Măsura reală a unei civilizații nu se vede în PIB sau în graficele de creștere economică, ci în modul în care își tratează cetățenii vulnerabili  – copiii, vârstnicii și bolnavii.

În România, acest etalon moral pare să fi devenit, din nou, o simplă frază de discurs. În locul empatiei și al responsabilității, decidenții au ales economia de hârtie și eficiența birocratică.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilități se tem că vor fi „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma riscă să devină o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități va scădea artificial, iar bugetul statului va „economisi” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori – pot pierde sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În schimb, alocările pentru pensii speciale, subvențiile partidelor politice și salariile din administrația de vârf rămân intacte.

E o formă de cinism instituțional: statul își protejează privilegiile, dar „vindecă” bolnavii prin simpla modificare a unei anexe legislative.

La final de 2025, România are la fel de multe structuri bugetare în subordinea ministerelor pe câte avea la începutul anului – dacă nu și mai multe. Reforma s-a făcut doar în conferințe de presă.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat.

Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Problemele fundamentale ale Ordinului 2300/1457/2025

1. Ignorarea standardelor internaționale

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității¹.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010².

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai ceficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Prin excluderea acestui model, România riscă creșterea costurilor bugetare prin:

• acutizarea patologiilor cronice, cauzată de lipsa sprijinului adecvat;

• creșterea numărului de internări prelungite în spitale, în lipsa unui suport social;

• nevoia de instituționalizare, de zece ori mai costisitoare decât o pensie de invaliditate sau un asistent personal.

Așadar, măsura care pretinde că „economisește” fonduri riscă, în fapt, să genereze costuri mai mari și să agraveze suferința celor afectați.

 2. Încălcarea drepturilor omului

Ordinul nu creează un cadru normativ pentru deinstituționalizare și integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale.

România continuă să ignore hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au sancționat statul pentru condițiile degradante și lipsa alternativelor comunitare oferite persoanelor internate în centre rezidențiale³.

În locul reformei reale a serviciilor, s-a preferat o reducere administrativă a numărului de beneficiari, sub pretextul „eficienței”.

3. Abandonarea celor fără ajutor

Noile criterii riscă să lase mii de persoane care nu se pot îngriji singure fără dreptul la asistent personal  – un sprijin vital, fără de care viața independentă devine imposibilă.

Această decizie afectează nu doar persoanele cu dizabilități, ci și familiile lor, care devin singure responsabile de îngrijirea, tratamentul și supraviețuirea celor dragi, adesea fără resurse și fără sprijin instituțional.

Rezultatul previzibil este creșterea sărăciei, a marginalizării și a numărului de persoane instituționalizate – exact ceea ce România s-a angajat să combată prin strategiile europene și angajamentele asumate în fața Consiliului Europei.

Referinţe

1. World Health Organization. International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF). Disponibil online: https://www.who.int/…/international-classification-of… World Health Organization+1

2. World Health Organization. Classifications and terminologies – ICF. Disponibil online: https://www.who.int/standards/classifications/icf World Health Organization+1

3. Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Monitorul Oficial nr. 792 din 26 noiembrie 2010. Legislatie Just+1

4. Supravegherea executării hotărârilor CEDO. Decizie privind România – reuniunea Comitetului Miniştrilor, 10-12 iunie 2025. JURIDICE.ro, 13 iunie 2025. juridice.ro

5. Studiu „Standarde de cost” – despre obligaţiile internaţionale privind persoanele cu dizabilităţi în România. Centrul de Resurse Juridice, 2024. CRJ

Semnatari:

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA – Președinte Rozalina Lapadatu

Alianța Națională pentru Boli Rare România – ANBRaRo – Președinte Dorica Dan

Consiliului Național al Dizabilității din România – Președinte Daniela Tontsch

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative – APAN – Președinte Eduard Pletea

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC – Președinte Radu Ganescu

Articolul Ne-au ,,vindecat” din pix! apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 10 septembrie 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a organizat o consultare publică pe tema proiectului de modificare a criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aflat în prezent în transparență decizională.

Au fost prezenți, fizic și online reprezentanți ai federațiilor și asociațiilor de profil, părinți și persoane cu dizabilități, care și-au exprimat nemulțumirea și îngrijorarea față de noile criterii.

La consultare a participat doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR).

Exemple prezentate au arătat gravitatea situației:

• O mamă a povestit cum fiul ei, cu sindrom Down, încadrat acum în grad grav cu asistent personal, a fost surprins încercând să își taie un deget. După noile criterii, copilul ar urma să fie încadrat în grad accentuat, pierzând astfel dreptul la îngrijirea de care depinde viața lui.

• O altă mamă a relatat că trebuie să își țină sub cheie produsele de igienă, pentru că fiul ei, lăsat nesupravegheat, ar încerca să le consume ca pe alimente.

Doamna Daniela Tontsch, președinta CNDR, a subliniat că declasificarea unor afecțiuni grave și excluderea altora din criterii, fără servicii alternative de suport, supraveghere și îngrijire, va condamna mii de persoane cu dizabilități la izolare, abuz și marginalizare, expunându-le la pericole reale.

Ea a explicat că România nu are încă suficiente centre de zi, servicii de tip respiro, îngrijire la domiciliu sau suport specializat pentru familii, iar retragerea dreptului la asistent personal nu poate fi considerată o reformă.

„În aceste condiții, retragerea dreptului la asistent personal nu înseamnă reformă, ci abandon social. Solicităm ca proiectul de act normativ să reflecte realitatea de zi cu zi a persoanelor cu dizabilități și să fie construit în jurul nevoilor reale, nu al statisticilor reci”, a declarat Daniela Tontsch.

Doamna Alexandra Zară, președinta ANPDPD, a precizat în repetate rânduri:

– Proiectul de ordin NU prevede chemarea la reevaluare a persoanelor care dețin deja un certificat de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent.

– În prezent, evaluarea persoanelor cu certificat revizuibil se realizează potrivit acelorași prevederi, respectiv ale Ordinului nr. 762/1992/2007.

– În acest moment, proiectul de modificare a Ordinului nr. 762/1992/2007 privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap se află în procedură de transparență decizională și nu va fi retras la data stabilită, ceea ce înseamnă că perioada pentru transmiterea observațiilor și a propunerilor se prelungește. Acestea pot fi trimise prin e-mail la: dezbateri@mmuncii.gov.ro sau registratura@anpd.gov.ro.

ANPDPD va organiza în perioada următoare o serie amplă de consultări pe tipuri de afecțiuni.

La finalul dezbaterilor, toate observațiile și propunerile primite vor fi analizate, iar forma finală a proiectului de ordin va fi transmisă spre aprobare.Toate persoanele implicate până la acel moment în procesul de consultare vor fi informate cu privire la preluarea sau respingerea observațiilor și a propunerilor lor.

Începând de joi, ANPDPD a pus la dispoziția persoanelor cu dizabilități și a aparținătorilor un call center și o adresă de e-mail dedicate pentru preluarea întrebărilor și a solicitărilor de clarificare referitoare la Proiectul de Ordin privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.

Puteți contacta reprezentanții ANPDPD telefonic la numărul 0314 338 090, tasta 0, de luni până vineri, între orele 14:00 – 17:00.

De asemenea, întrebările pot fi transmise și pe e-mail, la adresa: criterii.incadrare@anpd.gov.ro.

Articolul Consultare publică ANPDPD: Părinți și organizații își exprimă îngrijorarea față de noile criterii de încadrare în grad de handicap – reforma riscă să devină abandon social apare prima dată în Jurnal Social.

Vineri, 5 septembrie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a pus în transparență decizională Proiectul de Ordin pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

Potrivit unui comunicat al ministerului, scopul revizuirii criteriilor medico-psiho-sociale este de a elimina fraudele din sistemul de protecție socială și, totodată, de a asigura o protecție mai bună pentru persoanele cu dizabilități. Prin reașezarea criteriilor, se dorește eliminarea neconcordanțelor în procesul de evaluare, precum şi utilizarea mai eficientă a resurselor financiare din cadrul sistemului de protecţie.

,,Am pus în transparență proiectul de revizuire a criteriilor care stabilesc încadrarea în grad de handicap. Eliminăm cât mai mult din fraudele care astăzi fac sistemul nedrept și îi protejăm mai bine pe cei care au cu adevărat nevoie de sprijin. Vrem să aducem mai multă claritate și corectitudine pentru persoanele cu dizabilități și pentru familiile lor. Fraudele și abuzurile nu mai trebuie să afecteze drepturile celor vulnerabili. Invit la dialog toate organizațiile neguvernamentale și îi asigur pe toți cei interesați de această reformă că vom da dovadă de maximă transparență și deschidere. Vom pune la dispoziție și un call center dedicat criteriilor de dizabilitate, pentru ca fiecare întrebare să primească un răspuns”, a declarat Petre Florin Manole, ministrul Muncii.

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Florin Rogobete, a subliniat că sunt regândite criteriile de acordare a certificatelor de handicap, astfel încât acestea să reflecte corect realitatea medicală şi nivelul funcţional al fiecărei persoane.

,,Regândim criteriile de acordare a certificatelor de handicap, astfel încât acestea să reflecte corect realitatea medicală și nivelul funcțional al fiecărei persoane. Ne propunem să eliminăm neclaritățile și diferențele de interpretare care, de prea multe ori, au dus la nedreptăți. Persoanele cu dizabilități trebuie respectate, sprijinite și integrate, nu puse în fața unor bariere inutile”, a declarat ministrul Sănătății.

Conform Ministerului Muncii, se propune stabilirea termenului de valabilitate permanent de la prima evaluare pentru afecțiunile grave pentru care în prezent se acordă termen de valabilitate 12 sau 24 luni: retard mental sever și profund, tulburări de spectru autist după împlinirea vârstei de 26 ani, cecitate absolută și relativă, surdocecitate, surdomutitate congenitală sau surditate bilaterală dobândită înainte de achiziționarea limbajului, amputații, tumori hipofizare cu sechele oftalmologice și neurologice grave, nanism hipofizar și acondrodispalzie, poliartrită reumatoidă stadiul IV, spondilită anchilozantă forme grave, sindrom Prader Willi, afecțiuni osteoarticulare cu anchiloze și tulburări servere, în afara resurselor terapeutice.

Pentru alte afecțiuni grave, în cazul în care nu se constată îmbunătățirea stării de sănătate după acordarea termenului 12/ 24 luni, se propune acordarea termenului de valabilitate permanent începând cu a doua evaluare.

Revizuirea criteriilor de evaluare ia în considerare progresul în domeniul medical și al tehnologiilor de asistență, ținând cont de noile descoperiri și tratamente, dar și de diversitatea nevoilor celor care trăiesc cu dizabilități.

,,În același timp, vrem să aducem claritate și să punem capăt suprapunerilor în descrierea gradului accentuat și grav. Acolo unde se impune, acordarea gradului grav cu asistent personal va fi condiționată de pierderea totală a autonomiei, comparativ cu situatia anterioară. Subliniem că un principiu esențial al acestei reforme este imparțialitatea: evaluările trebuie să fie unitare și obiective, pentru ca nicio persoană să nu fie dezavantajată de interpretări diferite sau de subiectivism”, se mai precizează în comunicat.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro în perioada 5 – 14 septembrie 2025.

Proiectul de Ordin poate fi consultat aici: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7768-ordin-pentru-aprobarea-criteriilor-medico-psihosociale-pe-baza-c%C4%83rora-se-stabile%C8%99te-%C3%AEncadrarea-%C3%AEn-grad-de-handicap.

Articolul Ministerul Muncii pune în transparență decizională noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap apare prima dată în Jurnal Social.