Guvernul României a aprobat, joi, prin ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, va fi introdusă o indemnizație lunară de solidaritate pentru persoanele cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat care au și calitatea de pensionar pentru limită de vârstă, a anunțat Ministerul Muncii, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, prin aceste măsuri se asigură o protecție socială echitabilă și se consolidează incluziunea acestor persoane astfel încât veniturile să fie majorate anual.

,,Cuantumul indemnizației de solidaritate va fi stabilit prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată și va fi majorat anual, în luna ianuarie, cu procentul de majorare al indicatorului social de referință (ISR), la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut”, se menționează în comunicat.

De asemenea, actul normativ, elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prevede acordarea unui punct de sprijin pentru persoanele cu handicap vizual grav, persoanele cu handicap grav și handicap accentuat care, după 1 ianuarie 2025, dobândesc calitatea de pensionar. Acest punct de sprijin va fi calculat astfel:

• 1 punct de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap vizual grav și handicap grav;
• 0,5 puncte de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap accentuat.

Valoarea acestui punct de sprijin reprezintă 0,125 din ISR.

Noile prestații sociale vor fi acordate de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) pe baza informațiilor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

„Pentru a consolida incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, actul normativ aprobat de guvern instituie obligaţia angajatorilor de a dovedi că au solicitat sprijinul organizaţiilor reprezentative pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Articolul Ministerul Muncii: Indemnizație lunară de solidaritate pentru pensionarii cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România a înaintat o adresă domnului premier Marcel Ciolacu, prin care solicită inițierea procesului de consultare publică și punerea în transparență decizională a Propunerii de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

„Propunerile legislative incluse în acest act normativ vizează acordarea unor drepturi suplimentare persoanelor cu  handicap vizual grav,  handicap grav și handicap accentuat, respectiv introducerea unui coeficient de solidaritate și introducerea unui punct de sprijin.

În calitate de reprezentant al Federației Consiliul Național al Dizabilității din România, am participat la consultarea organizată la nivelul Guvernului, în contextul mitingului de protest inițiat de Asociația Nevăzătorilor din România. La această întâlnire, a fost analizată propunerea formulată de Ministerul Muncii privind acordarea unor beneficii sociale suplimentare prin Legea nr. 448/2006, pentru a compensa diminuarea pensiilor, pensionarilor cu dizabilități pensionați la limită de vârstă, cu până la 80%.

Consider că propunerea de modificare a legislației trebuie să se integreze în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, și nu în Legea nr. 448/2006, care reglementează protecția socială, nicidecum administrarea pensiilor. Persoanele care au realizat stagii de cotizare prevăzute de legislația anterioară în condiții de handicap trebuie să beneficieze de pensie integrală din sistemul public de pensii, și nu parțial prin intermediul AJPIS, astfel încât să nu fie asimilate statutului de asistență socială.

Prin urmare, i-am solicitat domnului premier Ciolacu să demareze procesul de consultare publică și publicarea textului propunerii legislative pentru a permite un dialog deschis și transparent între Guvern, organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități și cetățenii afectați de aceste măsuri”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul FCNDR solicită Guvernului consultare publică pe proiectul de act normativ prin care se urmărește acordarea unor beneficii sociale suplimentare pensionarilor afectați de Legea 360 pe 2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit în cauză, a concluzionat luni, 27 noiembrie 2023, că asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, potrivit unui comunicat al ÎCCJ.

,,În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 448/2006 şi a prevederilor Anexei nr. 9 pct. IV lit. A, subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că asistentul personal nu beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare”, a hotărât completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, luni, așa cum se arată în Decizia nr. 23/2023. 

Conform art. 37 din Legea nr. 448/2006, pe perioada îngrijirii şi protecţiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are dreptul la un salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării bugetare). În art. 47 ale aceleiași legi, se arată că asistentul personal profesionist însă are dreptul și la un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiţii de muncă deosebite în care îşi desfăşoară activitatea, un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie cel puţin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat, precum și un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.

În 29 martie 2018, a apărut regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut pentru angajații din sănătate, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia (HG nr. 153/2018). În anexa nr. 9 a acestui regulament găsim prevederi privind locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporurilor pentru personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare, unde e prevăzut „un spor de 15% din salariul de bază, acordat personalului care îşi desfăşoară activitatea în:

1. servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicţii, victime ale violenţei în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.;

2. servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru persoane vârstnice”. 

Însă, în instanțe au apărut mai multe interpretări privind dreptul la sporul de 15%.

Astfel, unii judecători au considerat că asistentul personal al persoanei cu handicap poate beneficia de sporul de 15% prevăzut în Anexa nr. 9 a HG nr. 135/2018, dacă întrunește cumulativ două condiții:

• să fie angajat al unei unități de asistență socială sau al unui centru care să aibă ca obiect de activitate prestarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități;
• să existe buletine de determinare/expertizare a locului de muncă, documente în cuprinsul cărora să se ateste existența condițiilor periculoase sau vătămătoare, având la bază criterii și factori stipulați în regulamentul-cadru.

Alți judecători au considerat că asistentul personal al persoanei cu handicap grav este îndreptățit la acordarea sporului de 15%, fără ca acodarea acestui spor să fie condiționată de existența unui buletin de expertizare a locului de muncă (cu precizarea că, de principiu, locul de muncă al asistentului personal este la propriu domiciliu);

Într-o a treia opinie, s-a apreciat că asistentul personal nu poate beneficia de sporul de 15%, deoarece nu are calitatea de asistent personal profesionist. S-a avut în vedere aici că trebuie făcută o distincție între profesia de asistent personal și asistent personal profesionist, ambele fiind reglementate de lege. Din analiza reglementărilor incidente reiese că sporul de 15% e doar pentru asistentul personal profesionist. Pe de altă parte, sporul respectiv e acordat celor care își desfășoară activitatea în unitățile de asistență socială/centre.

Într-o a patra opinie, s-a apreciat că acordarea sporului de 15% ar fi, de fapt, una facultativă, și nu obligatorie, întrucât dacă analizăm verbele folosite în reglementările incidente vom observa că unele prevederi arată obligația de acordare a unui spor, în timp ce altele arată posibilitatea acordării sale. Astfel, în cazul asistentului personal, oportunitatea acordării sporului e deci

 În Legea nr. 448/2006 sunt menționate două tipuri de asistent personal:

• asistent personal al persoanei cu handicap grav – persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
• asistent personal profesionist – persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile precizate de lege.

În art. 37 din lege sunt stipulate doar drepturile asistentului personal al persoanei cu handicap grav, cele ale asistentului personal profesionist fiind prevăzute în art. 47 din aceeași lege.

Prin urmare, asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu are dreptul la spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, așa cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind clară distincția ce trebuie făcută aici între cele două tipuri de asistenți personali.

Articolul Asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, potrivit ÎCCJ apare prima dată în Jurnal Social.

Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 30 iunie 2017

Odată cu ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, România se angajează să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor astfel încât nicio persoană cu dizabilități să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar alegerile și aspirațiile ei să fie respectate și sprijinite.

Având în vedere că susținerea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități concomitent cu dezvoltarea măsurilor de prevenire a instituționalizării și de susținere a traiului în comunitate reprezintă o prioritate pentru România, apreciem că neluarea de urgență a unor măsuri privind organizarea centrelor pentru persoane cu dizabilități atât în subordinea consiliilor județene, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, cât și în subordinea unității administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș, municipiu, îngreunează ducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate, la finele anului 2016, existând, la nivelul întregii țări, un număr foarte mic de centre de zi (23).

În contextul măsurilor de simplificare, la nivelul administrației publice centrale și din necesitatea facilitării accesului cetățenilor la beneficii de asistență socială și servicii sociale, se impune modificarea de urgență a prevederilor referitoare la acordarea drepturilor de asistență socială sub formă de prestații sociale pentru persoanele cu dizabilități; este astfel imperios necesară adoptarea unor măsuri urgente, în considerarea interesului public, în sensul reducerii eforturilor de depunere a documentelor necesare acordării acestor drepturi, prin reglementarea acordării acestora din oficiu.

Se impune, de asemenea, reglementarea, în situația copilului cu handicap grav care necesită îngrijiri paliative, a termenului de valabilitate a certificatului până la împlinirea vârstei de 18 ani a copilului, astfel încât acesta să nu mai parcurgă anual procedurile de evaluare.

Luând în considerare necesitatea asigurării exercitării dreptului persoanelor cu dizabilități la libertatea de expresie și opinie, inclusiv libertatea de a căuta, de a primi și împărtăși informații și idei, în condiții de egalitate cu ceilalți, prin toate formele de comunicare alese de acestea, se impune recunoașterea oficială a limbajului mimico-gestual.

De asemenea, necesitatea corelării prevederilor legale referitoare la salarizarea asistentului personal, respectiv plata indemnizației lunare prevăzute la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impun reglementarea de urgență a acestor aspecte.

Având în vedere obiectul de activitate al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, precum și specificitatea categoriilor de beneficiari cărora se adresează, se impune cu necesitate ca reglementările propuse să fie realizate în regim de urgență.

Neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va genera blocaje, ineficiență, precum și afectarea în continuare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Situația extraordinară care impune abrogarea de urgență a prevederilor art. 10 alin. (7) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, se motivează prin numărul foarte mare de furnizori de servicii sociale radiați sau aflați în situația de a fi radiați din Registrul electronic unic al serviciilor sociale și care, potrivit prevederilor menționate, în următorii doi ani de la data retragerii certificatului de acreditare nu mai pot depune o nouă solicitare de acreditare și, prin urmare, accesul la servicii sociale al unui număr semnificativ de persoane aflate în dificultate și în risc de excluziune socială nu mai poate fi realizat.

La această dată, Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu are temei legal să primească și să soluționeze cererile unui număr de aproape 600 de furnizori de servicii sociale, care au intrat deja sub incidența acestei restricții și care, fără eliminarea acesteia, în următorii 2 ani nu pot iniția demersul de obținere a certificatului de acreditare, respectiv a licenței de funcționare și, prin urmare, nu pot acorda servicii sociale persoanelor aflate în dificultate.

Potrivit datelor înscrise în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, ținut de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la data de 23.06.2017, un număr de 583 de furnizori trebuie să fie radiați, din care 291 sunt furnizori publici.

Numărul furnizorilor aflați în această situație crește de la o zi la alta.

Impactul social al acestei prevederi se răsfrânge asupra unui număr nelimitat de persoane aflate în dificultate și în risc de excluziune socială, tocmai din comunitățile cele mai afectate de sărăcie sau de îmbătrânirea populației. Avem în vedere faptul că resursele umane și financiare necesare pentru înființarea serviciilor sociale sunt insuficiente tocmai în aceste unități administrativ- teritoriale. Mai mult decât atât, Programul de guvernare 2017-2020 prevede tocmai pentru aceste comunități alocarea de resurse umane și financiare – spre exemplu, asigurarea în fiecare localitate a cel puțin unui asistent social cu normă întreagă, tocmai pentru a sprijini dezvoltarea serviciilor sociale în fiecare comunitate. Avem în vedere faptul că din 3.181 de unități administrative numai 1.295 au înființat serviciul public de asistență socială care au obținut acreditarea ca furnizor de servicii sociale, deși, potrivit Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei unități administrative există obligația înființării serviciului public de asistență socială.

La un număr estimativ de 300 de persoane beneficiare pentru un serviciu public de asistență socială ar rezulta un număr de peste 117 mii de persoane vulnerabile care nu pot beneficia de serviciile sociale publice, la care se adaugă un număr similar de persoane aferente serviciilor acordate de furnizorii privați, aflați în această situație. Numai 223 din cele 1.295 de servicii publice de asistență socială acreditate au obținut licență de funcționare. Prin urmare, serviciile publice de asistență socială sunt în primul rând afectate de prevederile art. 10 alin. (7) din Legea nr. 197/2012, situație care ar bloca funcționarea sistemului de asistență socială, încă fragil și încă în curs de dezvoltare și de consolidare.

Prin urmare, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, se impune adoptarea unei soluții imediate, prin abrogarea prevederii care interzice furnizorilor privați și autorităților administrației publice locale de a presta servicii sociale numai pentru că nu le-au înființat într-o anumită perioadă de timp.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. – Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 16. – (1) Educația persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului național de învățământ, coordonat de Ministerul Educației Naționale.

(2) Educația persoanelor cu handicap se realizează prin:

a) învățământul de masă;

b) învățământul special integrat, organizat în învățământul de masă;

c) învățământul special;

d) învățământul la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală;

e) alte variante educaționale.

(3) Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz.

(4) Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă.

(5) Orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu handicap și cu cerințe educative speciale se realizează prin hotărâre a comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul centrelor județene de resurse și de asistență educațională, respectiv din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, care eliberează certificatul de orientare școlară și profesională.

(6) Unitățile de învățământ special dispun de regulă de cantină școlară și, după caz, internat școlar, în condițiile legii.

(7) Elevii cu handicap și/sau cerințe educative speciale beneficiază gratuit de masă și cazare în internatele școlare și alte drepturi materiale prevăzute de legislația în domeniu.

(8) Studenții cu handicap beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare și masă la cantinele și căminele studențești.

(9) Valoarea reducerii prevăzute la alin. (8) se asigură din bugetul instituțiilor de învățământ publice sau private.”

2. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – (1) Finanțarea învățământului special și special integrat se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

(2) În situația în care un copil cu cerințe educative speciale este protejat în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările ulterioare, într-un serviciu de tip rezidențial și este școlarizat în alt județ/sector față de cel de domiciliu, cheltuielile aferente creșterii și îngrijirii acestuia sunt asigurate din bugetul instituției în subordinea căreia funcționează serviciul de tip rezidențial.”

3. La articolul 30, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

f) să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu cerințe educaționale speciale.”

4. La articolul 32, partea dispozitivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 32. – „(1) Persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate:”.

5. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 34. – (1) Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

(2) Evaluarea, monitorizarea și controlul privind respectarea standardelor minime de calitate sunt în competența Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, precum și a agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.

(3) În realizarea activităților de coordonare metodologică, personalul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități are acces în spațiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date și informații legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.”

6. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 35. – (1) Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale.

(2) Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.”

7. La articolul 37 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;”.

8. Alineatul (1) al articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură integral de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.”

9. Alineatele (2) și (4) ale articolului 42 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.

(…)

(4) Părinții sau, după caz, reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.”

10. Alineatul (1) al articolului 43 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Indemnizația lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.”

11. Literele a) și b) ale alineatului (4) al articolului 43 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a stabilit măsură de protecție specială, în condițiile legii, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial;

b) adulții cu handicap grav sau reprezentanții lor legali, pe perioada în care adulții cu handicap grav se află în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist, în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter social, medico-social, în care se asigură întreținere completă din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;”.

12. Alineatul (5) al articolului 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Modalitatea de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilitați.”

13. La articolul 47 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) salariul de bază stabilit potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;”.

14. Alineatul (2) al articolului 48 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.”

15. La capitolul III, titlul secțiunii a 4-a se modifică și va avea următorul cuprins:

„SECȚIUNEA a 4-a Centre pentru persoanele adulte cu handicap”

16. Alineatul (5) al articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Centrele publice pentru persoane adulte cu handicap prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) se înființează și funcționează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, cu avizul și sub îndrumarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.”

17. După alineatul (5) al articolului 51 se introduc patru noi alineate, alineatele (51)-(54), cu următorul cuprins:

„(51) Centrele publice pentru persoane adulte cu handicap prevăzute la alin. (3) lit. d)-h), precum și centrele de zi se înființează și funcționează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, atât în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(52) Finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap care se înființează și funcționează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate de la bugetul de stat cu această destinație, în proporție de 100% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate potrivit legii.

(53) Centrele publice prevăzute la alin. (51) se pot înființa și funcționa și în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, comună sau oraș cu avizul și sub îndrumarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, finanțarea acestora urmând a se asigura din bugetele autorităților administrației publice locale.

(54) Centrele private pentru persoanele cu handicap se înființează și funcționează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, cu avizul și sub îndrumarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.”

18. Alineatul (2) al articolului 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Evaluarea activităților cu caracter inovator se realizează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.”

19. Articolul 57 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 57. – (1) Dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului. în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap din evidența direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.

(2) Plata prestațiilor sociale se face din oficiu, în baza deciziei directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

(3) În situația în care persoana încadrată în grad de handicap nu dorește să beneficieze de prestații sociale poate depune cerere în acest sens.

(4) Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administrației publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare.

(5) Dreptul la prestații sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap și încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a depunerii cererii prevăzute la alin. (3).”

20. Alineatul (3) al articolului 58 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.”

21. La articolul 58 alineatul (6), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):

a) adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter social sau medico- social, în care se asigură întreținere completă din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;”.

22. Alineatul (7) al articolului 58 se abrogă.

23. Partea dispozitivă a alineatului (1) al articolului 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 59. – (1) Persoanele adulte cu handicap au următoarele obligații:

„24. Alineatul (4) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepție a lucrărilor de construcție ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) și (2).”

25. După alineatul (2) al articolului 69 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Limbajul mimico-gestual și limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.”

26. La articolul 71 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv;

27. Alineatul (5) al articolului 78 se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Monitorizarea și controlul respectării prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

28. Alineatul (3) al articolului 81 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Procedura de autorizare a unităților protejate se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.”

29. Alineatul (5) al articolului 85 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.”

30. După articolul 86 se introduce un nou articol, articolul 86.1, cu următorul cuprins:

„Art. 86.1. – (1) Comisia pentru protecția copilului stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap și eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap.

(2) Termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copii se stabilește ținând cont de situația concretă a copilului din punct de vedere al deficiențelor/afectărilor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare și este de minimum 6 luni și maximum 2 ani. Pentru tânărul care urmează să împlinească 18 ani, termenul de valabilitate poate fi mai mic de 6 luni și mai mare de 2 ani, dar nu mai mare de 2 ani și 6 luni.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) pentru copiii cu handicap a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani.”

31. Alineatele (5) și (6) ale articolului 87 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru.

(6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.”

32. Alineatul (1) al articolului 90.1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 90.1. – (1) În structura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități funcționează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară, cu activitate de coordonare metodologică și monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap.”

33. La articolul 90.2, litera b) a alineatului (1) și litera a) a alineatului (2) se abrogă.

34. Alineatul (7) al articolului 92 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Modul de organizare și funcționare a Consiliului se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.”

35. Alineatul (3) al articolului 94 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Nivelul contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați în centre sau de susținătorii acestora, precum și metodologia de stabilire a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.”

36. După articolul 94 se introduc două noi articole, articolele 94.1 și 94.2, cu următorul cuprins:

„Art. 94.1. – (1) Persoanele cu handicap grav psihic și/sau mintal asistate în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap și susținătorii legali ai acestora sunt scutite de plata contribuției lunare de întreținere. Costurile aferente sunt susținute din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în condițiile legii, prin bugetele locale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Art. 94.2. –

Susținătorii legali ai adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap, care pot datora contribuția lunară de întreținere, sunt:

a) soțul pentru soție sau, după caz, soția pentru soț;

b) copiii pentru părinți;

c) părinții pentru copii.”

37. Alineatul (4) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Metodologia de selectare și finanțare a programelor de interes național se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.”

38. Alineatul (1) al articolului 98 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul Național al Dizabilității din România pot primi sume de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate anual.”

39. Alineatul (2) al articolului 99 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Metodologia de selectare și finanțare a proiectelor se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.”

40. La articolul 100 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) nerespectarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3), cu amendă de la 20.000 lei la 35.000 lei;

41. La articolul 100 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) nerespectarea dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 6.000 la 12.000 lei.”

42. Alineatul (3) al articolului 100 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

43. După alineatul (3) al articolului 100 se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. c1) se fac de către personalul Inspecției Muncii.”

Art. II. -Contestațiile cu privire la încadrarea în grad și tip de handicap, rămase nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, prevăzută de art. 90.1 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. – Începând cu luna ianuarie 2019, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 57 va avea următorul cuprins:

„(2) Plata prestației sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, de către personalul cu atribuții în acest sens, preluat de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.”

2. Alineatele (10) și (11) ale articolului 58 vor avea următorul cuprins:

„(10) Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) și cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.

(11) Procedura de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București a personalului cu atribuții în efectuarea plăților de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.”

3. În tot cuprinsul legii, sintagmele „planului de recuperare” și „planul de recuperare” se înlocuiesc cu sintagmele „planului de abilitare-reabilitare” și „planul de abilitare-reabilitare”.

4. În tot cuprinsul legii, sintagmele „Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap” și „Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap” se înlocuiesc cu sintagmele „Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități” și „Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități”.

Art. IV. –

În termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, părinții sau reprezentantul legal al copilului pot depune cerere pentru reevaluare formulată cu cel puțin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap. Cererea se soluționează în termen de cel mult 90 de zile de la data înregistrării direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Art. V. -La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă alineatul (7) al articolului 10 din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 9 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:
Ministrul muncii și justiției sociale,
Lia-Olguța Vasilescu
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale,
administrației publice și fondurilor europene,
Sevil Shhaideh
Ministrul educației naționale,
Liviu-Marian Pop
Ministrul finanțelor publice,
Ionuț Mișa

București, 30 iunie 2017.

Nr. 51.

Articolul Ordonanța de urgență nr. 51/2017 apare prima dată în Jurnal Social.