Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021 – 2027 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Potrivit sursei citate, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 (SNOFM 2021-2027) propune, pentru următoarea perioadă de programare, o viziune integrată asupra politicilor relevante pentru piața muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât și din perspectiva ofertei de forță de muncă.

,,SNOFM 2021-2027 vizează creșterea ocupării prin măsuri de integrare pe piața muncii a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor NEETs, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă”, se menționează în comunicat.

Măsurile incluse în SNOFM 2021 – 2027 au drept obiectiv o rată de ocupare de 75% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, până la sfârșitul anului 2027. În acest sens, se va pune accent pe inovare socială, adică noi modele de servicii publice și private, dezvoltate inclusiv prin parteneriate.

,,Pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027, Guvernul a adoptat și Planul de acțiuni pe perioada 2021 – 2027, care are ca obiective specifice integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile, creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv NEETs), modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente și consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii”, transmite Ministerul Muncii.

Implementarea Planului de acțiuni se va realiza prin Planuri anuale de acțiuni, elaborate de MMPS pe baza contribuțiilor instituțiilor implicate, în acord cu domeniul propriu de activitate, și aprobate prin ordin al ministrului Muncii.

Ministerul Muncii precizează că finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în SNOFM 2021 – 2027 se va realiza de fiecare instituţie responsabilă cu implementarea planului aferent acesteia, din fondurile aprobate anual în bugetul acestora, dar și prin accesare de fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că SNOFM 2021 – 2027 vine într-un moment economic dificil, având rolul să susțină revenirea pieței muncii după criza COVID-19 și să continue eforturile autorităților publice, în contextul Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 și a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020.

Pe termen lung, măsurile sectoriale care vor fi implementate în cadrul SNOFM 2021 – 2027 urmăresc realizarea obiectivelor Agendei 2030, transpuse în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

Pentru monitorizarea implementării SNOFM 2021 – 2027 se va constitui un Comitet Interinstituțional de Monitorizare și Evaluare, coordonat de MMPS, în componența căruia vor fi numiţi reprezentanți ai ministerelor de resort și ai instituțiilor din subordinea acestora: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației, Autoritatea Națională pentru Calificări, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Institutul Național de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Camera de Comerț și Industrie a României, precum și reprezentanți ai altor entități cu atribuții în implementarea strategiei, inclusiv parteneri sociali reprezentativi la nivel național.

Articolul Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021 – 2027 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, adoptate de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a participat, marți, 20 aprilie 2021, la ședința Comisiei de învățământ, tineret și sport, în cadrul căreia s-a analizat, în vederea adoptării unor avize, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,  Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 – COM/2021/101.

CNDR a fost reprezentat de către: Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România, Georgeta Crișu, președinte al Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu AUTISM din Romania, doamna prof. univ. dr. Ecaterina Vrăsmaș, președinte al Asociației RENINCO România, Adela Hanafi, președinte al Asociației CONIL, Dana Nuță, manager general Ability Hub, Claudia Brătan, director executiv CNDR.

Monica Cristina Anisie, președinte al Comisiei pentru învățământ din Senat, a subliniat că persoanele cu handicap întâmpină probleme majore în ceea ce privește accesul la asistență medicală, la educație, ocuparea forței de muncă, activități recreative, precum și la participarea la viața politică. Acestea prezintă un risc mai mare de sărăcie sau de excluziune socială (28,4 %), comparativ cu ceilalți (18,4 %).

Monica Cristina Anisie a punctat că persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa la toate nivelurile și formele de educație, inclusiv la educația și îngrijirea timpurie, în condiții egale cu ceilalți.

,,În condițiile noului buget european, România trebuie să profite de oportunitățile oferite de finanțarea UE, inclusiv de programele Erasmus+ și de Corpul european de solidaritate, precum și de Mecanismul de redresare și reziliență, în scopul îndeplinirii dezideratului asumat la nivel european: asigurarea incluziunii și promovarea unui tratament echitabil în rândul tuturor cetățenilor. Trebuie, așadar, să ne implicăm cu toții ca, împreună, să identificăm soluțiile potrivite pentru a trece de la simple hârtii și dezbateri la fapte concrete, care să le ușureze viața persoanelor cu dizabilități”, a declarat Monica Cristina Anisie.

Președintele CNDR, Daniela Tontsch, consideră că Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu dizabilități poate produce schimbări semnificative, însă aceasta depinde de cât de bine este implementată.

,,Opinia Forumului European al Dizabilității, și implicit a Consiliului Național al Dizabilității, este că Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu dizabilități are potențialul de a realiza schimbări reale, semnificative și tangibile, dar că aceasta depinde în totalitate de cât de bine este implementată și de cât de ambițioase sunt acțiunile individuale atunci când sunt executate. În cazul în care Comisia Europeană și statele membre nu sunt ambițioase în promovarea acțiunilor care contestă situația existentă și nu îmbunătățesc considerabil modul în care persoanele cu dizabilități trăiesc în prezent în Uniunea Europeană, strategia se confruntă cu un risc real de a nu atinge așteptările celor peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din Uniunea Europeană”, a precizat Daniela Tontsch.

Articolul Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, dezbătută în cadrul ședinței Comisiei de învățământ, tineret și sport apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), a organizat miercuri, 7 aprilie, dezbaterea publică online pe tema Ghidului pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 (Ghidul CDPD).

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, reuniunea s-a desfășurat în sistem videoconferință (platforma Zoom), în sala de conferințe fiind prezenți doar reprezentanții MIPE și ai ANDPDCA.

Discuțiile au fost conduse de doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu, secretar de stat în cadrul MIPE, cu participarea doamnei Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA.

Reuniunea în sistem videoconferință a avut asigurată și interpretare în limbaj mimico-gestual.

La eveniment au participat peste 132 de organizații care au ca domeniu de activitate protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dezbaterea a avut ca scop punerea în transparență a proiectului de Ghid CDPD elaborat la nivelul MIPE, în contextul pregătirilor pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027, în cadrul căreia una dintre condițiile favorizante orizontale o reprezintă implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu deosebire în ceea ce privește asigurarea accesibilității, în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

„Colaborarea dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții este deosebit de importantă în contextul îndeplinirii condiției favorizante în vederea aplicării prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din România, în pregătirea programelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027”, a declarat Cătălina Bădoiu.

Ghidul CDPD se adresează atât autorităților cu responsabilități în domeniul gestionării fondurilor aferente perioadei de programare 2021-2027, cât și promotorilor de proiecte,  prin indicarea, cu caracterul orientativ, a intervențiilor care vor putea fi sprijinite prin fonduri în vederea accesibilizării mediului fizic, transportului, domeniului TIC și altor servicii.

În cadrul dezbaterilor susținute au fost evidențiate acțiunile întreprinse de MIPE și ANDPDCA în vederea elaborării proiectului de Ghidul CDPD și a Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități (SNPD) 2021-2027 – ca măsuri adoptate în vederea creării cadrului național care asigură punerea în aplicare a CDPD.

Prezentul ghid este destinat să faciliteze implementarea și aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), respectiv, să reflecte politicile, legislația și standardele în materie de accesibilitate în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre România și Uniunea Europeană și a Programelor Operaționale/Naționale finanțate din fonduri, precum și să încurajeze acțiuni și măsuri eficiente în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

Ghidul CDPD conține principalele elemente ale cadrului legal european și național cu privire la problematica dizabilității și a drepturilor persoanelor cu dizabilități, îndrumări cu privire la elementele care trebuie avute în vedere în etapele de programare, implementare, monitorizare și soluționarea plângerilor referitoare la fonduri, precum și domenii în care proiectele propuse pentru finanțare, respectiv finanțate din fonduri, pot susține implementarea prevederilor CDPD.

,,Principiul egalității de drepturi implică faptul că nevoile fiecărui individ sunt de aceeași importanță, că acele nevoi trebuie să stea la baza planificării societăților și că toate resursele trebuie să fie utilizate, în așa fel încât să se asigure că fiecare individ are oportunități egale de participare. Persoanele cu dizabilități sunt membre ale societății și au dreptul să rămână în comunitățile lor locale. Aceștia ar trebui să primească sprijinul de care au nevoie în cadrul structurilor obișnuite de educație, sănătate, ocupare și servicii sociale”, se precizează în Ghidul CDPD.

Conform Ghidului, în utilizarea fondurilor, ținând cont de obligația aplicării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, structurile responsabile cu gestionarea fondurilor vor asigura aplicarea legislației nediscriminatorii şi vor avea în vedere asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește: accesul la mediul fizic, dreptul la viaţă independentă şi integrare în comunitate, mobilitatea personală, accesul la informație într-un mod accesibil tuturor, indiferent de tipul de dizabilitate, dreptul la educație, dreptul de a beneficia de cea mai bună stare de sănătate, dreptul la abilitare și reabilitare, prin servicii care să permită persoanelor cu dizabilităţi să obţină şi să îşi menţină maximum de autonomie, să îşi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi să realizeze o deplină integrare şi participare în toate aspectele vieţii, dreptul de a munci în condiţii de egalitate cu ceilalţi etc.

În prezent, se implementează ultimele etape ale Strategiei Naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi 2016-2020”, iar la nivelul ANDPDCA a fost finalizat proiectul Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 ,care să asigure implementarea CDPD, cu obiective/ţinte specifice şi indicatori măsurabili. Strategia națională a identificat zone cheie de intervenție și propune cadrul unui mecanism de monitorizare a implementării Convenției. Strategia esteînsoțită de un Plan operațional în care sunt precizați indicatorii pentru obiectivele care sunt stabilite să fie implementate în perioada 2021-2027.

Ghidul pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027, precum și prezentările susținute sunt publicate pe site-ul MIPE, la următorul link: https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de-contact-pentru-implementarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/.

Propuneri pentru îmbunătățirea Ghidului pot fi transmise la adresele de e-mail: fonduri.dizabilitati@mfe.gov.ro și dcei@mfe.gov.ro.

Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități este publicată aici: http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6259.

Articolul Dezbatere publică: Ghidul privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul proiectelor europene apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 31 martie 2021, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027.

Odată cu ratificarea prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, țara noastră şi-a asumat obligaţia de a respecta şi sprijini crearea condiţiilor care permit participarea deplină şi activă a tuturor persoanelor, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi.

Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 continuă și dezvoltă demersul de implementare a Convenției, în vederea asigurării cadrului pentru exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități.

Proiectul de hotărâre a Guvernului vizează existenţa unui cadru normativ în ceea ce priveşte asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.

Obiectivul general al Strategiei 2021-2027 este de a asigura participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient.

Strategia 2021-2027 are opt domenii prioritare bazate pe drepturi, ancorate profund în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități:

1. Accesibilitate și mobilitate

2. Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități

3. Ocupare

4. Protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare

5. Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice

6. Educație

7. Sănătate

8. Participare politică și publică

În toate aceste domenii prioritare se regăsesc teme transversale, precum: conștientizarea în legătură cu persoanele cu dizabilităţi şi promovarea respectării drepturilor şi demnităţii lor, design universal și adaptare rezonabilă  cu respectarea definițiilor din Convenție, discriminarea pe criterii de dizabilitate ca încălcare a drepturilor omului, cu focalizare pe discriminarea multiplă, cooperarea și consultarea, colectarea de date cu respectarea măsurilor de protecţie stabilite de lege, inclusiv a legislaţiei referitoare la protecţia datelor, pentru a asigura confidenţialitatea şi respectarea anonimatului persoanelor cu dizabilităţi.

Printre principiile promovate de Strategia 2021-2027  se numără:

• Nediscriminarea și tratamentul egal reprezintă asigurarea condițiilor de exercitare deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi.
• Accesibilitatea informațiilor și datelor trebuie asigurată în aceeaşi măsură pentru persoanele cu dizabilităţi ca şi pentru alte persoane.
• Consultarea şi implicarea persoanelor cu dizabilităţi, a reprezentanţilor şi a organizaţiilor lor în toate programele, proiectele, activitățile din domeniul dizabilității, respectând motto-ul ,,Nimic pentru noi, fără noi!”
• Subsidiaritatea, în sensul stabilirii celui mai adecvat grad de acțiune și intervenție la nivel local, regional sau național.
• Asumarea răspunderii care presupune determinarea clară a sarcinilor și atribuțiilor instituțiilor și  persoanelor responsabile cu implementarea prevederilor Convenției.
• Eficacitatea utilizării fondurilor, inclusiv prin implementarea programelor operaționale subsecvente Acordului de parteneriat 2021-2027

În Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 se subliniază faptul că persoanele cu dizabilități  trebuie să beneficieze de acces fizic, informațional și comunicațional la produsele, serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi. Accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilități la viața socială, în toate domeniile sale: educație, sănătate, protecția juridică a drepturilor, ocupare, protecție socială, viața independentă. Asigurarea accesibilității face în mod direct obiectul art. 9  al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), dar se reflectă, de asemenea, în mod sistematic în celelalte articole ale Convenției.

Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități are ca obiectiv general recunoaștere egală în fața legii a persoanelor cu dizabilități pentru a-și exercita toate drepturile fundamentale, precum dreptul de a munci, de a se căsători, de a-și întemeia o familiei sau de a vota, și astfel de a lua decizii în toate aspectele vieții lor.

Potrivit Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, la 30 iunie 2020 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 853.465, reprezentând 3,85% din populația României.

Accesul limitat la ocupare determină un nivel ridicat de risc de excluziune socială şi de sărăcie pentru persoanele cu handicap. Persoanele cu dizabilități din România au o rată de ocupare mult mai scăzută decât persoanele fără dizabilități, și mult sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene. În România, dacă 74% dintre persoanele între 20 și 64 de ani fără limitări sunt ocupate, procentul este de doar 51% pentru persoanele cu unele limitări și scade dramatic la persoanele cu limitări severe (doar 12% dintre acestea sunt ocupate). Dacă rata ocupării a înregistrat o creștere între 2010 și 2018 pentru persoanele cu unele limitări, ea a rămas aproape constantă pentru persoanele cu limitări severe. România înregistrează cea mai scăzută rată de ocupare comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene pentru persoanele cu limitări severe (cu o diferență de peste trei ori mai mari între România și cele mai bine plasate țări).

,,Persoanelor cu dizabilități trebuie să li se ofere oportunități de angajare și de progres în carieră. Convenția solicită în mod explicit statelor semnatare să ia măsuri pentru ca persoanelor cu dizabilități să li se ofere oportunități de angajare și de progres în carieră, cu accent pe experiențele de pe piața competitivă a forței de muncă”, se precizează în Strategia națională.

Protecţia socială, inclusiv abilitarea/reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi este asigurată prin sistemul de beneficii de asistenţă socială şi cel de servicii sociale, acordate din oficiu, sau, după caz, la cerere, pe baza încadrării în grad şi tip de handicap.

În România, persoanele cu limitări severe ale funcționării au o probabilitate de peste două ori mai mare decât celelalte de a suferi de deprivare materială severă. Potrivit studiilor, beneficiile de asistenţă socială nu sunt destinate cheltuielilor legate de dizabilităţi, în sensul prevăzut de art. 28 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ci sunt utilizate pentru asigurarea traiului zilnic.

,,Dizabilitatea implică cel mai adesea costuri suplimentare specifice care trebuie acoperite pentru ca persoana să poată trăi în mod adecvat în societatea din care face parte. Unele dintre cele mai importante, dar și mai semnificative cheltuieli suportate de persoanele cu dizabilități sunt cele cu dispozitive și tehnologii asistive. În România, un număr considerabil de persoane cu dizabilități nu utilizează dispozitive sau tehnologii asistive de care au nevoie, adesea din cauză că nu își permit„, se arată în Nota de fundamentare.

Adoptarea şi implementarea actului normativ vor avea un impact social prin stimularea participării active a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa în comunitate, creşterea nivelului de informare a acestora şi a comunităţii, precum şi a vizibilităţii în comunitate, aspecte care vor contribui la creşterea calităţii vieţii şi a gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu dizabilităţi.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, pot fi transmise la adresa de e-mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 31.03.2021 – 09.04.2021.

Proiectul poate fi consultat aici:

http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6259-proiect-de-hotarare-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilit%C4%83ti-2021-2027?fbclid=IwAR0Zi5WA7LmQ4agDuJoUH0L0xRDy3lo9kPX9voOsAKENo4NESblIXseHZ5E

Articolul Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 a fost publicată în transparență decizională apare prima dată în Jurnal Social.

Mai mulți membri ai EDF au participat la cea de-a 11-a sesiune a Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), care a avut loc în perioada 12-14 iunie 2018, la New York. Tema generală a fost: ,,A nu lăsă pe nimeni în urmă prin implementarea completă a CRPD”.

Evenimentul a reunit reprezentanți guvernamentali, organizații ale persoanelor cu handicap și experți internaționali în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum Theresia Degener, președintele Comitetului CRPD, Catalina Devandas Aguilar, Raportorul Special al ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și Maria Soledad Cisternas Reyes, Trimis Special al Secretarului General pentru Dizabilitate și Accesibilitate.

Conferința a fost precedată de Forumul societății civile, luni, 11 iunie. Aceasta a fost Ziua de discuții generale despre comentariul nr.7 al proiectului privind articolele 4.3 și 33.3 din CRPD.

În cadrul acestui eveniment, a avut loc alegerea a 9 experți pentru Comitetul CRPD, precum și o masă rotundă privind femeile și fetele cu dizabilități, la care vicepreședintele EDF și noul membru al Comitetului CEDAW, Ana Peláez Narváez , a participat.

Comentariul general nr. 7 ar trebui să fie adoptat de Comitetul privind drepturile persoanelor cu handicap, în septembrie 2018. Acest document va aduce clarificări cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și ale organizațiilor reprezentanților acestora de a participa la procesul decizional și la punerea în aplicare și monitorizarea Convenției. EDF a pledat pentru adoptarea unui astfel de document și a transmis comentariile sale Comitetului, în aprilie. Președintele EDF, Yannis Vardakastanis, a reiterat majoritatea observațiilor în cadrul unui grup care s-a axat pe articolul 4.3 al CRPD (implicarea persoanelor cu handicap prin intermediul organizațiilor reprezentative).

,,Nu vorbim doar despre consultare și participare, ci și despre democrație, transparență, responsabilitate și incluziune”, a subliniat el.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a deschis Conferința cu o declarație puternică prin care solicita statelor părți să pună în aplicare în mod deplin convenția.

,,Implementarea este esențială. Țările trebuie să aplice convenția cu privire la sistemele juridice, investițiile și politicile de dezvoltare, dacă dorim să îndeplinim angajamentul central al Agendei pentru dezvoltare durabilă din 2030: de a nu lăsa pe nimeni în urmă”, a declarat el.

Marți, statele părți au ales nouă experți – șase femei și trei bărbați – care vor începe să lucreze în cadrul Comitetului, din ianuarie 2019. Rezultatul, care crește cu cinci numărul femeilor membre ale Comitetului, a fost bine primit de către statele părți, de experți și de mișcarea privind persoanele cu dizabilități. Faptul că numărul membrilor din statele europene a scăzut, le-a dat posibilitatea membriilor din America Centrală și de Sud să fie aleși. EDF susține deja nominalizarea unui candidat la UE, la alegerile din 2020.

Ana Peláez Narváez a intervenit în a doua zi a Conferinței cu privire la masa rotundă ,,Femeile și fetele cu dizabilități”. Ea a atras atenția asupra necesității includerii integrale a femeilor și fetelor cu dizabilități în toate aspectele societății.

,,Femeile și fetele cu dizabilități trebuie să participe! Nimic (nu poate fi decis) fără acestea!”, a afirmat Ana Peláez Narváez.

În declarația finală a COSP, Theresia Degener, președinta Comitetului CRPD, a solicitat statelor membre ale Consiliului Europei să urmeze exemplul Portugaliei și să nu ratifice protocolul adițional la Convenția de la Oviedo privind tratamentul forțat. Membru al consiliului EDF, Jolijn Santegoeds, s-a pronunțat, de asemenea, împotriva Protocolului în rolul său de co-președinte al Rețelei Mondiale a Utilizatorilor și Supraviețuitorilor de Psihiatrie. Ea a declarat că ,,protocolul este un instrument bazat pe modele medicale, care contravine convenției prin tratamentul psihiatric non-consensual”.

Președintele EDF, Yannis Vardakastanis, vicepreședintele EDF, Pat Clarke și unii dintre membrii consiliului au intervenit în opt evenimente secundare și în cadrul unui singur grup. Cele două evenimente secundare organizate de EDF, și anume coerența standardelor de accesibilitate și dialogul social în parteneriat cu Comisia Europeană, s-au bucurat de o participare numeroasă.

Articolul Implementarea completă a Convenției – momente din cadrul Conferinței Statelor Părți apare prima dată în Jurnal Social.