Marea competiție globală a robotizării este în plină desfășurare, astfel că la fiecare 90 de angajați în industrie funcționează cel puțin un robot la nivel mondial, se arată într-un comunicat al INACO.

Potrivit sursei citate, Singapore continuă să fie cea mai competitivă și automatizată economie a lumii, cu un robot la fiecare 10 angajați în industrie. Pentru comparație, în industria românească funcționează un robot abia la 670 de angajați, de 8 ori mai puțin decât media UE.

,,Reziliența economiei noastre depinde în mod direct de capacitatea de folosire a roboților în industrie, de asimilarea noilor tehnologii și de generarea de soluții noi, de înțelegerea noilor realități. Mulți nu înțeleg ce se întâmplă, de ce industriile mari și banii mulți vin odată cu noile tehnologii. Oponenții noilor tehnologii pierd mult, iar cei săraci devin și mai săraci fără noile tehnologii prin îndatorare și prin slaba calitate a educației. În schimb, câștigătorii sunt deținătorii noilor tehnologii digitale și verzi, cu economii productive și angajați cu competențe digitale avansate care servesc rapid cererea pieței mondiale”, precizează președintele INACO, Andreea Paul.

Potrivit comunicatului, densitatea roboților în industrie a bătut un nou record mondial, cu 113 roboți la 10.000 de salariați în anul 2019, față de 99 de roboți în anul 2018, arată Federația Internațională de Robotică care a publicat ultimele date statistice oficiale în data de 27 ianuarie 2021.

În topul economiilor cele mai robotizate regăsim Singapore, Coreea de Sud, Japonia, Germania, Suedia, Danemarca, Hong Kong, China Taipei, SUA, Belgia si Luxemburg (ambele pe locul 10).

,,Remarcabil este că 47% dintre roboții industriali operaționali la nivel global sunt produși în Japonia, unde roboții asamblează alți roboți. 38% dintre roboții industriali care funcționează în UE îi regăsim în fabricile nemțești. Germania este de departe cea mai robotizată economie a Uniunii Europene, cu 346 de roboți la 10.000 de angajați în industrie”, susțin reprezentanții INACO.

Potrivit sursei citate, în industriile robotizate numărul angajaților a crescut odată cu numărul de roboți introduși în lanțul de producție. Noile tehnologii vin cu oameni noi, educați să creeze și să interacționeze cu roboții și instrumentele digitale inteligente. Adaptarea la noile meserii este obligatorie pentru generațiile actuale, iar anticiparea tendințelor este obligatorie pentru decidenții publici și privați.

,,Tehnologia este astăzi adevăratul diferențiator de eficiență economică și socială, fie ea școlară, corporativă, instituțională, regională sau națională. Pandemia a întărit această realitate. Planul de Redresare și Rezilientă la care lucrează acum Guvernul României ar trebui să ia în serios această realitate pentru a da o șansă de revigorare industriilor românești, iar măsurile prevăzute în Strategia de Digitalizare a Educației – SmartEDU (aflată în dezbatere publică până în data de 15 februarie 2021) pentru introducerea laboratoarelor educaționale inteligente in școli, SmartLab dotate cu kituri robotice, ar trebui să prindă viață chiar din anul 2021 pentru a da o șansă tinerelor generații”, se mai menționează în comunicat.

Articolul Un nou record mondial: la fiecare 90 de angajați în industria globală funcționează un robot. Topul economiilor automatizate apare prima dată în Jurnal Social.

Asociaţia INACO, un ONG ce reuneşte manageri, consultanţi, analişti şi experţi în domeniul economic, a înaintat o propunere Ministerului Educaţiei, Ministerului Fondurilor Europene, precum şi Administraţiei Prezi­denţiale şi Guvernului, pentru un parteneriat public-civic-şcoală pentru finan­ţarea unui proiect naţional educa­ţional, prin care elevii să aibă acces gratuit la educaţie digitală.

Într-o lume  în care schimbările sunt rapide, în care singura certitudine rămâne doar schimbarea însăși, învățarea nu mai poate rămâne liniară. Din acest motiv, INACO  propune o nouă experiență, de ,,învățare exponențială”, într-un Smart Lab, cu ajutorul celor mai noi tehnologii digitale, precum im­primante 3D, scanere 3D, laser 3D, creioane 3D, roboţi educaţionali multifunţionali, echipa­men­te de realitate virtuală, tablă interactivă, software-ul aferent noilor tehnologii, care să faciliteze dezvoltarea tehnicilor de învățare accelerată, interactivă, transdisciplinară și creativă. În plus, proiectul asigură un training pentru cadrele didactice, materiale consumabile pentru primul an de funcţionare şi mentenanţă pentru apa­ratura inteligentă pentru un an de zile.

,,Primul pas este să construim aceste SMART LAB-uri  în școli și să instruim profesorii să integreze noile tehnologii în procesul de învățare, pentru început câte un Smart Lab în fiecare județ al țării, la fel de necesare pentru alfabetizarea digitală și tehnologică, precum e azi alfabetizarea funcțională sau cum a fost laboratorul de fizică creat în școli după apariția becului lui Edison și a electricității”,  au precizat reprezentanții INACO.

Bugetul total pentru un astfel de laborator este estimat la aproximativ 100.000 euro.

„Pentru asigurarea unui Smart Lab în cele 40 de judeţe ale ţării estimăm o linie de finanţare necesară de aproximativ 4 milioane de euro. Un proiect similar am dezvoltat şi lansat la Măgurele Science Park şi la Colegiul Moisil, în acelaşi buget, şi dezvoltăm un proiect identic în judeţul Călăraşi“, au mai spus reprezentanţii ONG-ului.

De asemenea, INACO a publicat “Ghidul Meseriilor Viitorului” , în două ediții (2018, 2019), un proiect de succes, finanțat public-privat, bine primit de elevi, părinți și cadre didactice, preluat în outdoor-ul electronic bucureștean și de massmedia în peste 120 de articole și apariții publice radio-tv.  Acest ghid, descrie cu exemple practice mega-tendințele tehnologice actuale, pe înțelesul tinerilor de orice vârstă, al profesorilor și oricărui adult interesat de învățare pe tot parcursul vieții, și este liber accesibil on-line, atât în limba română, cât și în engleză.

Andreea Paul, președintele INACO, a subliniat că este important ca fiecare copil să aibă acces gratuit la educație digitală, încă din clasele primare, că este nevoie de implicarea profesorilor, de autoritățile publice locale care sunt chemate să se implice în finanțarea acestor investiții în propriile lor comunități, de companiile active tehnologic care să vină voluntari în școală, de părinți, de toate ONG-urile active în domeniul educațional.

De asemenea,  este important ca aceste patru proiecte pilot, care fac școala mai atractivă, mai inspirațională și mai pasionantă pentru copii, să devină un proiect național de modernizare a școlilor din România, cu un curriculum inovativ, adaptat la nevoile generațiilor actuale și viitoare.

„Am avut discuţii cu Ministerul Educaţiei pentru introducerea educaţiei digitale încă din clasele primare, cu inspec­toratele şcolare şi autorităţile pu­blice să sprijine crearea Smart Lab-urilor în şcoli. Fondurile euro­pene ar putea fi o sursă de finan­ţare viabilă. E nevoie de schimbare şi de sus în jos. Nu vom renunţa la dialogul cu autorităţile publice centrale pe care continuăm să le chemăm să se implice“, a spus Andreea Paul.

Preşedintele INACO a evidențiat că decalajele digitale ale României stagnează comparativ cu media ţările membre ale Uniunii Europene, în timp ce economiile central şi est-europene avansează.

„Convergenţa digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetăţenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi şi instituţii, în producţie şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Aşadar, vorbim despre o transformare socială şi economică declanşată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei şi Societăţii Digitale“, a delcarat Andreea Paul.

Un copil născut în România îşi atinge doar 60% din potenţialul de productivitate odată ajuns adult, conform raportului Băncii Mondiale, “Markets and People: Romania Country Economic Memorandum“.

„Resursa umană talentată care simte că nu îşi poate atinge potenţialul acasă pleacă din ţară sau se risipeşte. Să fie întâmplătoare poziţia noastră în topul ruşinii mondiale din perspectiva capacităţii de a ne reţine resursa umană talentată în ţară?“,  a afirmat preşedintele INACO.

Președintele INACO a concluzionat că, în topul 3% mondial, România se regăsește doar cu universitățile și sectorul IT, adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Pentru a performa în decizia publică, deopotrivă în învățământ și economie, trebuie să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă.

Articolul Asociaţia INACO le propune autorităţilor un program naţional, cu finanţare europeană şi naţională, prin care elevii să aibă acces gratuit la educaţie digitală apare prima dată în Jurnal Social.