Guvernul a aprobat joi, 16 noiembrie 2023, finanțarea Sistemului Național Integrat de Asistență Socială, care va facilita accesul la mai multe tipuri de servicii publice electronice, prin integrarea bazelor de date ale mai multor instituții, anunță Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), într-un comunicat.

,,Executivul a aprobat investițiile pentru implementarea „Sistemului Național Integrat de Asistență Socială – SNIAS”, necesar pentru digitalizarea domeniului protecției sociale, precum și realizarea sistemului informatic integrat care să asigure interacțiunea online a cetățeanului cu ANPIS și cu instituțiile din subordine”, se arată în comunicat.

Potrivit MMSS, dezvoltarea acestui sistem informatic central în cadrul ANPIS va susține reformele pentru asistența socială, va asigura integrarea, corelarea și managementul optim al tuturor informațiilor, va crește gradul de conștientizare a cetățenilor cu privire la acordarea beneficiilor de asistență socială, precum și gradul de accesibilitate a serviciilor digitale în domeniul muncii și protecției sociale pentru utilizatorii vulnerabili.

Totodată, va duce la eliminarea plăților necuvenite care ulterior trebuie restituite de către beneficiari.

,,Acest proiect de investiții vizează creșterea nivelului de digitalizare a beneficiilor de asistență socială, prin operaționalizarea unei platforme digitale. Această platformă va permite gestionarea online a cazurilor în funcție de caracteristicile individuale, printr-un singur punct de contact, fără deplasare la ghișeu, facilitându-se astfel accesul la o gamă largă de servicii publice electronice, la asistență, consiliere și îndrumare”, se mai menționează în comunicat.

De asemenea, va fi realizată interoperabilitatea cu alte baze de date relevante, cum sunt cele ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ministerului Afacerilor Interne – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și altele.

Cheltuielile aferente proiectului de investiții vor fi finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, valoarea totală a proiectului fiind de 255.043 mii lei, iar durata de implementare de 36 luni.

Articolul Guvernul a aprobat finanțarea Sistemului Național Integrat de Asistență Socială, care va facilita accesul la mai multe tipuri de servicii publice electronice, prin integrarea bazelor de date ale mai multor instituții apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu 18 august 2023, vor fi posibile înscrierile pentru finanțare de stat în vederea înființării de întreprinderi sociale în zonele urbane și rurale. Mai exact, este vorba despre o finanțare destinată anumitor persoane vulnerabile, prin intermediul ONG-urilor, sindicatelor, patronatelor și nu numai, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) într-un comunicat.

,,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa, în data de 18 august 2023, două apeluri de proiecte dedicate antreprenoriatului social din zonele rurale și urbane, bugetul total alocat acestor investiții fiind de 214 milioane de euro. Apelul de proiecte care vizează înființarea de întreprinderi sociale în zonele rurale este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, iar cel dedicat zonelor urbane, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027”, se arată în comunicat.

Pentru ambele proiecte, înscrierile se desfășoară timp de aproximativ trei luni, și anume în perioada 18 august (ora 16:00) – 13 noiembrie (ora 16:00), prin sistemul informatic MySMIS2021. 

„Prin cele două apeluri pe care le vom lansa, dăm acces la finanțare tuturor celor interesați să dezvolte antreprenoriatul social, adică persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, tinerilor cu vârsta de peste 30 ani, șomerilor, persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii și persoanelor inactive. Cu ajutorul acestor finanțări, beneficiarii vor dobândi competențe antreprenoriale care să le permită dezvoltarea întreprinderilor sociale și crearea de locuri de muncă pentru categoriile vulnerabile. Numărul estimat de întreprinderi care se vor deschide este de peste 1.400, dar dincolo de cifre, cred că impactul pozitiv creat în comunitate va fi unul mult mai mare decât putem noi estima”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Potrivit MIPE, pentru cele două finanțări pentru întreprinderi sociale, solicitanții eligibili sunt entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale, precum și furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.

Activitățile eligibile în cadrul proiectelor sunt cele de formare în competențe antreprenoriale și dezvoltarea planurilor de afaceri, tutorat/ mentorat, asistență/ consiliere, role models etc, inclusiv prin activarea potențialului antreprenorial al unor persoane aparținând grupurilor dezavantajate.

Pentru mai multe informații despre cele două finanțări ale MIPE, accesați: https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-incluziune-si-demnitate-sociala-poids-2021-2027din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelurile-competitive-spriji/, respectiv:

https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-educatie-si-ocupare-peo-2021-2027-din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelul-competitiv-sprijin-pentru-infiinta/

Articolul Antreprenoriat social: Pot fi accesați bani pentru înființarea de întreprinderi sociale în zonele urbane și rurale, din 18 august 2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat joi, 23 iunie, 2022, o serie de măsuri în sprijinul persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea unui mecanism sustenabil de finanțare a îngrijirii de lungă durată a acestora, respectarea împărțirii responsabilităților financiare între autoritățile publice locale și cele centrale, dar și a principiului prevenției în domeniu, respectiv acordarea cu prioritate a îngrijirii vârstnicului în comunitate, pentru a preveni agravarea situației de dependență, informează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS)

Astfel, potrivit sursei citate, dacă până acum beneficiau de susținere financiară de la bugetul de stat doar căminele publice pentru persoane vârstnice, Guvernul a modificat și completat joi Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, astfel încât de această măsură să beneficieze și serviciile publice de îngrijire la domiciliu și centrele de zi de asistență și recuperare.

,,Acestea vor beneficia de sume de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare, în valoare de minimum 10% din suma minimă necesară cheltuielilor anuale pentru furnizarea serviciilor sociale, al cărei cuantum se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Standardul minim de cost pentru îngrijirea la domiciliu a unei persoane vârstnice dependente este, în acest moment, de 23.400 lei/an, pentru un număr de 15 ore de îngrijire pe săptămână”, se arată într-un comunicat al MMSS.

Conform sursei citate, actul normativ mai prevede ca alocaţia bugetară în cazul unui beneficiar, stabilită în planul de servicii sociale, să se transfere furnizorului de servicii sociale cu care beneficiarul sau reprezentantul său legal încheie un contract de servicii sociale, după principiul ,,resursa financiară urmează beneficiarul”.

Executivul a adus o serie de clarificări și în ceea ce privește angajarea personalului de îngrijire în cadrul serviciului de asistență comunitară al serviciul public de asistență socială, cu timp parțial de lucru sau cu normă întreagă.

,,În plus, îngrijitorii informali, adică membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei vârstnice, pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumătate de normă, cu suportarea din bugetul local a unei indemnizații echivalente cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Și pentru acordarea acestei indemnizații se asigură de la bugetul de stat cel puțin 10%”, se mai menționează în comunicat.

Proiectul de lege aprobat, în ședința de joi, face parte dintr-un pachet de acte normative, care vizează reforma domeniului îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, încă un pas pentru îndeplinirea jalonului 399 din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de implementare anul acesta.

Articolul Resurse de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare a serviciilor publice de îngrijire la domiciliu și a centrelor de zi pentru persoane vârstnice apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a lansat în consultare publică ghidul „Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19”.

Obiectivul general al proiectului este creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și vulnerabilitate pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități, izolate la domiciliu sau cu restricții și dificultăți de deplasare.

Activități finanțabile:

• Furnizarea de servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități.

• Înființarea, dezoltarea și funcționarea unui centru de coordonare si monitorizare care include Servicii de tip call center.

În cadrul proiectului „Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19” vor fi asigurate finanţări pentru 1.000 de asistenţi sociali care să acopere nevoile unui număr de minim 100.000 de persoane vârstnice sau cu dizabilităţi, aflate în carantină.

Bugetul apelului va fi de18 milioane euro, fonduri europene şi contribuţia naţională, iar proiectul va fi implementat în întreaga ţară.

Articolul A fost lansat programul de finanțare ,,Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19” apare prima dată în Jurnal Social.

Prea mulți copii, persoane cu dizabilități, persoane cu probleme de sănătate mintală și alte grupuri vulnerabile sunt lipsite în mod inutil de îngrijirea familiei și a comunității, deoarece sunt plasate în instituții rezidențiale la scară largă.

Potrivit celor mai recente date furnizate de UNICEF, cel puțin 2,7 milioane de copii din întreaga lume trăiesc în instituţii rezidenţiale. Europa Centrală și de Est s-a dovedit a avea cea mai înaltă rată la nivel mondial de copii separați de familiile lor, cu 666 de copii din 100.000 care trăiesc în îngrijire rezidențială. Practic, cifra este de peste cinci ori mai mare decât media globală de 120 copii la 100.000 de locuitori. Construirea sau întreținerea instituțiilor, oriunde în lume, nu reprezintă nici soluția adecvată, nici utilizarea corectă a fondurilor pentru copiii vulnerabili. În schimb, angajamentele și resursele ar trebui direcționate către îngrijirea de tip familial.

Cu sprijinul UE, unele țări au reușit să reducă considerabil numărul de copii instituționalizați în ultimul deceniu. Însă mai sunt multe de făcut.

În cel mai recent raport ,,Încheierea instituționalizării și consolidarea îngrijirii de tip familial a copiilor din Europa și dincolo de ea”, UNICEF pledează pentru un angajament sporit față de dezinstituționalizare în următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și solicită 10 acțiuni specifice:

1. Păstrarea principiilor care sunt deja atașate fondurilor structurale și de investiții europene;

2. Prioritizarea tranziției spre îngrijirea comunitară în toate fondurile UE;

3. Prioritizarea tranziției spre îngrijirea de tip familial în toate acțiunile externe ale UE;

4. Integrarea îngrijirii de tip familial în toate domeniile politice relevante ale UE și promovarea serviciile sociale incluzive în cadrul Acordului post-Cotonou, Consensului european privind dezvoltarea și a Agendei 2030.

5. Consolidarea monitorizării acestor reguli și politici în toate etapele dezinstuționalizării și dezvoltarea serviciilor comunitare (nu doar la nivel de reglementare), prin implicarea societății civile, a utilizatorilor de servicii și a tuturor părților interesate relevante și prin folosirea unei colectări îmbunătățite a datelor în cadrul acestui proces.

6. Clarificarea faptului că scopul condițiilor UE care interzic instituționalizarea nu este doar de a eradica sărăcia, ci să realizeze incluziunea socială și protecția drepturilor omului.

7. Consolidarea normelor existente privind finațarea, astfel încât acestea să fie aplicabile tuturor politicilor interne și tuturor statelor membre ale UE.

8. Utilizarea unei abordări coerente bazată pe drepturi în ceea ce privește alocarea fondurilor UE și definirea politicilor UE.
9. Susținerea discuțiilor internaționale privind dezinstituționalizarea și convingerea altor donatori de a acorda prioritate acestei probleme.

10. Acțiuni de incluziune socială în următorul cadru financiar multianual, incluzând:

• Deinstituționalizarea și consolidarea sistemelor de protecție a copilului;

• Suport familial;

• Dezvoltarea copilăriei timpurii;

• Educație incluzivă;

• Servicii sociale și de sănătate;

• Îngrijire alternativă de calitate, inclusiv formarea adecvată.

Articolul Cele mai recente rapoarte UNICEF solicită Uniunii Europene să consolideze finanțarea pentru tranziția de la îngrijirea rezidențială la cea de tip familial apare prima dată în Jurnal Social.