Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat recent două decizii prin care a clarificat modul de calcul al salariului de bază al asistenților personali, oferind o interpretare unitară a legislației în vigoare.

Conform deciziilor Curții, salariul de bază al asistentului personal se stabilește potrivit grilei de salarizare prevăzute pentru anul 2022 în Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acesta poate fi ajustat numai în măsura în care este mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

„În interpretarea şi aplicarea art. 10 şi art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, salariul de bază în plată (conţinând gradaţia acordată pentru o anumită vechime în muncă şi cu aplicarea majorării de 10%) al unui asistent personal urmează a se ajusta până la concurenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în măsura în care acesta din urmă este mai mare decât salariul de bază calculat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017”, a precizat Curtea în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțat la data de 6 octombrie 2025.

Astfel, dacă salariul calculat conform Legii nr. 153/2017, inclusiv gradația și majorarea, este mai mic decât salariul minim brut stabilit prin hotărâre de Guvern, instituția angajatoare are obligația să îl majoreze până la nivelul minim legal. În prezent, salariul minim brut pe țară garantat în plată este de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru, echivalentul a 24,496 lei/oră, conform HG nr. 1506/2024.

De asemenea, ICCJ a confirmat că salariul de bază al asistenților personali se stabilește conform grilelor de salarizare din anul 2022.

,,Salariul de bază pentru o anumită vechime de muncă al unui asistent personal se calculează potrivit eşalonării reglementate de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin raportare la cel stabilit pentru anul 2022 prin Anexa nr. II Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială” pct. 3.2. nr. crt. 45 din Legea-cadru nr. 153/2017, urmând a se ajusta până la concurenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în măsura în care acesta din urmă este mai mare decât salariul de bază calculat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017”, a mai precizat Curtea.

Sesizarea care a condus la aceste decizii a fost formulată de Curtea de Apel Oradea, care a solicitat clarificări privind aplicarea corectă a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelație cu ordonanțele și hotărârile de Guvern adoptate ulterior.

Problema principală a vizat determinarea modului de calcul al salariului de bază al asistenților personali – dacă acesta trebuie stabilit pe baza grilei din 2022 sau prin raportare la salariul minim actual, cu includerea gradațiilor de vechime.

ICCJ a decis că se aplică grila din 2022, urmând ca salariul să fie ajustat doar în situația în care valoarea rezultată este mai mică decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Articolul ICCJ clarifică modul de calcul al salariului de bază pentru asistenții personali apare prima dată în Jurnal Social.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit în cauză, a concluzionat luni, 27 noiembrie 2023, că asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, potrivit unui comunicat al ÎCCJ.

,,În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 448/2006 şi a prevederilor Anexei nr. 9 pct. IV lit. A, subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că asistentul personal nu beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare”, a hotărât completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, luni, așa cum se arată în Decizia nr. 23/2023. 

Conform art. 37 din Legea nr. 448/2006, pe perioada îngrijirii şi protecţiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are dreptul la un salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării bugetare). În art. 47 ale aceleiași legi, se arată că asistentul personal profesionist însă are dreptul și la un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiţii de muncă deosebite în care îşi desfăşoară activitatea, un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie cel puţin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat, precum și un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.

În 29 martie 2018, a apărut regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut pentru angajații din sănătate, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia (HG nr. 153/2018). În anexa nr. 9 a acestui regulament găsim prevederi privind locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporurilor pentru personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare, unde e prevăzut „un spor de 15% din salariul de bază, acordat personalului care îşi desfăşoară activitatea în:

1. servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicţii, victime ale violenţei în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.;

2. servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru persoane vârstnice”. 

Însă, în instanțe au apărut mai multe interpretări privind dreptul la sporul de 15%.

Astfel, unii judecători au considerat că asistentul personal al persoanei cu handicap poate beneficia de sporul de 15% prevăzut în Anexa nr. 9 a HG nr. 135/2018, dacă întrunește cumulativ două condiții:

• să fie angajat al unei unități de asistență socială sau al unui centru care să aibă ca obiect de activitate prestarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități;
• să existe buletine de determinare/expertizare a locului de muncă, documente în cuprinsul cărora să se ateste existența condițiilor periculoase sau vătămătoare, având la bază criterii și factori stipulați în regulamentul-cadru.

Alți judecători au considerat că asistentul personal al persoanei cu handicap grav este îndreptățit la acordarea sporului de 15%, fără ca acodarea acestui spor să fie condiționată de existența unui buletin de expertizare a locului de muncă (cu precizarea că, de principiu, locul de muncă al asistentului personal este la propriu domiciliu);

Într-o a treia opinie, s-a apreciat că asistentul personal nu poate beneficia de sporul de 15%, deoarece nu are calitatea de asistent personal profesionist. S-a avut în vedere aici că trebuie făcută o distincție între profesia de asistent personal și asistent personal profesionist, ambele fiind reglementate de lege. Din analiza reglementărilor incidente reiese că sporul de 15% e doar pentru asistentul personal profesionist. Pe de altă parte, sporul respectiv e acordat celor care își desfășoară activitatea în unitățile de asistență socială/centre.

Într-o a patra opinie, s-a apreciat că acordarea sporului de 15% ar fi, de fapt, una facultativă, și nu obligatorie, întrucât dacă analizăm verbele folosite în reglementările incidente vom observa că unele prevederi arată obligația de acordare a unui spor, în timp ce altele arată posibilitatea acordării sale. Astfel, în cazul asistentului personal, oportunitatea acordării sporului e deci

 În Legea nr. 448/2006 sunt menționate două tipuri de asistent personal:

• asistent personal al persoanei cu handicap grav – persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
• asistent personal profesionist – persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile precizate de lege.

În art. 37 din lege sunt stipulate doar drepturile asistentului personal al persoanei cu handicap grav, cele ale asistentului personal profesionist fiind prevăzute în art. 47 din aceeași lege.

Prin urmare, asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu are dreptul la spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, așa cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind clară distincția ce trebuie făcută aici între cele două tipuri de asistenți personali.

Articolul Asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, potrivit ÎCCJ apare prima dată în Jurnal Social.