Sursa foto: Forumului European al Dizabilității

În cadrul celei de-a cincea ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), desfășurată la Bruxelles, pe 23 mai, au avut loc trei paneluri ce au dezbătut problemele stringente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.

Potrivit Forumului European al Dizabilității (EDF), unul dintre paneluri s-a axat pe problemele cauzate de lipsa incluziunii sociale și a egalității persoanelor cu dizabilități, cum ar fi: creșterea gradului de sărăcie, creșterea costului vieții, bariere în calea vieții independente și a incluziunii în educație și pe piața muncii.

Dezbaterea a fost moderată de Nadia Hadad, membră a Comitetului executiv al EDF, și de europarlamentarul Marc Angel, vicepreședinte al Parlamentului European. Printre vorbitori s-au numărat: Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, Tamara Byrne, reprezentanta Comitetului pentru Tineret al EDF, Markus Schefer, membru al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și reprezentanți ai Rețelei europene de combatere a sărăciei și ai Equinet.

Principalele concluzii au fost următoarele:

• Importanța accesibilității ca mijloc de realizare a drepturilor omului și a incluziunii sociale;
• Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Rolul instituțiilor UE în acest sens nu este doar de a aloca fonduri, ci și de a efectua audituri pentru a asigura respectarea convenției.
• Guvernele nu trebuie să reducă sau să elimine pensiile de invaliditate atunci când persoanele cu dizabilități se angajează. Aceste indemnizații acoperă costurile suplimentare legate de traiul într-o societate inaccesibilă și inegală.
• Autoritățile trebuie să acorde o atenție deosebită problemelor femeilor cu handicap și ale persoanelor cu  dizabilități care fac parte din alte grupuri marginalizate.
• Trebuie colectate date defalcate pe handicap.
• Trebuie consolidate programele care vizează scoaterea din sărăcie a persoanelor cu dizabilități.
• Persoanele cu dizabilități și organizațiile lor pot contacta organismele de promovare a egalității și Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a raporta problemele și a contribui la o mai bună responsabilizare a guvernului.

Vicepreședintele Parlamentului European, Marc Angel, a deschis sesiunea, exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul crizei costului vieții asupra persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește locuințele accesibile și la prețuri rezonabile. El a cerut participanților să avertizeze Parlamentul, în cazul în care fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.

Foto: Klaus Tontsch

Comisarul Dalli a subliniat numeroasele bariere cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, de la educație și locuri de muncă accesibile, până la găsirea de locuințe la prețuri accesibile și sprijin pentru a trăi independent:. ,,Inegalitățile din societățile noastre stau la baza excluziunii sociale și a sărăciei”.

Ea a lăudat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a explicat modul în care aceasta a influențat actuala strategie a UE privind persoanele cu handicap:

Sprijinirea vieții independente: Comisia va prezenta orientări privind viața independentă în 2023. În 2024, aceasta va defini standardele minime de calitate pentru serviciile de sprijin.

Stimularea ocupării forței de muncă: în 2022, Comisia a prezentat pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Comisarul a declarat: ,,Nu ne mai putem permite pierderea de capital uman care rezultă din barierele structurale care împiedică persoanele cu handicap să intre pe piața muncii.”

Accesibilitate: Comisarul a explicat că reprezentanții Comisiei sprijină punerea în aplicare a legislației existente prin intermediul fondurilor UE, verificarea legilor naționale și susțin noul centru european de resurse pentru accesibilitate, AccessibleEU, care ajută țările să aplice normele.

Tamara Byrne i-a urmat comisarului Dalli, subliniind modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale sunt adesea ignorate. Ea a explicat că ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu a condus adesea la îmbunătățiri reale.

Tamara a vorbit despre experiența sa în învățământul de masă și despre faptul că aceasta a fost un exemplu rar de bune practici, datorită sprijinului adecvat și profesorilor care nu aveau prejudecăți. Cu toate acestea, chiar și atunci, guvernul nu a văzut potențialul ei și a trebuit să-și susțină cauza pentru a se putea înscrie la facultate. ,,Nu cred că oamenii își dau seama cum modul în care este structurată societatea poate să îmi răpească posibilitatea de a alege atât de multe lucruri, cum ar fi unde vreau să lucrez, ce fel de slujbă vreau, unde vreau să locuiesc și cu cine vreau să locuiesc”, a afirmat ea.

Ea și-a împărtășit visul de a călători în Europa în mod independent și de a avea o viață fără a fi nevoită să se bazeze pe sprijinul membrilor familiei: ,,Merit să fiu tratată ca un adult, nu ca un copil. Părinții mei nu mă pot întreține pentru tot restul vieții mele”.

Aceasta a solicitat guvernelor să se asigure că pensiile de invaliditate nu vor fi eliminate atunci când persoanele cu handicap vor avea un loc de muncă remunerat.

Nadia Hadad a încheiat sesiunea, subliniind faptul că persoanele cu dizabilități trebuie să lupte în continuare pentru fiecare drept din viața de zi cu zi: ,,O luptă pentru a fi respectate și pentru a fi considerate și văzute ca ființe umane”. Ea a solicitat sancțiuni și norme de aplicare pentru statele membre care nu respectă drepturile persoanelor cu handicap.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a explicat că indemnizația de handicap din România este insuficientă și a vorbit despre stereotipurile prejudiciabile care afectează persoanele cu dizabilități. Ea a solicitat o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european.

,,Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro. Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței. Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.

Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?

Fără o îndemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități. Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității”, a declarat Daniela Tontsch.

Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD) a fost organizat de EDF și de Parlamentul European și a reunit peste 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități, factori de decizie politică și alte părți interesate. Acest eveniment a fost găzduit în hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles.

Articolul Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități: Combaterea inegalității, a excluziunii sociale și a sărăciei apare prima dată în Jurnal Social.

Membrii Parlamentului European (deputații) au votat ieri, 14 septembrie 2017, în sesiunea plenară amendamentele propuse de Forumul European al Dizabilității la Actul accesibilității. Parlamentul și-a adoptat poziția finală înainte de a începe negocierile cu Consiliul. EDF și membrii săi au făcut o campanie pentru a convinge deputații europeni să asculte vocile cetățenilor lor și să adopte un act ambițios privind accesibilitatea.

EDF menționează că va acorda tot timpul necesar pentru a examina amendamentele și textul final și va reveni cu o analiză aprofundată. Între timp, aceasta este o scurtă actualizare a celor cinci priorități decisive pentru care a militat:

1. Aplicabilitatea actului privind accesibilitatea la alte acte ale Uniunii, cum ar fi achizițiile publice sau fondurile structurale ale UE [articolul 1 alineatul (3)].
Acest punct a fost adoptat, iar domeniul său de aplicare a fost, de asemenea, lărgit în comparație cu propunerea inițială a Comisiei Europene; acum toate legislațiile UE care menționează accesibilitatea ar trebui să fie aliniate la cerințele de accesibilitate din Actul accesibilității.

2. Adoptarea unei clauze puternice și obligatorii privind mediul construit [articolul 3 alineatul (10)].
Acest punct a fost adoptat, ceea ce înseamnă că cerințele de accesibilitate ale Actului privind accesibilitatea se vor aplica nu numai produselor și serviciilor, ci și mediului construit din jurul acestora, de exemplu nu ar trebui să fie accesibil numai un bancomat, ci și clădirea băncii în care bancomatul se află. Cu toate acestea, acest lucru se aplică numai clădirilor noi și renovate din domeniul serviciilor bancare, telefonice și de transport.

3. Aplicarea cerințelor privind accesibilitatea de către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) (articolul 12)
Acest punct a fost respins. Microintreprinderile vor fi excluse din lege și nu vor trebui să-și facă produsele și serviciile (cum ar fi comerțul electronic și cărțile electronice) accesibile. În ceea ce privește IMM-urile, acestea ar trebui să notifice autoritățile în cazul în care produsele și serviciile lor nu sunt accesibile.

4. Accesibilitatea privind transportul
Au existat unele îmbunătățiri, dar unele cerințe importante privind definițiile au fost respinse. Aceasta înseamnă că mijloacele de transport importante, precum metrourile, tramvaiele sau autobuzele locale, sunt încă excluse din lege. Cu toate acestea, cerințele privind transportul din anexa I au fost îmbunătățite în comparație cu raportul inițial al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și s-a confirmat că principalele cerințe privind accesibilitatea transportului vor rămâne în act.

5. Includerea cerințelor de accesibilitate specifice sectorului în anexa I.
La acest punct, au existat unele îmbunătățiri. EDF va oferi mai multe informații despre acest lucru odată ce va analiza amendamentele.

Raportul final a fost adoptat de 537 deputați în favoarea Parlamentului, 89 de abțineri și 12 împotrivă. Plenul Parlamentului a conferit raportorului actului privind accesibilitatea, eurodeputatul Morten Lokkegaard, mandat pentru a începe negocierile cu Consiliul cât mai curând posibil.
EDF apreciază sprijinul tuturor deputaților care au votat pentru amendamentele ce au consolidat textul legii.

„Ne exprimăm regretul că au fost omise câteva puncte esențiale. Vom continua să colaborăm cu membrii noștri în următoarele etape ale procesului pentru a consolida Actul. Acest proces va continua la Consiliu, dar și în timpul negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană (trialog) în următoarele luni”, subliniază reprezentanții Forumului European al Dizabilității.

Material tradus si prelucrat:

Lavinia Elena Niculicea

Sursa…

Articolul Votul crucial al Parlamentului European privind Actul Accesibilității apare prima dată în Jurnal Social.