Guvernul a adoptat miercuri, 27 noiembrie, Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.050 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2025, față de 3.700 lei cât este în prezent, a anunțat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Decizia a fost luată de Executiv, în urma consultărilor cu sindicatele şi patronatele care fac parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

,,Această decizie de majorare este rezultatul analizelor și dezbaterilor pe care le-am avut cu partenerii sociali, sindicate și patronate, și a ținut cont și de formula de calcul a salariului minim european, care are la bază indicatori economici clari și predictibili. Măsura vizează reducerea numărului de angajați aflați în risc de sărăcie și excluziune socială și va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării și prin creşterea puterii de cumpărare a acestora”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu.

Proiectul de HG pus pe 21 octombrie în dezbatere la Ministerul Muncii și adoptat miercuri prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) Codul muncii, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând  24,496 lei/oră.

Potrivit Ministerului Muncii, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creștere de 9,46 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creșterea pe net de circa 9 %.

De aceasta decizie vor beneficia peste 1,8 milioane de salariați din România, încadrați, îndeosebi în sectoare precum comerțul, transporturile, întreprinderi mici și mijlocii.

În România sunt încadrați cu salariul minim brut garantat în plată 843.668 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 15,4 % din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim la 4.050 de lei vor beneficia însă toți angajații încadrați cu mai puțin de 4.050 de lei lunar, respectiv 1.823.520 salariați.

„La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată s-au avut în vedere:

– art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975;

–  reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

– factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea muncii, evoluția indicelui prețurilor de consum, creșterea economică, creșterea câștigului mediu şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forței de muncă”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de hotărâre de guvern.

Prin aplicarea acestei majorări, România se aliniază directivei europene care prevede că salariul minim trebuie să se situeze între 47% și 52% din salariul mediu brut.

,,Ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 4.050 lei în câștigul salarial mediu brut de 8.597 lei prognozat pentru anul 2025 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (prognoza de vară septembrie 2024), este de 47,1%. De asemenea, majorarea salariului minim va conduce și la creșterea contribuției pentru persoanele cu handicap neîncadrate, întrucât calcului acesteia se raportează la nivelul salariului minim”, precizează Guvernul.

Articolul Salariul minim brut crește la 4.050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025 apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 octombrie 2024, o hotărâre prin care alocă sume suplimentare din Fondul de rezervă bugetară pentru susținerea învățământului preuniversitar, acoperind astfel costurile necesare pentru diverse tipuri de sprijin educațional.

Executivul a decis finanțarea unor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale pentru învățământul preuniversitar, prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, după cum urmează:

• 5,892 milioane lei, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor pe anul 2024, pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special;
• 52,569 milioane lei, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București pe anul 2024, pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă;
• 5,854 milioane lei, pentru finanțarea învățământului particular și a celui confesional, acreditate pe anul 2024, respectiv finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale special, precum și finanțarea burselor prevăzute la art. 108, alin.(l5) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023  (burse de merit, burse sociale, burse tehnologice).

Distribuirea acestor fonduri se va realiza prin Fondul de rezervă bugetară pentru anul 2024, iar repartizarea detaliată pe județe și unități administrative este inclusă în anexa la hotărâre. Fondurile vor fi alocate la nivel local prin decizia Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice, în colaborare cu inspectoratele școlare, în termen de trei zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Suplimentarea bugetului inițial este necesară în urma solicitărilor inspectoratelor școlare de acordare a acestei forme de sprijin tuturor beneficiarilor identificați.

Numărul beneficiarilor identificați este în continuă schimbare, având în vedere că eliberarea Certificatelor de Orientare Școlară și Profesională s-a efectuat pe parcursul anului școlar 2023-2024, respectiv a anului școlar 2024-2025, la date diferite, inclusiv după alocarea bugetului inițial. Astfel, există copii care dețin aceste certificate, dar care nu au beneficiat încă de drepturile aferente.

Articolul Alocarea de fonduri pentru sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul preuniversitar apare prima dată în Jurnal Social.

Valabilitatea Contractului-cadru dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizorii de servicii medicale se prelungeşte până la 30 iunie 2023, transmite CNAS într-un comunicat de presă.

,,Prelungirea este necesară pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în trimestrul al II-lea, în condițiile în care s-a stabilit, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, că un nou model de Contract-cadru va fi finalizat până la sfârșitul trimestrului respective”, precizează CNAS.

Decizia de prelungire a Contractului-cadru a fost luată printr-o Hotărâre aprobată în cursul şedinţei executivului de miercuri, 22 martie 2023.

Actul normativ mai prevede că furnizorii de servicii conexe actului medical care desfăşoară activitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au obligația ca până la data de 30 iunie 2023 să facă demersurile necesare pentru utilizarea cardului național în procesul de acordare a serviciilor decontate de CNAS.

„La ora actuală, am finalizat etapele de dezbateri publice, negocieri şi consultări pentru viitorul Contract-cadru, care va cuprinde noutăți importante pe toate domeniile de asistenţă medicală, dar mai ales pe asistenţa medicală primară, unde vor fi introduse noi instrumente de stimulare a serviciilor medicale de prevenţie şi de orientare a pacienţilor pentru depistarea precoce a bolilor şi pentru tratarea afecţiunilor ce pot fi abordate în ambulatoriu”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

În data de 1 iulie 2023, noul Contract-cadru va intra în vigoare, după ce va fi supus aprobării în ședința de Guvern. 

Potrivit unei informări de la sfârșitul lunii februarie a CNAS, proiectul cuprinde noi reglementări, care vizează următoarele: 

• Întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia;
• Impulsionarea intrării în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora, în scopul facilitării accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală primară;
• Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară, prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
• Lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
• Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
• Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienții care au suferit un atac vascular cerebral;
• Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
• Reglementarea schemei de adopție a produselor biosimilare la 50% din pacienții aflaţi în terapie cu medicamente biologice, pentru creșterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS (De exemplu, această reglementare ar permite tratarea a încă 5 pacienți faţă de cei aflați în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T);
• Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locația declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență, având în vedere faptul că de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.

Articolul Valabilitatea actualului Contract-cadru pentru asigurarea asistenței medicale se prelungeşte până la 30 iunie apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri, 5 octombrie 2022, la propunerea Ministerului Muncii, prelungirea a două programe de interes național (PIN) pentru înființarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro, centre de criză și locuințe protejate, în vederea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, a fost aprobată Hotărârea de Guvern pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi ,,Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” şi pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi ,,Înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi”.

Prin prezenta hotărâre s-a prelungit durata programelor, de la 5 ani la 6 ani, respectiv 2018-2023.

Scopul propunerii celor două programe de interes național este reducerea numărului de persoane cu dizabilități instituționalizate, precum și prevenirea instituționalizării, prin crearea de servicii specializate în comunitate, respectiv dezvoltarea de servicii sociale care să conducă la participarea deplină a tinerilor cu dizabilităţi în societate.

,,Prelungirea derulării acestui PIN a fost adoptată pentru a da posibilitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului să implementeze planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri, pentru a asigura tranziția persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituții rezidențiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidențial nou-înființate, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern.

Actul normativ adoptat de Guvern asigură cadrul legislativ necesar dezvoltării rețelei de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză și locuințe protejate pentru persoane adulte cu dizabilități, pentru perioada 2019-2023, precum și pentru prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități din comunitate.

Astfel, în afara celor 39 de proiecte, prin care s-a propus înființarea a 83 de locuințe protejate, a 28 de centre de zi și 11 centre respiro/centre de criză aflate în implementare și care se finalizează la 30.11.2022, în cadrul programului de interes național s-a propus o nouă sesiune de selecție publică de proiecte de înființare a serviciilor sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză și locuințe protejate care să se implementeze până la 30.11.2023.

Totodată, în nota de fundamentare se subliniază că serviciile sociale nou-înființate trebuie să fie amplasate în comunitate, astfel încât să permită accesul beneficiarilor la toate resursele și facilitățile ei: sănătate, educație, muncă, cultură, petrecerea timpului liber, relații sociale. De asemenea, trebuie să fie poziționat accesibil față de mijloacele de transport și față de alte servicii din comunitate.

În ceea ce priveşte bugetul alocat acestor programe, Guvernul a prevăzut, pentru perioada 2018-2023, suma de 74,507 mii lei, respectiv 34.778 mii lei.

Continuarea implementării celor două programe de interes naţional se realizează la nivel judeţean de către DGASPC, în parteneriat cu ONG-uri şi autorităţile publice locale, care pot pune la dispoziţie spaţiile necesare dezvoltării infrastructurii.

Potrivit notei de fundamentare a HG, de centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi dezinstituționalizate din structurile de tip vechi, precum și persoane cu dizabilități din comunitățile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituționalizarea.

,,Prin programul de interes național se propune dezvoltarea de locuințe protejate care facilitează procesul de integrare în comunitate făcând tranziția tinerilor cu dizabilități de la sistemul de protecție socială a copilului către sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, prin dobândirea de deprinderi, competențe și abilități necesare integrării”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Articolul Guvernul a aprobat prelungirea a două programe de interes național în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri, 6 iulie 2022, o hotărâre prin care sunt modificate și completate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 219/2015 privind economia socială, fiind introduse dispoziții care să soluționeze unele dificultăți întâmpinate în implementarea acesteia și care să pună în aplicare modificările legislative prevăzute de Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea şi completarea legii menționate, anunță Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

,,Principala noutate adusă de actul normativ este introducerea unei proceduri de acordare a facilităților pentru întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție. În acest sens, aceste structuri trebuie să depună, la autorităţile administraţiei publice locale în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, o cerere însoţită de un memoriu justificativ, din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea acordării acestor facilităţi”, se arată într-un comunicat al MMSS.

Potrivit Hotărârii de Guvern, instruirea personalului de specialitate cu privire la clauzele sociale care pot fi cuprinse în caietele de sarcini destinate contractelor rezervate va fi asigurată de către autoritățile publice.

Actul normativ reglementează procedura legală în baza căreia autoritățile publice locale să poată acorda scutiri de taxe și impozite întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție care au sediul în circumscripția administrației publice locale, prin hotărâri ale consiliilor locale.

Hotărârea de Guvern vizează și modificarea termenelor de depunere a rapoartelor anuale, prin adaptarea fiecărei categorii de persoane juridice atestate la obligațiile specifice.

Potrivit sursei citate, o altă modificare, care are scopul de a flexibiliza transmiterea documentelor la agențiile de ocupare, prevede introducerea poștei electronice ca mijloc de comunicare.

,,Actul normativ adoptat de Executiv, modifică și condițiile de obținere a atestatului de către întreprinderile sociale și reglementează situațiile de anulare și de renunțare la atestatul de întreprindere socială și la marca socială la cererea întreprinderii sociale/întreprinderii sociale de inserție, precum și procedura de lucru și de comunicare a acestor decizii de către agențiile de ocupare.

De asemenea, în situația în care o întreprindere socială își schimbă sediul social într-un alt județ, aceasta va fi obligată să solicite un nou atestat prin depunerea unei cereri la agenția de ocupare pe raza căreia și-a stabilit noul sediu social și să renunțe la atestatul obținut în județul inițial”, se mai arată în comunicat.

Pentru situațiile în care se solicită prelungirea atestatului/certificatului, a fost eliminată obligația de a depune actele de înfiinţare şi funcţionare a întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție, având în vedere că în arhiva agenției de ocupare există deja aceste documente.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale menționează că modificările legislative fac parte din reforma prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și vor duce la îmbunătățirea ocupării pe piața muncii, inclusiv a persoanelor din grupul vulnerabil, contribuind astfel la reducerea sărăciei și, totodată, la creșterea nivelului de trai a persoanelor angajate.

Potrivit ADV România, întreprinderile sociale de inserție sunt entități cu activitate economică, care pot activa în diverse sectoare ale economiei. Acestea au cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil. Totodată, întreprinderile sociale de inserție oferă un pachet integrat de servicii sociale pentru angajații din grup vulnerabil și reinvestesc minim 90% din profit în misiunea socială.

,,Întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat unor probleme sociale complexe, creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tinerii aflați în situații de risc, femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire la locul de muncă și mentoratul necesar”, se precizează în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern.

Conform MMSS, intervenţiile legislative au ca scop diversificarea facilităților fiscale și de achiziții publice care să stimuleze start-up-uri inovatoare de economie socială, grupuri de economie socială, acceleratoare și incubatoare de proiecte antreprenoriale pe economie socială cu impact social, structurile de economie socială urmând a fi sprijinite și în  perioada de programare 2021-2027, prin intermediul fondurilor europene.

În cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență al României, adoptat de Comisia Europeană la 27 septembrie 2021, este prevăzută Componenta 13 – Reforme Sociale, în cadrul căreia se regăsește Reforma 6 – Îmbunătățirea legislației privind economia socială.

În acest context, la 1 aprilie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială. OUG prevede modificarea corespunzătoare a Normelor metodologice de aplicare a Legii privind economia socială, în termen de 60 de zile de la intrarea sa în vigoare.

Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 585/2016, conţin prevederi ce au drept scop reglementarea procedurii de atestare și certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserție de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, a situațiilor de suspendare și retragere a atestatului de întreprindere socială/marcă socială, precum și stabilirea modalităților de raportare anuală a activității acestora. 

Articolul Procedura de acordare a facilităților pentru întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție, aprobată de guvern apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de sâmbătă, 12 martie 2022, proiectul de hotărâre privind acordarea de gratuități și facilități cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

,,În contextul situațiilor prezentate mai sus privind conflictul militar între Federația Rusă și Ucraina, ținând cont de cadrul legal actual aplicabil, s-a considerat necesară și obligatorie elaborarea unei Hotărâri de Guvern privind acordarea de gratuități și facilități cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, în vederea reglementării situațiilor actuale. Astfel, prin prezentul proiect se introduc reglementări suplimentare privind acordarea de facilități la transportul cetățenilor străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România pentru modurile de transport feroviar, rutier și naval și, în cazuri excepționale și urgente, la cerere, pentru transportul aerian”, se arată în proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio și Interregio, clasa a II-a – loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate.

Biletul de călătorie gratuită pe care-l va primi orice refugiat ucrainean va avea tipărită mențiunea suplimentară “HELP UKRAINE”.

În plus, aceștia vor beneficia de gratuitate la transportul rutier național sau internațional, după caz, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actului de identitate sau a pașaportului.

De asemenea, refugiații vor fi scutiți de plata tarifelor de trecere cu bacul, atât pentru persoane, cât și pentru mijloacele de transport rutier, la trecerea frontierei pe la Isaccea (România) și Orlivka (Ucraina).

Potrivit Hotărârii de Guvern, în situații excepționale și urgente, cu acordul statului de destinație, la cerere, se poate organiza transportul cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care vor să părăsească România, prin curse aeriene de tip charter.

Acordul statului de destinație va cuprinde inclusiv tipul documentelor de călătorie acceptate de acesta pentru refugiați.

Articolul Refugiații din Ucraina vor beneficia de gratuitate la transportul feroviar, rutier și naval și, în situații deosebite, chiar și la cel aerian apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea numărului biletelor de tratament balnear care se vor acorda în acest  an, bugetul alocat fiind de 200 de milioane de lei, iar din această sumă pot fi achiziţionate cel mult 101.000 bilete de tratament.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a transmis miercuri, 12 ianuarie, printr-un comunicat de presă, că a publicat în transparență decizională proiectul de act normativ prin care se reglementează modul de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear care se acordă, în anul 2022, prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), precum şi modul de acordare, distribuire şi decontare a acestora.

,,Bugetul alocat în acest an cu această destinație este de 200.000.000 lei, iar proiectul de act normativ prevede că din această sumă pot fi achiziționate cel mult 101.000 bilete la tratament balnear, din care maximum 60.420 vor fi asigurate în unităţile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, iar diferența în alte unităţi de profil, prin contracte încheiate cu alți operatori economici”, se menționează în comunicatul Ministerului Muncii.

Potrivit sursei citate, biletele, care includ tariful pentru 12 zile de tratament balnear și un sejur de 16 zile, vor fi repartizate pe 19 serii.

Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum şi persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale.

Conform comunicatului, distribuirea biletelor de tratament balnear și decontarea costurilor acestora se face de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii.

În anul 2021, bugetul alocat a fost tot de 200.000.000 lei, fiind contractate 97.626 de bilete de tratament, în valoare de 185.506.085,08 lei, iar din acestea au fost valorificate 92.096 de bilete.

Articolul Proiectul pentru stabilirea numărului biletelor de tratament balnear pentru acest an, în dezbatere publică. Bugetul alocat este de 200 de milioane de lei apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Sănătății continuă procesul de creştere a accesului pacienţilor la tratamente de ultimă generație. Cinci noi substanțe destinate pacienților cu mai multe tipuri de afecțiuni au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România, potrivit unei hotărâri de Guvern adoptată joi.

,,La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat joi, 13 mai a.c., Hotărârea de Guvern privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, documentul vizează introducerea în lista de medicamente gratuite și compensate a unui număr de cinci molecule inovative destinate pacienților cu scleroză multiplă, cu afecțiuni reumatologice și gastroenterologice, dar și pacienților cu boli rare.

Medicamentele sunt incluse condiționat, în baza contractelor cost volum încheiate. Valoarea maximă a acestor contracte urmează a fi suportată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și este de 47,8 milioane lei pe perioada de 12 luni de derulare a acestora.

Este prima decizie de introducere de noi molecule din acest an. Ultima hotărâre de acest fel a fost luată în decembrie 2020, când 39 de noi molecule au fost introduse pe lista medicamentelor compensate din România.

Articolul Cinci noi molecule destinate pacienților cu mai multe tipuri de afecțiuni au fost introduse pe lista medicamentelor compensate apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri,  Hotărârea prin care noi categorii de persoane vor intra în cea de-a doua etapă a campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, care a început în 15 ianuarie, informează Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Potrivit sursei citate, persoanele încadrate într-un grad de handicap, persoanele imobilizate, imunodeprimate, dar și însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea, precum și persoanele fără adăpost au fost introduse în etapa a doua de vaccinare.

,,Pe listă nouă, introdusă prin Hotarârea de Guvern adoptată în 20 ianuarie, mai apare și personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii, asistenții maternali, asistenții personali și asistenții personali profesioniști. De asemenea, au fost incluse în a doua etapă de vaccinare și persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor încadrate într-un grad de handicap, persoanelor imobilizate, persoanelor imunodeprimate”, transmite ANDPDCA.

Hotărârea de Guvern prevede vaccinarea în cea de-a doua etapă pentru următoarele categorii:

• persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea;
• persoane fără adăpost;
• personal-cheie din instituţiile statului, Curtea Constituțíonală, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora;
• executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților;
• casierii și ceilalți lucrători din magazinele de retail alimentar;
• personalul navigant român maritim și fluvial;
• personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);
• personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU);
• personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;
• personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii, asistenții maternali, asistenții personali și asistenții personali profesioniști;
• persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor încadrate într-un grad de handicap, persoanelor imobilizate, persoanelor imunodeprimate;
• personalul din administrația publică locală;
• lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;
• personalul din Administrația Națională de Meteorologie;
• membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;
• personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;
• inspectorii sociali și personalul care își desfășoară activitatea în relația directă cu beneficiarii din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora;
• personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
• personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței;
• sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportive;
• personalul sanitar veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare.

Tot prin hotărârea aprobată miercuri de Executiv s-a stabilit că pentru etapele a II-a şi a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie, centre drive-through.

,,Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică. Pentru etapa a II-a, programările în vederea vaccinării se vor realiza cu respectarea unui raport de 75% persoane din categoria de la lit.a) al subcapitolul 2, punctul 2 al literei C şi respectiv 25% persoane din categoria de la lit.b) al subcapitolul 2, punctul 2 al literei C „, se mai precizează în hotărâre.

Prevederile hotărârii se aplică şi cetăţenilor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinilor cu şedere legală pe teritoriul României.

Detalii suplimentare și programări: https://vaccinare-covid.gov.ro/

Articolul Persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost și noi categorii de persoane introduse în etapa a II-a de vaccinare apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat o Hotarâre conform căreia, începând cu data de 1 decembrie 2020, asigurații pot beneficia de analize de laborator și investigații medicale paraclinice pe întreg teritoriul României, fără a mai condiționa acordarea acestor servicii doar de către furnizorii de servicii medicale paraclinice care se află în relație contractuală cu aceeași casă de asigurări de sănătate cu care se află în contract și medicul care a emis biletul de trimitere, se arată într-un comunicat al CNAS.

Potrivit sursei citate, asiguratul poate beneficia de investigații paraclinice la orice furnizor din țară, în baza unui bilet de trimitere eliberat de medici aflați în relație contractuală cu oricare dintre casele de asigurări de sănătate.

Ca urmare, furnizorii de servicii paraclinice care au încheiate două contracte, respectiv cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială își au sediul lucrativ, filiale sau puncte de lucru înregistrate și autorizate, dar și cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, vor rămâne în relație contractuală cu o singură casă de asigurări de sănătate pentru care vor opta.

Conform reprezentanților CNAS, va fi redusă astfel  birocrația din sistem, prin eliminarea evidențelor distincte și a raportărilor lunare ale serviciilor prestate către cele două case de asigurări cu care aveau încheiate contracte.

„Această reglementare este necesară pentru a facilita accesul asiguraților la investigațiile  paraclinice recomandate de medicii specialiști. Sperăm ca în scurt timp să asigurăm același regim de utilizare și pentru prescripțiile medicale, astfel încât medicamentele prescrise să poată fi eliberate de orice farmacie de pe teritoriul țării. Acest proiect este în curs de finalizare, însă va fi necesară o perioadă de testare pentru a ne asigura că, odată implementat, va funcționa fără sincope”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

CNAS amintește că printre documentele a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2020 se numără și biletele de trimitere pentru specialitățile paraclinice, iar pentru trimestrul IV al acestui an,  fondurile alocate pentru investigații paraclinice au fost suplimentate cu 63,7 milioane lei.

De asemenea, pentru a facilita accesul la servicii medicale paraclinice acordate în ambulatoriul de specialitate necesare monitorizării pacienților diagnosticați  cu boli oncologice, diabet zaharat, cu boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice și boli cerebrovasculare, conform HG nr. 820/2020 din 1 octombrie 2020,  a fost reglementată decontarea acestor investigații la nivelul valorii realizate.

,,Investigațiile paraclinice sunt recomandate de către medicul specialist pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni. Medicul poate decide, după caz, realizarea  investigațiilor în regim de urgență sau emiterea unui bilet de trimitere  în baza căruia pacientul se va adresa unui  furnizor de servicii medicale paraclinice” mai precizează CNAS.

Hotărârea de Guvern aprobată luni modifică și completează anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019.                 

Articolul Serviciile medicale paraclinice pot fi acordate oriunde în țară, în baza biletului de trimitere apare prima dată în Jurnal Social.