Forumul european pentru persoanele cu dizabilități (EDF) a redactat cea de-a cincea ediție a Raportului privind drepturile omului, care prezintă impactul pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor cu dizabilități din Europa, în anul 2020. Acest raport subliniază că UE și țările europene nu au reușit să includă persoanele cu dizabilități în răspunsul lor la pandemie, atât în Europa, cât și în răspunsul lor global, informează Forumul European pentru persoane cu dizabilități.

Acest eșec al autorităților a pregătit terenul încălcărilor dreptului la viață, la sănătate, la informație, la accesibilitate, la egalitate și nediscriminare, la educație, la muncă, la libertate și securitate. De asemenea, a fost încălcat dreptul persoanelor la protecție socială și dreptul de a fi implicați activ și consultați în toate domeniile care le afectează viața.

EDF a observat efectul devastator pe care l-a avut pandemia asupra populației din Europa și asupra celor mai marginalizați cetățeni europeni. De asemenea, a observat cum răspunsul la pandemie a dus în continuare la excluderea persoanelor cu dizabilități. Criza generată de COVID-19 a accentuat inegalitatea, discriminarea și opresiunea, iar cele mai afectate au fost grupurile vulnerabile, precum persoanele cu boli cronice și cele cu dizabilități.

,,Acest raport este începutul muncii noastre, și nu sfârșitul ei. Acesta arată că majoritatea guvernelor nu și-au respectat obligațiile legale față de persoanele cu dizabilități. De asemenea, raportul prezintă ce s-a întâmplat cu persoanele cu dizabilități în diferitele faze ale pandemiei și cum implicarea imediată a acestora și a organizațiilor lor reprezentative a obligat multe guverne să ia măsuri pentru a ne asigura drepturile”, a precizat Yannis Vardakastanis, președintele EDF.

Președintele EDF subliniază că unele guverne au auzit solicitările lor și au acționat, altele nu și că în toate țările, la toate nivelurile, e nevoie încă de multă muncă. Acest raport este dedicat tuturor persoanelor cu dizabilități care au murit de COVID-19, adesea singure și nesusținute, precum și persoanelor cu dizabilități, familiilor lor și rețelelor de sprijin, care astăzi sunt încă afectate în mod disproporționat de pandemia de COVID-19, victime ale izolării și discriminării.

,,Nu ne vom opri până când toate persoanele cu dizabilități nu vor fi incluse în societate, în Europa și nu numai. Nu ne vom opri până când toate instituțiile nu vor fi închise și nu se va oferi sprijin pentru ca persoanele cu dizabilități să trăiască trăi independent și să fie incluse în comunitate. Nu ne vom opri până când nu vom putea prospera cu toții și vom ști că, atunci când va sosi următoarea criză, viețile noastre nu vor fi considerate mai puțin valoroase”, a adăugat Yannis Vardakastanis.

Având în vedere consecințele dramatice ale crizei COVID-19 și provocările imediate cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, Forumul european pentru persoanele cu dizabilități solicită factorilor de decizie din UE și naționali să ia în considerare și să pună în aplicare recomandările lor, care includ:

1. Angajament politic și anchete: pentru a asigura drepturile persoanelor cu dizabilități în orice moment, inclusiv în situații de risc și urgențe umanitare, cum ar fi criza COVID-19, și pentru a examina impactul răspunsului guvernelor asupra persoanelor cu dizabilități. Acest lucru le va da asigurarea că aceleași greșeli nu vor fi repetate în viitoarele crize.

2. Consultare și implicare: Adoptarea de măsuri pentru a asigura implicarea sistematică a tuturor persoanelor cu dizabilități prin organizațiile lor reprezentative în toate deciziile care le afectează viața și includerea grupurilor cele mai dezavantajate. Aceasta necesită asigurarea unei finanțări adecvate pentru organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

3. Pregătire și răspuns adecvat: investirea într-un proces de pregătire care să includă persoanele cu dizabilități, pentru a preveni impactul devastator al viitoarelor crize și pentru a asigura un răspuns incluziv la criză. Răspunsul inclusiv la criză trebuie să includă anunțuri accesibile de sănătate publică și comunicare de urgență. De asemenea, trebuie să includă acțiuni țintite pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Aceasta presupune asigurarea alocării unor resurse specifice pentru a face serviciile de bază  incluzive și accesibile, de exemplu, programe de vaccinare, ocuparea forței de muncă, prevenirea măsurilor de violență, comunicații de urgență etc.

4. Date dezagregate: asigurarea că toate datele colectate sunt dezagregate în funcție de vârstă, sex și handicap. Persoanele cu dizabilități care trăiesc în instituții și alte locuri închise ar trebui incluse în toate datele colectate.

5. Buget și investiții adecvate: trebuie alocat un buget adecvat pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, includerea lor în societate, punerea în aplicare a CRPD și consolidarea mișcării pentru persoane cu handicap.

6. Accesibilitate și incluziune: Asigurarea accesibilității și a incluziunii persoanelor cu dizabilități la toate nivelurile de guvernare, informații, măsuri de răspuns și recuperare, furnizarea de servicii și în societate. Impactul COVID-19 asupra economiei europene nu ar trebui să pună pe plan secund investițiile în ceea ce privește accesibilitatea tehnologiilor informației și a comunicațiilor, a transportului și a altor servicii, precum și a mediului construit.

7. Servicii și asistență: Asigurarea că serviciile de asistență de bază sunt accesibile tuturor persoanelor cu dizabilități și sunt recunoscute ca servicii esențiale.

8. Viața independentă: eliminarea instituționalizării, prin investirea urgentă în alternative de sprijin pentru o viață independentă, favorizând tranziția de la instituții la servicii comunitare.

9. Abordarea bazată pe drepturile omului: susținerea tuturor acțiunile, printr-o abordare bazată pe drepturile omului și pe CRPD:

• Asigurarea egalității și nediscriminării în legislație și în practică pentru toate persoanele cu dizabilități.
• Protejarea persoanelor cu dizabilități împotriva violenței, abuzului, excluziunii, constrângerii și a neglijării.
• Asigurarea monitorizării continue, independente a drepturilor omului.
• Consimțământul gratuit și informat să fie garantat înainte de vaccinare.

10. Drepturile femeilor: Asigurarea protecției femeilor și fetelor cu dizabilități împotriva violenței și abuzului și menținerea serviciilor de sprijin accesibile, inclusiv a celor referitoare la sănătatea și drepturile lor sexuale și reproductive.

Raportul prezintă, de asemenea, modul în care toate aceste acțiuni sunt necesare în lumina angajamentului UE și al statelor europene față de CRPD, pentru a ne asigura că vom construi o lume mai incluzivă în urma pandemiei COVID-19 și că vom fi mai pregătiți pentru viitoarele crize.

Articolul Raportul privind drepturile omului pe anul 2021: Impactul pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul European pentru persoane cu dizabilități (EDF) consideră binevenită includerea persoanelor cu dizabilități în noul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024.

Comisia Europeană a lansat recent Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-24. Punerea în aplicare a planului va fi condusă de domnul Eamon Gilmore, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, fiind alocați 1,5 miliarde de euro din bugetul UE pentru implementarea acestuia.

Planul de acțiune identifică cinci priorități generale:

• Protejarea și capacitarea persoanelor;
• Construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice;
• Promovarea unui sistem mondial pentru drepturile omului și democrație;
• Noile tehnologii: Valorificarea oportunităților și abordarea provocărilor;
• Obținerea de rezultate lucrând împreună.

Planul de acțiune abordează noile oportunități și provocări actuale și, prin urmare, se concentrează pe unele elemente noi, cum ar fi legătura dintre provocările globale de mediu și drepturile omului sau valorificarea beneficiilor tehnologiilor digitale. Acesta menționează în special promovarea accesibilității tehnologiilor pentru persoanele cu dizabilități.

,,În martie 2020, EDF a publicat o scrisoare deschisă, împreună cu Alianța internațională pentru persoane cu dizabilități (IDA) și Consorțiul Internațional al Dizabilităţii şi Dezvoltării (IDDC), prin care solicita includerea persoanelor cu dizabilități în acest plan de acțiune al UE. Scrisoarea noastră a atras atenția factorilor de decizie politică asupra importanței includerii persoanelor cu dizabilități în activitatea globală a UE, în domeniul drepturilor omului, în conformitate cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD)”, informează EDF.

În ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități, Planul de acțiune include următoarele obiective:

• Intensificarea acțiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, acordând o atenție specifică formelor multiple și intersectate de discriminare, inclusiv pe criterii de handicap. (Pagina 9)
• Promovarea ratificării și a punerii în aplicare de către țările partenere a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD ).
• Asigurarea accesibilității la infrastructură, transporturi și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) și asigurarea unor servicii favorabile incluziunii, cum ar fi educația de calitate, inclusiv educația la distanță, asistența medicală, justiția și ocuparea forței de muncă, promovând accesibilitatea tehnologiilor pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și alte persoane aflate în situații vulnerabile, deja în stadiul de proiectare a noilor tehnologii care acoperă toate sectoarele, inclusiv educația. (Pagina 12, 1.2.d.)

În timpul unei discuții fructuoase, doamna Heather Grabbe, directorul Institutului pentru Politici Europene al Fundației pentru o Societate Deschisă, doamna Patricia Lombart Cussac, ambasadoarea UE în Columbia, profesorul Olivier de Schutter, Raportorul Special al Națiunilor Unite privind sărăcia extremă și drepturile omului și dl. Kevin Casas Zamora, secretarul general al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) și-au prezentat opiniile cu privire la strategie. Vorbitorii au susținut declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, potrivit căruia acest plan ambițios este o oportunitate pentru Europa de a-și promova valorile în beneficiul tuturor.

Hilde Hardeman, șefa Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI), a subliniat în cadrul evenimentului de lansare că ONU, UE cu statele sale membre și societatea civilă trebuie să colaboreze și mai strâns pentru a se asigura că planul de acțiune este pus în aplicare.

„Este nevoie de muncă și atenție zilnică. Lucrurile promise nu se întâmplă de la sine, trebuie să lucrăm pentru ele în fiecare zi, iar această muncă nu se termină niciodată. Acest plan de acțiune este un instrument care ne poate ajuta”, a declarat ea.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități susține punerea în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele UE, inclusiv în acțiunile sale externe. EDF salută referințele importante referitoare la persoanele cu dizabilități în cadrul noului plan de acțiune privind drepturile omului și va acționa pentru a se asigura că elementele favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilități pot fi puse în aplicare pe deplin în cooperare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități din întreaga lume.

Nimeni nu ar trebui lăsat în urmă și niciun drept al omului nu ar trebui ignorat!

Articolul Includerea persoanelor cu dizabilități în noul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024 apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor este marcată, anual, la data de 25 noiembrie. Pe lângă pandemia de COVID-19, există o epidemie globală de violență împotriva femeilor și fetelor, care reprezintă o piedică majoră în calea dezvoltării incluzive și durabile. Violența îmbracă mai multe forme: fizică, psihică, verbală și sexuală. Este o problemă crucială a drepurilor omului.

Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor a fost stabilită de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în anul 2000, prin Rezoluţia nr. A/RES/54/134, şi reprezintă un instrument juridic prin care guvernele, agenţiile Naţiunilor Unite, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale sunt invitate să organizeze evenimente, în această zi, pentru a atrage atenţia publicului asupra problemei violenţei împotriva femeilor. 

Ministerul Apărării Naționale marchează evenimentul, prin iluminarea sediului central din Bucureşti, astăzi, începând cu ora 20:00, în culoarea portocaliu – culoare dedicată luptei împotriva violenţei asupra femeilor.  

Cu această ocazie, Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF) subliniază unele instrumente importante care promovează drepturile femeilor cu dizabilități, cum ar fi:

• Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în vigoare în Uniunea Europeană începând cu 22 ianuarie 2011, care recunoaște în preambul că femeile și fetele cu dizabilități sunt adesea expuse unui risc mai mare, atât în interiorul, cât și în afara familiei, de violență, vătămare corporală sau abuz, maltratare sau exploatare.
• Agenda 2030, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 5, care încearcă să pună capăt tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și fetelor și să elimine toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor atât în sfera publică, cât și în cea privată, inclusiv traficul și exploatarea sexuală;
• Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul), care a fost ratificată de treizeci și patru de țări europene, inclusiv douăzeci și unu de state membre ale Uniunii Europene;
• „O Uniune a Egalității: Strategia privind Egalitatea de Gen 2020-2025” a Comisiei Europene, care recunoaște că femeile cu probleme de sănătate și cu dizabilități sunt mai expuse riscului de a suferi diferite forme de violență și angajează Comisia să elaboreze și să finanțeze măsuri de combatere a abuzului, violenței, forțelor sterilizarea și avortul forțat.

EDF dorește să-și exprime îngrijorarea față de situația în care mii de femei și fete cu dizabilități din Europa se găsesc, fiind victime sau expuse riscului grav de a fi victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței de gen, în toate formele, fără excepție –  situație care rămâne invizibilă în politicile publice din acest domeniu.

,,Anul 2020, a fost marcat de izbucnirea neașteptată a pandemiei COVID-19, care a provocat o stare de urgență ce nu este doar legată de sănătate, ci și o urgență politică și socială de dimensiuni imprevizibile. Este încă imposibil să se evalueze impactul global al pandemiei. Cu toate acestea, pandemia a scos la lumină încălcările drepturilor omului cu care se confruntă mii de femei și fete cu dizabilități, precum și mame și femei care îngrijesc rude cu dizabilități în timpul stării de izolare introduse în multe țări, ca măsură necesară pentru a opri răspândirea epidemiei de COVID-19. Această realitate a dezvăluit neajunsurile unei societăți care încă consideră anumite resurse și servicii esențiale pentru femeile și fetele cu dizabilități din viața de zi cu zi ca fiind dispensabile, ducând la încălcarea drepturilor lor fundamentale în aceste circumstanțe excepționale”, au declarat reprezentanții EDF.

Potrivit sursei citate, cel mai îngrijorător aspect a fost și continuă să fie creșterea numărului de cereri de informații și sprijin înregistrate de serviciile specializate pentru victimele violenței bazată pe gen și impactul negativ al restricțiilor pentru multe femei, care au fost forțate să locuiască cu agresorii lor deoarece nu aveau altă alternativă. Multe femei cu dizabilități au suferit violențe și abuzuri într-un mod și mai îngrozitor. Resursele și serviciile disponibile au devenit și mai puțin accesibile în lunile de izolare.

Multe femei cu dizabilități, în special femeile în vârstă cu dizabilități, au rămas instituționalizate în centre, ceea ce a condus la consecințe grave pe parcursul pandemiei. În plus, situația femeilor cu dizabilități care sunt supuse exploatării și traficului sexual s-a deteriorat în această perioadă.

Femeilor cu dizabilități li se refuză accesul la justiție, ca urmare a lipsei accesibilității și a adaptărilor procedurale în sistemele juridice. Consilierea juridică nu le este accesibilă. Judecătorii, procurorii, avocații și oficialii legii nu sunt adesea informați cu privire la drepturile femeilor cu dizabilități și demonstrează diferite stereotipuri negative privind femeile cu dizabilități în practicile lor de lucru. Este esențial să se pună în aplicare politici adecvate care să ia în considerare cerințele specifice și nevoile de sprijin ale femeilor și fetelor cu dizabilități și să nu trateze aceste încălcări flagrante ale drepturilor lor umane ca fiind excepții izolate.

În ciuda legislației naționale privind violența împotriva femeilor, datele oferite de statisticile oficiale sunt încă extrem de neclare cu privire la violența bazată pe gen și violența împotriva femeilor cu dizabilități.

Cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, EDF solicită Institutului European pentru Egalitatea de Gen, în parteneriat cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, să efectueze un studiu privind violența împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități și violența împotriva mamelor și femeilor care îngrijesc rudele cu dizabilități. Acest studiu ar trebui să faciliteze o evaluare a măsurilor legale, administrative și politice actuale pentru protecția și recuperarea acestora și ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător riscurile concrete și factorii agravanți, cum ar fi lipsa capacității juridice, instituționalizarea, sărăcia, vârsta și tipul de handicap.

De asemenea, EDF solicită accesibilitate universală la adăposturi și programe de sprijinire pentru victimele violenței, instanțe și campanii de sensibilizare și materiale informative accesibile, în conformitate cu CRPD și Convenția de la Istanbul și acces garantat la justiție pentru femeile și fetele cu dizabilități, asigurarea accesibilității depline la toate garanțiile procedural.

Printre alte solicitări se numără: supravegherea eficientă a tuturor instituțiilor rezidențiale, centrelor de sănătate mintală, centrelor de zi și de către autoritățile independente, pentru a preveni cazurile de neglijare, maltratare, abuz și violență; eforturi pentru a încuraja asistența personală în domeniul violenței de gen și al violenței împotriva femeilor, ca instrument pentru a oferi sprijin adaptat acelor femei cu dizabilități care au nevoie de aceasta; programe de formare privind violența împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități pentru personalul justiției, practicienii care lucrează în servicii specializate de sprijin pentru victimele violenței de gen, personalul medical și personalul serviciilor sociale. Această formare ar trebui să dărâme aceste obstacole bazate pe stereotipuri și prejudecăți împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități.

,,De asemenea, este importantă dezvoltarea protocoalelor de coordonare cu actorii-cheie implicați în abordarea violenței de gen și a violenței împotriva femeilor: agenții de aplicare a legii, servicii sociale, servicii medicale și organizații sociale specializate. Mișcarea pentru persoane cu dizabilități și, în special, organizațiile reprezentative ale femeilor cu dizabilități, pot juca un rol esențial în această activitate.

O lecție pe care am învățat-o din această pandemie, este aceea că drepturile tuturor persoanelor cu dizabilități, inclusiv ale femeilor și fetelor cu dizabilități, trebuie să rămână în vigoare și că aceste circumstanțe excepționale nu trebuie să ducă la încălcarea drepturilor omului”, mai menționează membrii EDF.

Articolul STOP violenței împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF) împreună cu Alianța internațională pentru persoane cu dizabilități (IDA) și Consorțiul Internațional al Dizabilităţii şi Dezvoltării (IDDC) au înaintat doamnei Helga Maria Schmid, secretar general Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE) o scrisoare privind includerea persoanelor cu handicap în următorul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024.

Redăm scrisoarea integral:

Stimată doamnă, Helga Maria Schmid,

Am dori să recunoaștem angajamentul ferm al Uniunii Europene (UE) de a proteja drepturilor omului, democrația și statul de drept la nivel mondial. Recunoaștem că drepturile omului se află în centrul relațiilor UE cu alte țări și regiuni din întreaga lume. Din acest motiv, Forumul european pentru persoane cu handicap (EDF), Consorțiul Internațional al Dizabilităţii şi Dezvoltării (IDDC) și Alianța internațională pentru persoane cu dizabilități (IDA) salută angajamentul UE de a susține aceste valori în următorul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024.

UE și statele sale membre au ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD). În conformitate cu articolul 4 din CRPD, UE și statele membre au obligația „să adopte toate măsurile adecvate legislative, administrative și de altă natură, pentru punerea în aplicare a CRPD”, inclusiv în ceea ce privește articolul 11 (Situații de risc și urgențe umanitare) și articolul 32 (Cooperare internațională).

UE are responsabilitatea de a asigura o abordare sistematică pentru integrarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în toate programele, politicile și acțiunile externe ale UE. Acest lucru a fost recomandat de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, în revizuirea din 2015 a punerii în aplicare a CRPD de către UE. Aceasta include implementarea de către UE a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), atât în cadrul UE prin politici interne, cât și la nivel mondial prin politici externe ale UE. De asemenea, aceasta include responsabilitatea de a integra drepturile persoanelor cu dizabilități în toate prioritățile noii Comisii și în documentele și acțiunile corelate (Strategia UE-Africa, noua tranzacție ecologică, strategia pentru egalitate, următorul Plan de acțiune de gen…).
În planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024, dorim să recomandăm:

• O colaborare puternică cu organizații ale persoanelor cu dizabilități (DPO) din întreaga lume. Persoanele cu dizabilități ar trebui privite ca experți și parteneri, nu doar ca beneficiari ai programelor de cooperare internațională;

• Măsuri specifice, care vizează apărarea, protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, așa cum sunt consacrate în CRPD, împreună cu măsuri privind persoanele cu handicap în cadrul fiecăruia dintre subiectele abordate de planul de acțiune – o dublă abordare.

• Introducerea unui sistem complet de responsabilizare și monitorizare, care include o perspectivă asupra dizabilității;

• Date dezagregate de calitate cu utilizarea setului de întrebări din grupul Washington;

• Utilizarea indicatorilor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilității ai Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică), pentru a se asigura că elaborarea programelor cu privire la drepturile omului este incluzivă;

• Investiții în consolidarea capacității tehnice a personalului UE – atât la sediu, cât și în delegațiile UE;

• Dezvoltarea unei rețele de puncte focale pentru persoane cu dizabilități în cadrul instituțiilor UE și în toate delegațiile UE;

• Coerență între viitoarea Strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități și aspectele interne și externe ale următorului Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, precum și viitorul Plan de acțiune al UE privind Egalitatea de gen;

• Să se acorde atenție accesibilității atunci când se îmbrățișează noile tehnologii;

• Includerea completă a celor mai marginalizate și sub-reprezentate grupuri, inclusiv femei și fete cu dizabilități și persoane cu dizabilități intelectuale;

• Recunoașterea nevoii de accesibilitate și a amenajărilor corespunzătoare când se planifică bugetul și prioritățile de finanțare;

Așteptăm cu nerăbdare colaborarea noastră viitoare și sprijinul dvs. continuu în promovarea drepturilor omului și includerea persoanelor cu dizabilități în Europa și în lume.

Vă mulțumim anticipat,

Cu stimă,

Yannis Vardakastanis, Președintele Forumului European pentru persoane cu dizabilități (EDF)

Ana Lucía Arellano, Președintele Alianței Internaționale pentru persoane cu dizabilități (IDA)

Dominic Haslam, Președintele Consorțiul Internațional al Dizabilităţii şi Dezvoltării (IDDC)

Articolul Scrisoare comună pentru includerea persoanelor cu dizabilități în următorul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024 apare prima dată în Jurnal Social.

Femeile și fetele cu dizabilități se confruntă frecvent cu discriminare pe criterii de gen și handicap. Acesta este unul dintre motivele pentru care CRPD a inclus o dispoziție specifică privind femeile și fetele cu dizabilități. Articolul 6 din CRPD impune statelor părți la convenție „să recunoască faptul că femeile și fetele cu dizabilități sunt supuse discriminării multiple” și „să ia măsuri pentru a se asigura că acestea beneficiază de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. În Comentariul general nr. 3, Comitetul CRPD a subliniat că, femeile și fetele cu dizabilități sunt afectate nu numai de discriminare multiplă, ci și de discriminare intersecțională și necesită măsuri specifice, se arată în Raportul european privind drepturile omului – nr.3.

,,Deși s-au înregistrat progrese în societate, discriminarea împotriva femeilor și fetelor există încă în prezent, poate chiar în moduri mult mai subtile. Femeile și fetele cu dizabilități se află încă la marginea tuturor mișcărilor pentru drepturile omului și rămân împotmolite într-o poziție dezavantajoasă în cadrul societății. Statutul femeilor și fetelor cu dizabilități nu doar că este mai rău decât cel al altor femei și fete, dar este și mai rău decât cel al omologilor lor de sex masculin și, mai ales, în zonele rurale, unde sistemele matriarhale și sistemele economice primare, cu mai puține servicii și oportunități pentru acest grup decât în mediile urbane, sunt încă predominante. ” a declarat Ana Pelaez, membru al Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor și președinte al Comitetului Femeilor al EDF

În practică, femeile și fetele cu dizabilități se confruntă cu bariere în cele mai multe domenii ale vieții și sunt încă tratate inegal, refuzându-li-se drepturile fundamentale, ceea ce constituie forme agravate de discriminare pe motive de handicap și sex. Femeile și fetele cu dizabilități intelectuale și / sau psihosociale, femeile cu deficiențe de auz și femeile cu dizabilități multiple se confruntă cu riscuri mai mari de a fi marginalizate și abuzate, precum și cu mai multe provocări pentru a raporta abuzurile și a cere dreptate.

În realitate, prejudecățile și lipsa măsurilor de sprijin împiedică accesul lor la educație, la ocuparea forței de muncă și la participarea acestora în societate în general, inclusiv participarea politică, în comparație cu alte femei și fete și bărbați cu sau fără dizabilități. Unitățile sanitare care pot părea neutre continuă să fie discriminatorii atunci când nu includ paturi de examinare accesibile pentru screening-uri ginecologice, interpretarea limbajului semnelor pentru femeile cu deficiențe de auz sau informații ușor de înțeles pentru viitoarele mame cu dizabilități intelectuale.

Violența și abuzul sub formă de sterilizare forțată, mutilarea genitală a femeilor și avortul constrâns sunt alte exemple clare ale negării drepturilor femeilor, adolescenților și fetelor cu dizabilități, fără a-și da consimțământul sau a înțelege pe deplin intențiile, în special referitoare la femei și fete cu dizabilități plasate în medii instituționale. Mărturiile lor pot fi chiar respinse de poliție sau în cadrul procedurilor judiciare, din cauza înlăturării capacității legale sau a „lipsei de credibilitate”, refuzându-li-se astfel accesul la justiție și la căi de atac efective.

Toate aceste acte și practici constituie încălcări grave ale drepturilor lor fundamentale și ar trebui condamnate și sancționate efectiv. Ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice („Convenția de la Istanbul”) de către UE și de toate statele membre este extrem de necesară.

Articolul Raportul european privind drepturile omului (nr.3) – Genul și dizabilitatea: femeile și fetele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Articolul Un grup de ONG-uri solicită Consiliului Europei să adopte Directiva privind lupta împotriva discriminării apare prima dată în Jurnal Social.