Guvernul a adoptat, în  ședința de joi, 2 noiembrie 2023, o Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Actul normativ prevede prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri.

,,Guvernul a aprobat prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri, pentru a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituţii rezidenţiale de tip vechi, în alternative de tip familiar sau rezidenţial nou-înfiinţate. Se asigură astfel tranziţia în serviciile sociale rezidenţiale publice de capacitate redusă situate în comunitate, precum şi prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi care trăiesc în situaţii de risc în comunitate”, transmite Guvernul.

Totodată, Executivul a decis ca, începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanţarea de la bugetul de stat a centrelor rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri şi pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate să se asigure exclusiv din bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.

,,Analizând stadiul realizării planurilor de restructurare din fiecare județ, rezultă că sunt probleme privind finalizarea acestora, ceea ce va determina ca, pentru anul 2024, să nu se aloce sume de la bugetul de stat, prin proiectul de lege de aprobare a bugetului de stat pe anul 2024, pentru finanțarea acestei activități, urmând ca județele, din bugetul propriu, să finanțeze integral asistența socială, cu impact asupra bugetelor județelor care nu au venituri proprii din impozite și taxe locale, ci numai cota de 15% din impozitul pe venit colectat la nivelul județului, surse de finanțare limitate, inclusiv o subfinanțare a acestei activități”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.

În acest sens, se modifică alineatul (2) al articolului III şi alineatul (2) al articolului IV din Ordonanţa de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, informează Guvernul.

Guvernul precizează că ,,prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri este necesară având în vedere nevoia unificării termenului de finalizare a procesului de restructurare a serviciilor sociale rezidenţiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri destinate persoanelor adulte cu handicap cu cel al implementării proiectelor prevăzute în Programele de Interes Naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, al căror termen de implementare a fost stabilit la 31 decembrie 2024, conform HG nr. 580/2023”.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă contribuie la planificarea bugetară pentru anul 2024, prin asigurarea finanţării serviciilor sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de la bugetul de stat.

,,Neasigurarea acestui cadru ar împiedica elaborarea bugetelor de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consecinţe negative grave asupra asigurării finanţării serviciilor sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anul 2024”, mai precizează Guvernul.

În prezent, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, este de 853.465 persoane. Dintre acestea, 97,96 % (836.074 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent şi 2,04 % (17.391 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi.

Potrivit notei de fundamentare, prin intrarea în vigoare a actului normativ va fi asigurat accesul la locuire pentru persoanele adulte cu dizabilități, una dintre condițiile esențiale pentru asigurarea unui trai independent, în conformitate cu prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Totodată, se asigură tranziția din serviciile sociale rezidențiale publice în comunitate și prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități care la acest moment trăiesc independent în comunitate.

Articolul Prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri apare prima dată în Jurnal Social.

Guvenul a marcat și în acest an Ziua Mondială de conştientizare a distrofiei musculare Duchenne (World Duchenne Awareness Day). În semn de solidaritate cu pacienţii diagnosticaţi cu această boală, Palatul Victoria a fost iluminat în roşu marţi, 7 septembrie, între orele 20.00 şi 24.00.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, o afecţiune atât de gravă cum este distrofia musculară Duchenne, cea mai frecventă tulburare genetică letală diagnosticată în copilărie, ridică o mulţime de probleme legate asistenţa medicală, dar şi de integrare socială şi acces la educaţie pentru copiii şi tinerii care suferă de această boală invalidantă şi incurabilă.

,,Este firesc să ne implicăm și să susținem orice inițiativă menită să atragă atenția asupra unor probleme concrete cu care se confruntă această categorie de pacienți, pentru care trebuie și vrem să găsim soluții. Suferința lor cu greu poate fi alinată, pentru că nu s-a descoperit încă niciun tratament eficient pentru distrofia Duchenne, dar putem fi alături de ei prin a-i sprijini să aibă o viață decentă și acces la terapiile specializate de care au nevoie, chiar și în această perioadă de pandemie”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Distrofia musculară Duchenne este o afecţiune genetică rară, care afectează exclusiv subiecți de sex masculin și care se manifestă prin atrofierea treptată a tuturor mușchilor. Boala Duchenne este cea mai frecventă dintre distrofiile musculare și este cauzată de deficitul unei proteine numite distrofină, care le permite mușchilor să funcționeze correct. În unele cazuri, această maladie se manifestă încă din stadiul embrionar, în altele însă, ea se manifestă după vârsta de 3 sau 4 ani. După apariția primelor simptome, boala evoluează rapid. În jurul vârstei de 10 ani, copilul ar putea avea nevoie de ajutor la mers, iar la 12 ani, acesta își pierde capacitatea de a se deplasa și este imobilizat în scaunul rulant. În prezent, nu există niciun tratament care să ducă la vindecarea distrofiei musculare Duchenne.

La nivel mondial, unul din 3500 de nou născuţi este afectat de această boală extrem de severă, iar în România peste 600 de familii se luptă pentru ameliorarea calităţii vieţii celor dragi. 

,,Sunt peste 600 de familii afectate de cele mai grave forme de distrofie musculară la nivel naţional. Sunt peste 1.500 de familii afectate de alte tipuri de distrofie musculară la nivel naţional şi tot la nivel naţional nu avem niciun miolog, nu avem niciun serviciu de miologie şi nu avem nicio disciplină de miologie în spitalele din România. Urgenţa cea mai mare pentru noi sunt serviciile specializate şi managementul integrat al distrofiei musculare”, a explicat Izabela Tudorache, preşedinte Asociaţia Parent Project România.

Conform site-ului web al zilei de conștientizare, a fost selectată data de 7 septembrie (7/9), deoarece ea se referă la cei 79 de exoni ai genei distrofinei, proteina deficitară sau absentă în aceste tipuri de distrofie musculară. Tema din acest an este „Duchenne și creierul”, subliniind dificultățile de învățare și problemele comportamentale asociate uneori cu acest tip de distrofie musculară.

De fapt, septembrie a fost declarată Luna de Conștientizare a Distrofiei musculare de către Asociația de distrofie musculară (MDA), pentru a crește gradul de conștientizare a activității sale în ceea ce privește cercetarea, tratamentul și îngrijirea, precum și pentru a strânge fonduri.

Articolul Palatul Victoria, iluminat în roșu, cu ocazia Zilei Mondiale de conştientizare a distrofiei musculare Duchenne apare prima dată în Jurnal Social.

Potrivit sursei citate, prin Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pentru abrogarea unor prevederi legale, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, aprobată azi de Guvern, se asigură punerea în aplicare a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 229/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 9 iulie 2020, prin care instanța de control constituțional a constatat ca fiind neconstituționale în integralitate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020.

,,În acest context, ținând cont de prevederile art. 147 alin. (1) din Constituția României, precum și de faptul că motivele care au determinat emiterea în regim de urgență a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020 subzistă și în prezent, precizăm că actul normativ adoptat astăzi de Guvern conține o serie de măsuri care asigură respectarea drepturilor pacientului și accesul la servicii medicale necesare în condiţiile utilizării eficiente a fondurilor alocate în acest scop”, se menționează în comunicatul CNAS.

Astfel, se aprobă implementarea unui subprogram dedicat persoanelor cu tulburări din spectrul autist în cadrul Programului național de sănătate mintală, care va asigura accesul pacienților care suferă de această afecțiune la serviciile conexe necesare, recomandate de medici specialiști: servicii de logopedie, consiliere psihologică, kinetoterapie. Această măsură are ca scop  îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții sociale, în primul rând pentru copiii cu astfel de afecțiuni.

De asemenea, în cazul pacientelor care au suferit intervenții chirurgicale oncologice la sân, CNAS va deconta intervenția chirurgicală de simetrizare a glandei mamare. Până în prezent, pacientele  cu afecțiuni oncologice la sân care necesitau mastectomie, beneficiau de reconstrucție mamară, la recomandarea specialistului,  fără intervenția chirurgicală de simetrizare a glandei mamare sănătoase cu glanda mamară reconstruită.  Această măsură va avea un impact pozitiv  asupra calității vieții și a reinserției sociale a femeilor care necesită acest tip de intervenție, care până acum se realiza doar contra cost.

Potrivit CNAS, actul normativ aprobat azi reia și demersul normativ pentru punerea în aplicare a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 818/2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei ,,precum şi daune sănătăţii propriei persoane” din cuprinsul art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Astfel, nu vor mai exista situații în care părinții să fie obligați la plata contravalorii serviciilor medicale de care au beneficiat copiii acestora, urmare a unor accidente generate de acești copii.

De asemenea, actul normativ cuprinde și măsuri referitoare la modul de acordare a certificatelor de concediu medical. Astfel, persoanele asigurate într-un stat membru care devin asigurate pe teritoriul României, au dreptul  și vor beneficia, la nevoie, de concediu medical din primele zile de asigurare, în condițiile îndeplinirii stagiului minim de cotizare, respectându-se astfel regulamentele europene în domeniu.

,,În vederea debirocratizării și îmbunătățirii accesului persoanelor asigurate la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, actul normativ aprobat azi elimină obligația prezentării lunare la medicul expert, în cazul bolnavilor diagnosticați cu SIDA și neoplazii, pentru prelungirea până la un an si 6 luni a certificatului de concediu medical. Aceste categorii de pacienți au beneficiat de această reglementare până la data de 9 iulie 2020, în baza OUG nr.25/2020”, se mai arată în comunicatul CNAS.

Persoanele diagnosticate cu tuberculoză au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare, în concordanță cu dispozițiile Legii nr.302/2018.

De asemenea, pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare, se majorează durata maximă a concediilor medicale, pentru a evita majorarea deficitului de personal în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. Astfel, în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, concediul medical se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, iar comisiile de expertiză medico-militară pot propune  acordarea unor concedii medicale de până la 550 de zile.

Articolul Guvernul a adoptat noi măsuri privind accesul la serviciile medicale și acordarea concediilor medicale apare prima dată în Jurnal Social.