fim mai hotărâți în ceea ce vrem, pentru că dacă autoritățile centrale și locale ne văd că nu suntem hotărâți și nu avem o direcție, nu avem o claritate și nu lucrăm profesionist, atunci nu vor ține cont de ceea ce le spunem noi sau de faptul că îi tragem de mânecă sau că îi avertizăm că nu respectă drepturile persoanelor cu dizabilități. Cred că va trebui să realizăm unitatea, iar în unitate, la un moment dat, va trebui să punem o anumită presiune, și aici nu mă refer să batem cu pumnul în masă, să fim obraznici, ci să fim clari, concreți și să ne apărăm drepturile noastre.

Mulțumim încă o dată doamnei președinte a CNDR, Daniela Tontsch, pentru invitație! Mulțumesc celor care ne-au dat o energie pozitivă în această zi. Mulțumesc părintelui Laurențiu care a fost și însoțitorul meu și astfel am putut ajunge la voi și împreună am reușit să facem lucruri frumoase, asumându-ne o responsabilitate. Vreau să transmitem mesajul la cât mai multe persoane cu dizabilități! Mult succes tuturor!

Doina Băceanu a declarat: ,,Mulțumesc pentru toate informațiile noi pe care le-am primit! Recunosc că nu știam chiar tot. Avem drepturi, trebuie doar să ni le cerem și să ne bucurăm de ele. Se poate trăi frumos chiar și cu ceea ce avem. Ni se oferă în ziua de azi posibilitatea să cerem, să spunem ce drepturi ne-ar mai trebui, ce ne-ar ajuta pe noi să ducem o viață cât mai ușoară și cât mai independentă. Trebuie doar să fim activi și la rândul nostru să acționăm în consecință. Mulțumesc pentru toate informațiile!

Lenuța Gustă locuiește într-un sat din județul Vrancea. Când a aflat despre acest curs și-a dorit mult să participe și a afirmat că la persoanele cu dizabilități din mediul rural ajung foarte greu informațiile în general, acolo nici nu poate fi vorba despre oportunități de participare la viața socială. Lenuța și-a propus să meargă personal la persoane cu dizabilități din mediul rural acasă și să le vorbească despre drepturile lor în Uniunea Europeană. Prin exemplul ei a devenit simbolul grupei de cursanți.

Maria Teodorescu este mămică, își împarte viața de familie cu activitatea de voluntariat în cadrul asociației pe care o conduce de peste zece ani, este o activistă neobosită pentru apărarea drepturilor persoanelor diagnosticate cu distrofii musculare.. A primit cu emoție propunerea de a participa la curs și de a deveni factor de schimbare. Va face tot posibilul să fie un agent de schimbare eficient

Lista participanților:

Maria Teodorescu – președinta Asociației Distroficilor Muscular din România

Lenuța Gustă – membru în Biroul Director al Asociației Distroficilor Muscular din România

Anis Ali – membru al Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România

Elena Năstase – vicepreședintă a Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România

Arabela Acalinei – președinta Asociației Neuro Move CMT

Laurențiu Lazăr – membru al Asociației de Scleroză Multiplă România

Ovidiu Valentin Milian – președinte al Asociației Deficienților Locomotori Bihor

Doina Băceanu – persoană nevăzătoare, autoreprezentantă

Mihai Bursuc – membru al Asociației Nevăzătorilor din România

Izabela Dumitra, membră a Asociației Nevăzătorilor din România

Sorin Țața – ofițer de comunicare internațională în cadrul CNDR

Daniela Tontsch – președinta Consiliului Național al Dizabilității din România

 Albumul foto poate fi vizionat aici…

Materiale video pot fi vizionate aici…

Această acțiune a beneficiat de sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Informațiile prezentate aici reprezintă doar punctul de vedere al autorului. Parlamentul nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care informațiile prezentate sunt utilizate.

Articolul Drepturile mele ca persoană cu dizabilități ȋn Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz a organizat un protest în fața primăriei capitalei, în intervalul orar 13.15 -15.15, vineri, 15.04.2022, în scopul protecției drepturilor și libertăților deficienților locomotori, dependenți de dispozitive de mobilitate, la transport și mobilitate, se arată în comunicatul emis de organizatori.

„Revendicăm asistența la transport și mobilitate cu vehicule legal adaptate handicapului fiecăruia și lifturi de urcat cărucioarele pe scările clădirilor.

Transportul și mobilitatea sunt necesare și pentru școlarizare, muncă și viață și nu sunt asigurate deficientului locomotor prin transportul public, deși ar fi trebuit să fie.

Este despre inaptul la transport public.

Este interzisă circulația rutieră în vehicul așezat pe un scaun neomologat RAR.

Nu adaptarea ilegală a tramvaiului sau autobuzelor este cererea, ci mașini croite special pe deficiență, că deficientul nu poate fi transportat în comun cu ceilalți și este nevoie și la etaje.

Primarii din ultimele două decenii au neglijat deficienții locomotori. Sărăcia celorlalți a fost mereu prioritară deficienței locomotorii și primarii au plătit doar pentru transportul celorlalți.

Deși am cerut asistență la transport și mobilitate, primăria capitalei nu a asigurat.

Accesul la protest a fost astfel îngrădit iar mamele a trebuit să coboare cărucioarele de la etaj pe brațe în lipsa elevatoarelor și să împingă cărucioare pe carosabil până la primăria capitalei în lipsa vehiculelor.

Ora protestului a fost decalată ca să nu întâlnim comisarul european cu sarcini în transporturi, aflat în vizită de lucru chiar la locul protestului.

I-am cerut primarului general, Nicușor Dan să coboare pentru că noi nu putem urca, nici în clădirea primărie care are trepte.

I-am “cerut AJUTOR!!! ” și …geamurile primăriei au fost închise. Nimeni nu a auzit strigatul nostru???”, scrie pe o rețea de socializare Lumința Stoian, președinta Asociației pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz.

Aceasta mai scrie că este mamă singură și cere ajutor pentru transportul și mobilitatea fiului său, dependent de fotoliul rulant, la școală și înapoi acasă pentru ca ea să se întoarcă la locul de muncă.
„Nu pot plăti nici resursa umană și nici vehiculul și elevatoarele necesare la fiecare destinație.
Asistența Socială pretinde că ar realiza transportul special fără vehicul, fără elevatoare, fără șofer și fără program de lucru adecvat.
Înlocuiți-mă cu vehicul complet adaptat handicapului cu elevatoare pentru cărucior și șofer instruit.
Primăria datorează plata pentru această asistență, individualizare și dotări drept pentru care vă cesionez toate drepturile financiare.
Căruciorul nu se mai poate ridica pe brațe.
Cheltuiala lăsată în sarcina familiei este obligația la plată a primăriei atât pentru flota ce ar trebui să fie și nu este asigurată RCA legal pentru transportul deficientului locomotor pe cărucior”, a mai explicat Luminița Stoian, președinta Asociației pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz.

Articolul Protest în fața primăriei capitalei pentru protecția drepturilor la transport și mobilitate apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 21 octombrie 2020, a fost aprobată o reformă a drepturilor călătorilor din transportul feroviar, care va consolida drepturile tuturor călătorilor, în special ale celor cu handicap sau cu mobilitate redusă. 

Potrivit Comisiei Europene, regulamentul revizuit prevede dreptul de a beneficia de asistență la îmbarcarea și debarcarea din trenuri și se va aplica tuturor trenurilor regionale și de lung parcurs din UE, cu condiția să fie prezenți membri calificați ai personalului. Printre alte îmbunătățiri se numără un acces mai bun la informații, o mai bună formare a personalului și norme mai clare privind despăgubirile pentru echipamentele de mobilitate pierdute sau deteriorate.  De asemenea, termenul în care persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă care necesită asistență trebuie să notifice acest lucru în avans va fi redus de la maximum 48 de ore la 24 de ore, iar modalitățile voluntare pentru instituirea unor perioade de notificare prealabilă mai scurte vor fi încurajate.

,,Când a fost lansată revizuirea drepturilor călătorilor din transportul feroviar, am avut mari speranțe. De fapt, odată cu ratificarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), am știut că instituțiile UE și statele membre s-au angajat să ofere accesul egal al persoanelor cu dizabilități la servicii transport. În cele din urmă, a existat ocazia pentru noi de a obține dreptul de a face acele călătorii spontane, de ultim moment, pe care majoritatea oamenilor le consideră normale. Din păcate, acordul politic pe care Comisia pentru transport a Parlamentului European este pe cale să îl adopte nu prea oferă acest lucru. Totuși, ceea ce acesta face este să scurteze durata de rezervare pe care trebuie să o oferim companiilor feroviare pentru a primi asistență de la 48 de ore la 24 de ore. Dar nici asta nu se va întâmpla imediat, deoarece statele membre au insistat asupra faptului de a amâna această dispoziție până în iunie 2026”, au precizat reprezentanții Forumului european pentru persoane cu dizabilități (EDF).

Membrii EDF consideră că acordul politic include unele prevederi progresive. De exemplu, aceștia salută faptul că dreptul la informații accesibile va fi consolidat, că rezervarea asistenței va fi gratuită și că echipamentele de mobilitate vor fi mai bine protejate, dar spun că impresia generală este aceea a unei oportunități ratate de a oferi acces egal la călătoriile cu trenul.

„Pentru a obține un acces egal la transportul feroviar, aveam nevoie de pași uriași – ceea ce avem în schimb sunt pași mici”, spune președintele EDF, Yannis Vardastakanis.

Yannis Vardastakanis susține că numeroasele bariere în calea accesului sunt rezultatul direct al conștientizării deficitare a personalului feroviar cu privire la nevoile călătorilor cu dizabilități. O instruire adecvată poate face o mare diferență. Din păcate, acordul nu  se ridică la nivelul așteptărilor lor în acest domeniu.

EDF își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că regulamentul nu exclude în mod specific cererile de ,,a dovedi” handicapul. Multe dizabilități sunt invizibile și nu toată lumea are un document oficial care să demonstreze că are dreptul la asistență. EDF consideră total inacceptabil ca personalul feroviar să solicite aceste informații. De asemenea, sunt de părere că dreptul lor de a fi implicați în luarea deciziilor, în formare și aplicare nu este suficient recunoscut în text.

,,Vrem să le mulțumim cu căldură celor din Parlamentul European care au luptat pentru un acord mai bun și care împărtășesc dezamăgirea noastră. Lupta pentru egalitate continuă”, a mai precizat președintele EDF.

Articolul EDF își exprimă dezamăgirea cu privire la revizuirea drepturilor călătorilor din transportul feroviar apare prima dată în Jurnal Social.

Strategia UE privind drepturile copiilor pentru 2021-2024 va oferi cadrul pentru acțiunea UE, în scopul promovării şi protejării eficace a drepturilor copilului. De asemenea, aceasta va conține un set de măsuri și  recomandări pentru ca UE, țările UE și părțile interesate să le pună în aplicare, notează Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF).

Viitoarea stategie abordează printre altele:

• Drepturile celor mai vulnerabili copii;
• Drepturile copiilor în era digitală;
• Prevenirea și combaterea oricărei forme de violență;
• Prevenirea justiției în interesul copilului.

Conform datelor Eurostat, în 2020, există în jur de 68 de milioane de copii sub vârsta de 15 ani în UE, însă nu există informații despre câți dintre ei au dizabilități.

Unele dintre datele existente indică faptul că în 2017, aproximativ 5% din familiile UE cu copii aveau un copil sau copii cu dizabilități (Eurostat, ilc_hch13). Până la 9,4% dintre fete și femei tinere și 7,4% dintre băieți și tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani aveau  un handicap. (Eurostat, variabilele de sănătate ale EU-SILC, 2017).

Potrivit EDF, în majoritatea țărilor UE, copiii cu dizabilități sunt instituționalizați, segregați în școli speciale și sunt victime ale violenței și abuzurilor, în cadrul familiei și în afara acesteia. În ciuda riscului disproporționat cu care se confruntă copiii cu dizabilități, drepturile acestora nu sunt luate în considerare de către legislația națională sau europeană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), ratificată de UE și de toate statele sale membre, impune statelor părți să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că minorii cu dizabilităţi se bucură pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii (articolul 6), inclusiv protejarea împotriva violenței (articolul 15), viața în cadrul comunității (articolul 16) și accesul la educație incluzivă (articolul 16.3). Copiii cu dizabilități au, de asemenea, dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la toate problemele care îi afectează.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), organizație umbrelă care apără drepturile a peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din UE, solicită Comisiei Europene să includă următoarele aspecte în Strategia privind drepturile copilului pentru 2021-2024.

• Abordarea sărăciei copiilor și a dificultăților specifice cu care se confruntă familiile copiilor cu dizabilități.

• Consilierea copiilor cu dizabilități și a organizațiilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește pregătirea, proiectarea, implementarea și monitorizarea strategiei.

• Colectarea datelor despre copiii cu dizabilități, inclusiv cei care locuiesc în instituții; în cazul în care sunt colectate date generale, acestea ar trebui să fie dezagregate în funcție de dizabilitate, sex și vârstă.

• Dezvoltarea serviciilor de asistență adresate copiii cu dizabilități și familiile lor din comunitățile locale, inclusiv evaluarea timpurie, îngrijirea sănătății, (re)abilitarea și alte măsuri de sprijin specific, precum și încurajarea procesului de dezinstituționalizare, astfel încât copiii cu dizabilități să poată trăi în cadrul comunității.

• Garantarea accesului la educație incluzivă și oportunități de recreere pentru toți copiii cu dizabilități din UE, începând cu învățământul preșcolar, inclusiv până la nivelul din sistemul Școlilor Europene.

• Integrarea aspectelor privind discriminarea intersecțională și problemele specifice cu care se confruntă copiii cu dizabilități, în toate domeniile abordate de strategiile UE, inclusiv politicile externe.

• Protejarea copiilor împotriva violenței, prin abordarea nevoilor și problemelor specifice copiilor cu dizabilități, inclusiv abuzuri în instituții și în familie, precum și sterilizarea forțată și contracepția femeilor / tinerilor cu dizabilități.

Articolul UE trebuie să protejeze drepturile copiilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, 22 iulie, propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Actul normativ prevede gratuitate în obţinerea documentelor medicale, evaluările medicale şi psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare.

Conform Legii 145/2020, la articolul 10 s-a introdus un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: ,,Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și pentru evaluările medicale și psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.”

De asemenea, noua lege, care a intrat în vigoare de sâmbătă, 25 iulie, prevede ca angajatorii să asigure persoanelor cu dizabilități accesul la locuri de muncă adaptate la potențialul funcțional al acestora și la capacitatea lor de adaptare. Totodată, salariaților cu handicap li se va garanta egalitatea de șanse în prestarea activității și li se va asigura accesibilizarea locurilor de muncă și adaptarea sarcinilor în funcție de ce pot să facă aceștia.

Potrivit noilor prevederi, și programul de lucru va trebuie să fie modificat sau adaptat tot în funcție de potențialul funcțional al persoanelor cu dizabilități.

În noul act normativ este introdusă noţiunea de angajare asistată care este: „opţiunea de angajare care facilitează munca în locurile de muncă obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare şi adaptarea sarcinilor în conformitate cu potenţialul persoanei cu handicap”, conform Legii 145/2020, articolul 4, punctul 5.

Una dintre modificările aduse de Legea nr. 145/2020 este modificarea definiției unității autorizate protejate. Astfel, ,,unitatea protejată autorizată este entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puţin 30% din numărul total al angajaţilor, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puţin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor, precum şi orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă pentru desfăşurarea unei activităţi economice de către o persoană fizică deţinătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap”, se menționează în Legea 145/2020, articolul 4, punctul 29.

Un alt punct introdus arată obligativitatea ca instituțiile și clădirile publice să fie accesibilizate pentru toate persoanele cu handicap, indiferent de tipul de handicap.

Angajatorii care nu iau măsuri pentru a face adaptări rezonabile la locul de muncă vor risca unele amenzi majorate: o amendă de la 10.000 la 25.000 de lei. În prezent, amenzile sunt între 6.000 și 12.000 de lei.

De asemenea, amenda pentru nerespectarea condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării ca unitate protejată autorizată, va fi între 25.000 lei la 50.000 lei, precum şi retragerea autorizaţiei de funcţionare.

De ce era necesară această Lege?

Potrivit unor date publicate de Deutsche Welle, în ianuarie, peste 3% din populația României, copii și adulți, sunt persoane cu dizabilități, de la deficiențe medii la deficiențe grave. Aceasta înseamnă că peste 700.000 de persoane ar trebui să reclame o preocupare majoră din partea instituțiilor statului pentru ca, dincolo de indemnizațiile precare, suferința acestora să fie diminuată printr-o serie de programe de inserție socială, de asigurare a condițiilor specifice la locul de muncă, de facilitarea accesului la viața de zi cu zi a persoanelor ”normale”.

Articolul Ce prevede noua lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Reuniunea Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF) pentru dezvoltare durabilă în 2020 a avut loc în perioada 7-16 iulie, sub auspiciile Consiliului Economic şi Social. Acest eveniment s-a desfășurat online, din cauza pandemiei de COVID-19, și a inclus reuniunea ministerială de trei zile a forumului, de marți, 14 iulie, până joi, 16 iulie 2020.

Reprezentanții Forumului european pentru persoane cu dizabilități (EDF) au ascultat diferitele evenimente secundare privind persoanele cu dizabilități și au organizat propriul lor eveniment secundar, în colaborare cu ,,Innovation to Inclusion” (i2i).

Tema Forumului Politic la Nivel Înalt a fost: „Acțiune accelerată și căi transformatoare: realizarea deceniului de acțiune și luarea de măsuri pentru dezvoltare durabilă”.  

Întâlnirea anuală a HLPF este platforma principală a Națiunilor Unite pentru urmărirea și revizuirea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective ale sale de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri).

În cadrul HLPF 2020, 47 de țări au efectuat Revizuiri Naționale Voluntare (VNR) privind punerea în aplicare a Agendei 2030.

,,Anul acesta,  Revizuirile Naționale Voluntare(VNR) au fost mai ample și, de asemenea, mai detaliate în comparație cu anul 2015”, a subliniat Michael Obersteiner, directorul executiv al Institutului pentru schimbări de mediu, de la Universitatea Oxford.

În cadrul HLPF 2020, participanții au dezbătut ce s-a realizat până acum în implementarea obiectivelor, având în vedere impactul pandemiei de COVID-19. Aceștia au reflectat asupra modului în care comunitatea internațională poate răspunde la pandemie, astfel încât să contribuie la redresarea economică și la realizarea ODD-urilor.

,,Criza necesită acțiune urgente și soluții privind solidaritatea. Rolul fiecăruia care colaborează pentru respectarea drepturile omului și pentru o societate incluzivă este să se asigure că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt incluse în fiecare etapă, ori de câte ori este vorba de evaluări sau de elaborare a politicilor. Acesta este singurul mod de a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, în timp ce lucrăm la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și luptăm împotriva pandemia de COVID-19”, au precizat reprezentanții EDF.

COVID-19 a fost, desigur, principalul subiect al dezbaterilor, reprezentanții guvernamentali prezentând strategia de ieșire din criză, în cadrul diferitelor sesiuni. În mod similar, cele mai multe evenimente secundare, care au fost, de asemenea, online, s-au concentrat pe epidemia de COVID-19.  De exemplu, Grupul părților interesate a organizat evenimentul său oficial la 8 iulie. Evenimentul a gravitat în jurul următoarei întrebări: ODD-urile vor mai fi relevante pentru persoanele cu dizabilități după pandemie?

Evenimentul a reunit participanți din grupuri slab reprezentate de persoane cu dizabilități din întreaga lume, lideri mondiali ai organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, reprezentanți ai guvernului din Australia, Bangladesh, Noua Zeelandă, Jamaica și Regatul Unit și parteneri ai societății civile.

Persoanele cu dizabilități – un miliard de oameni care trăiesc în mare parte în țările în curs de dezvoltare – sunt cele mai afectate de această pandemie. Acest eveniment secundar online a furnizat date pentru a înțelege impactul economic al pandemiei de Covid-19 asupra persoanelor cu dizabilități. Sesiunea a discutat despre modul în care se folosesc datele pentru informarea măsurilor de recuperare privind ocuparea forței de muncă și protecția socială. Vorbitorii au subliniat importanța unui răspuns intersectorial pentru a reduce impactul disproporționat asupra grupurilor marginalizate.

Stefan Trömel, specialist principal al OIM (Organizația Internațională a Muncii), a spus că doar 10% din evaluările COVID-19 includ date privind dizabilitatea. „Lumea a promis să nu lase pe nimeni în urmă”, a conchis Catherine Naughton, directorul EDF.

Articolul Forumul Politic la Nivel Înalt din 2020 s-a concentrat pe asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și realizarea celor 17 Obiective, în contextul pandemiei de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.