Mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități s-a reunit în Lituania pentru a solicita un standard decent de viață pentru toate persoanele cu handicap din Europa. Aceasta cere ca ,,nimic despre noi, făra noi” să devină realitate.

Adunarea Generală a Forumului european pentru persoanele cu dizabilități (EDF)  a avut loc la Vilnius, Lituania, în zilele de 26 și 27 mai, organizată și găzduită de EDF și de Forumul lituanian pentru persoanele cu dizabilități. Adunarea a reunit peste 150 de delegați din toată Europa, în Vilnius, Lituania, în acest weekend. Concluzia a fost clară: autoritățile europene și naționale trebuie să facă mai mult pentru a implica în mod semnificativ persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă.

Adunarea a început cu un apel puternic la participarea politică a persoanelor cu dizabilități la alegerile europene. Toate persoanele cu handicap ar trebui să aibă dreptul de a vota și ar trebui să poată vota. Persoanele cu dizabilități ar trebui să fie alegători și să fie aleși, pentru a se asigura că problemele lor sunt esențiale pentru procesul decizional politic din Europa.

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru persoanele cu dizabilități, a declarat:
,,Trebuie să votăm. Trebuie să păstrăm proiectul european în mâinile noastre. Persoanele cu dizabilități și familiile lor trebuie să voteze. Candidații cu dizabilități trebuie să candideze pentru alegeri.”

Adunarea Generală a inclus o întâlnire între Forumul european pentru persoane cu dizabilități, Forumul lituanian pentru persoane cu dizabilități și autoritățile naționale; o conferință cu privire la punerea în aplicare a directivei privind accesibilitatea site-urilor web și discuțiile privind evaluarea handicapului, pilonul european al drepturilor sociale, viitorul fondurilor structurale europene și Actul european privind accesibilitatea.

Membrii EDF au avut, de asemenea, ocazia de a discuta cu raportorul Comitetului CRPD, Stig Langvad, cu privire la redactarea comentariului general nr. 7 și au subliniat necesitatea ca organizațiile persoanelor cu handicap să fie implicate pe deplin și să fie consultate îndeaproape în toate spațiile de luare a deciziilor publice în condiții de egalitate cu ceilalți.

În data de 25 mai, Forumul european pentru persoanele cu handicap și Forumul lituanian pentru persoanele cu handicap s-au întâlnit cu Linas Kukuraitis, Ministrul Muncii și Protecției Sociale din Lituania. A avut loc o discuție amplă despre punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

Yannis Vardakastanis, președintele EDF, a subliniat importanța implicării organizațiilor persoanelor cu handicap în toate aspectele legate de punerea în aplicare și monitorizarea Convenției. S-a discutat, de asemenea, despre importanța consolidării capacității mișcărilor naționale ale persoanelor cu dizabilități și a asigurării cooperării între organizațiile persoanelor cu handicap din întreaga Europă.

,,Țările trebuie să asigure un sprijin adecvat pentru mișcarea națională a persoanelor cu dizabilități. Aceasta este o obligație esențială de a pune pe deplin în aplicare Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap”, a afirmat Yannis Vardakastanis.

Delegații au discutat despre directiva privind accesibilitatea site-urilor web cu Marco Marsella, șeful unității G3 în cadrul Direcției Generale pentru Comunicații, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene și Shadi Abou-Zahra, specialist în tehnologia și strategia Inițiativei privind accesibilitatea conținutului web din cadrul Consorțiului World Wide Web.

Reuniunea a fost precedată de o declarație a comisarului Mariya Gabriel, comisarul european responsabil pentru economia si societatea digitale, care a evidențiat importanța acestei directive privind crearea de tehnologii digitale incluzive.

Marco Marsella a insistat asupra importanței implicării tuturor părților interesate în transpunerea directivei în legislația națională. El i-a asigurat pe delegați că Comisia Europeană va revizui cu atenție legile naționale și le va contesta dacă acestea nu sunt în conformitate cu spiritul și litera directivei.

Shadi Abou-Zahra a subliniat că nu doar site-urile trebuie să fie accesibile, ci și instrumentele folosite pentru a le crea.

Alejandro Moledo a concluzionat că ,,organizațiile persoanelor cu handicap trebuie să acționeze acum pentru a se asigura că directiva este transpusă corect. Trebuie să contactăm guvernele și să cerem să fim implicați pe deplin.”

Studii de caz din Danemarca, Slovenia, Spania și Lituania au evidențiat faptul că implicarea organizațiilor persoanelor cu handicap este necesară pentru ca procesul de transpunere să fie mai ușor, mai eficient și mai rentabil pentru guvernele naționale. De asemenea, ei și-au explicat acțiunile de susținere până în prezent, pentru a se asigura că directiva a fost transpusă în cel mai ambițios mod posibil, inclusiv cel mai larg scop și fără lacune.

Delegații au apreciat recomandările privind transpunerea în setul de instrumente EDF pentru Directiva Web.
,,Dacă e nevoie, vom protesta pe străzile Capitalelor UE pentru Fonduri Structurale Inclusive”, a declarat președintele EDF.
EDF și-a exprimat îngrijorarea profundă față de propunerea actuală privind politica de coeziune 2021-2027 și a solicitat creșterea bugetului, precum și asigurarea faptului că nevoile persoanelor cu dizabilități vor fi întotdeauna luate în considerare, în toate proiectele finanțate de UE.

De asemenea, este esențial ca fondurile structurale să sprijine accesibilitatea persoanelor cu handicap și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru persoanele cu dizabilități, a declarat că: ,,Bugetul Uniunii Europene nu trebuie să mai producă excluderea. Mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități va merge pe străzi pentru a garanta acest lucru, dacă trebuie!”

Adunarea Generală a aprobat o rezoluție privind viitorul politicii de coeziune 2021-2027. În timpul prezentărilor studiilor de caz din Lituania, Portugalia și Croația au fost evidențiate tendințele îngrijorătoare privind evaluarea handicapului în Europa. Lipsa sprijinului adecvat, a evaluării individuale și concentrarea asupra unui model medical al dizabilității, printre altele, conduc la discriminare, risc crescut de sărăcie și probleme de sănătate cauzate de stres și anxietate.

,,Este clar că mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie mai implicată în procesul de evaluare a dizabilităților”, a declarat Yannis Vardakastanis. Rodolfo Cattani, membru al Comitetului executiv, a adăugat : ,,Evaluarea handicapului este o prioritate pentru EDF. Trebuie să ne asigurăm că modificările se fac în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și cu protecția deplină a indemnizațiilor de invaliditate.”
Evaluarea handicapului trebuie să fie cât mai obiectivă, asigurând respectul și demnitatea persoanelor cu dizabilități.

Forumul european pentru persoanele cu handicap a adoptat o rezoluție de urgență cu privire la Actul european privind accesibilitatea. Solicităm ca Actul:
• Să sprijine dispozițiile privind accesibilitatea altor acte ale Uniunii, cum ar fi
Directiva privind achizițiile publice sau regulamentele privind fondurile UE;
• să includă o clauză obligatorie privind accesibilitatea mediului construit;
• să acopere integral serviciile de urgență;
• să acopere toate microîntreprinderile;
• să cuprindă în mare măsură serviciile de transport;
• să nu limiteze domeniul de aplicare al terminalelor de autoservire;
• să se asigure că serviciile media audiovizuale și accesul la acestea pot beneficia de cerințele comune de accesibilitate.

De asemenea, rezoluția include cerința de a adopta un principiu orizontal privind promovarea egalității între bărbați și femei, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și nediscriminarea în ceea ce privește Regulamentul cu privire la dispozițiile comune privind fondurile structurale și de investiții 2021-2027.

Au avut loc alegeri pentru un post vacant în cadrul Consiliului Forumului European pentru persoanele cu handicap. Adunarea Generală a ales-o pe Þuríður Harpa Sigurðardóttir, președintele Organizației pentru persoanele cu dizabilități din Islanda (ÖBÍ Öryrkjabandalag Íslands), în calitate de nou membru al consiliului.
Adunarea Generală s-a încheiat cu o intervenție a lui Kamil Goungor, noul președinte al Comitetului pentru Tineret al Forumului european pentru persoane cu dizabilități. În cadrul acesteia, el a subliniat faptul că tinerii cu dizabilități se confruntă cu o dublă discriminare.

El a declarat: ,,Este dificil pentru o persoană cu dizabilități să fie angajată. Dar este de două ori mai dificil dacă ești tânăr și ai un handicap.”
EDF s-a angajat să crească considerabil vizibilitatea și impactul tinerilor în activitatea sa.

Următoarea Adunare Generală este stabilită provizoriu pentru 1 și 2 iunie 2019.

Sursa…

Album foto aici…

Traducere: Lavinia Elena Niculicea

Notă:

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este membru cu drepturi depline al EDF. CNDR a fost reprezentat la prezenta Adunare Generală de către Tudorel Tupiluși, președintele Asociației Naționale a Nevăzătorilor.

Articolul O Europă pentru toți – EDF s-a reunit în Lituania pentru a cere un standard decent de viață pentru toate persoanele cu dizabilități din Europa apare prima dată în Jurnal Social.

Petiție adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii și Justiției Sociale

Membru cu drepturi depline al European Disability Forum (EDF), Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este o organizație de tip federație, fără scop patrimonial, neguvernamentală, umanitară, apolitică, non-profit, formată din organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Consiliul Național al Dizabilității din România s-a înființat la solicitarea Comisiei Europene ca cerință a integrării României în Uniunea Europeană.

CNDR are misiunea de a apăra și promova drepturile şi interesele legitime comune tuturor persoanelor cu dizabilităţi din România.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) își manifestă indignarea față de lipsa de preocupare a decidenților privind condiția de sărăcie și excluziune socială în care se află persoanele cu dizabilități din România.

În repetate rânduri CNDR a atras atenția că nivelul cuantumului prestațiilor sociale, în plată la această dată, nu ajută persoanele cu dizabilități, nu le îmbunătățește condițiile și nivelul de trai și menține procesul de marginalizare socială al acestora.

Creșterea valorii sprijinului financiar acordat persoanelor cu dizabilități, așa cum este ea stabilită de Executiv la 30.06.2017, nu este în măsură să rezolve această importantă problemă. Drepturile băneşti acordate persoanelor cu dizabilități/handicap reprezintă numai o parte din echivalentul valoric al serviciilor acordate în instituţiile de stat pentru aceste persoane. Cu alte cuvinte, menținerea persoanelor cu dizabilități în familie costă mult mai puțin decât instituționalizarea lor și le respectă dreptul de a avea locuințe adecvate.

Nivelul măririlor acordate etapizat pe parcursul anului 2018 naște sentimentul unor măsuri paliative, nu ne convinge că există voință și preocupare reală ale acestui Guvern pentru asigurarea unui nivel de viață decent, consacrat la nivel constituțional.

Prin stabilirea unei legături directe între nivelul indemnizației lunare și al bugetului personal complementar de valoarea indicelui ISR se săvârșește o mare nedreptate față de persoanele cu dizabilități:

Potrivit Legii nr. 76/2002, act normativ care reglementează sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, ”Indicatorul social de referință” al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestațiile bănești suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, acordate atât în vederea asigurării protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, cât și în vederea stimulării anumitor categorii de persoane pentru a se încadra în muncă, precum și a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în căutarea unui loc de muncă.

Cu alte cuvinte, cei 500 de lei sunt acordați unor persoane valide care sunt temporar în stare de nevoie din cauza șomajului, și suma are drept scop ajutarea acestora cu caracter tranzitoriu, până la găsirea unui nou loc de muncă.

Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora, din cauza unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene. Noi nu avem nevoie doar de un sprijin temporar și limitat, astfel încât să nu determine lipsa preocupării de a găsi un loc de muncă.

Necesitățile personei cu handicap sunt cu totul altele, decurgând în primul rând din starea de sănătate precară a acestora. Oare Doamna Ministru cunoaște la cât se ridică cheltuielile lunare ale unei persoane cu dizabilități pentru a-și procura materiale igienico-sanitare, strict necesare conservării sănătății, asigurării igienei corporale, dar și păstrării demnității acesteia? Suntem aproape convinși că NU… Mulți dintre noi au nevoie de o dietă aparte, diversificată și de un nivel calitativ superior, ceea ce implică sume importante. La acestea se adaugă cheltuieli semnificative pentru dispozitivele medicale, încălțăminte ortopedică, produse pentru cei cu incontinență urinară (pamperși, traverse, sonde urinare etc.) lucruri pe care trebuie să le achiziționeze persoana cu dizabilități/handicap sau familia – daca are. Și la toate aceste cheltuieli se mai adaugă facturi (curent, apa, gunoi, încălzire, telefon), costuri pentru îmbrăcăminte și, nu în ultimul rând, mâncarea. Din ce? Din 340 de lei/luna?

Marea majoritate a persoanelor cu dizabilități/handicap se află în imposibilitate obiectivă de a munci, provocată fie de handicap, fie de lipsa unor oportunități reale, deci nu îi este suficientă o sumă de minima subzistență.

Cu toate că Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap conține o dispoziție expresă privind actualizarea prestației sociale – și anume:

„art. 58, (13) Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creșterii prețurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului”

ultima valoare a prestației sociale (indemnizație și buget personal complementar), de care beneficiază adultul cu handicap, a fost stabilită în anul 2015 – și nu a fost indexată anual cu indicele inflației fiind în prezent de:
a) indemnizația lunară, indiferent de venituri:
 234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
 193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
 106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
 79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
 39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

Adulții încadrați în gradul de handicap grav încasează în total 340 lei lunar, adulții încadrați în grad de handicap accentuat încasează în total 272 lei lunar, iar adulții încadrați în grad de handicap mediu încasează în total 39 lei lunar.

Din 2006 de când a intrat în vigoare legea 448/2006 și până în prezent, prestația socială a avut o evoluție în trepte, trepte foarte mici cum se vede în continuare, în timp ce salariul minim brut pe economie a crescut constant an de an. Dacă la intrarea în vigoare a legii 448/2006 această prestație socială pentru adultul încadrat în gradul de handicap grav era de 259 lei lunar, în anul 2012 a crescut la 293 lei lunar, iar din 2015 și până în prezent s-a majorat la suma de 340 lei lunar, adică cu cca 30%; salariul minim brut în schimb a crescut de la 330 lei lunar, în 2006, la 1450 lei în prezent, adică de 4,39 ori.

De asemeni, dacă se urmărește valoarea prestației sociale față de salariul minim brut, se constată o scădere enormă, de la cca 78% în 2006, la cca 23% azi, în 2017.

Putem spune astăzi că o asemenea situație nu se regăsește în nicio țară din UE și credem că în nicio țară democrată și civilizată din lume, situația din România fiind aproape de definirea uneia de genocid față de persoanele cu dizabilități/handicap.

Așa cum este prevăzut în art. 28 din Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007, semnată de România la 26 septembrie 2007 și ratificată prin Legea nr. 21/2010:
1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la un standard adecvat de viață pentru ele și familiile lor, inclusiv la alimentație, îmbrăcăminte și locuință adecvate și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate;
2. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la protecție socială și posibilitatea de a se bucura de acest drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova respectarea acestui drept.

Conform art. 50 din Constituția României:
“Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.”

Menționăm că nu s-a ținut cont de situația actuală referitoare la existența acestor categorii de persoane, care și în acest context sunt discriminate și obligate să trăiască, sau mai bine zis, să supraviețuiască cu sprijinul material al familiei (în mod special ne referim la adulții cu handicap).

În acest context, vă rugăm cu respect să analizați situația actuală în care trăiesc persoanele cu dizabilități/handicap în România și să găsiți o modalitate de a le majora prestația socială (indemnizația lunară și bugetul complementar) cu 100% urmând ca această prestație să fie majorată ori de câte ori se majorează salariul minim brut pe economie.

În cazul în care nu va fi luată în considerare această petiție, noi – asociațiile membre CNDR- considerăm că se procedează la o discriminare severă, în primul rând asupra persoanelor cu handicap sever și asociat, dar și a celorlalte categorii de persoane cu dizabilități din România.

În acest context, CNDR este obligat să se adreseze EDF-ului pentru a susține drepturile persoanelor cu handicap din România care sunt segregate, respectiv la U.E. secțiunea Drepturile Omului.

Comitetul Director al CNDR

Articolul Stabilirea unei legături directe între nivelul prestației sociale și valoarea ISR săvârșește o mare nedreptate față de persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.