La invitația Consiliului Economic și Social European (CESE), Sorin Ilie Țața, delegatul Consiliului Național al Dizabilității din România, a participat la o întâlnire cu șase membri ai grupului CESE FRRL, pentru o discuție de grup de o oră și jumătate, în sesiunea Dreptul la nediscriminare, care a avut loc marți, 12 iunie, la Reprezentanța CE în România din București.

Pe parcursul a două zile, membrii CESE prezenți au organizat sesiuni în care a fost abordată situația drepturilor fundamentale și a statului de drept din România cu organizațiile societății civile, inclusiv partenerii sociali și alte părți interesate. Delegația s-a întâlnit și cu reprezentanți ai autorităților române. 

Cei șase membri CESE din diverse țări și grupuri de interese au fost: Frank von Fürstenwerth, Jörg Freiherr (GRI, ); Diana Indjova (GRIII, ); Rafal Bogusław Jankowski (GRII, ); Christian Moos (GRIII, , Vicepreședinte al grupului FRRL); István Komoróczki (GRI, ); José Antonio Moreno Díaz (GRII, ).

Discuțiile s-au desfășurat sub regulile Chatham House, asigurând astfel o confidențialitate strictă în ceea ce privește identitatea și afilierea participanților. Întâlnirea a început cu o scurtă prezentare a delegației CESE și a metodologiei utilizate, urmată de o prezentare rapidă a organizațiilor participante.

Principalele subiecte de discuție au inclus evoluțiile recente în domeniul drepturilor fundamentale și statului de drept în România, în contextul raportului anterior al grupului FRRL (Fundamental Rights and Rule of Law – Drepturi Fundamentale și Statul de Drept) din 2018, și recomandări suplimentare privind acțiunile posibile ale UE în acest domeniu.

Delegatul CNDR a adus în atenţia membrilor CESE, printre altele, o serie de probleme noi, dar şi care persistă în România, cum ar fi:

– Discriminarea în ceea ce priveşte mărirea indemnizaţiei de handicap, mărire care a s-a făcut doar pentru persoanele încadrate în grad grav de handicap, şi pentru care Consiliul Economic și Social al României a dat aviz nefavorabil, iar Consiliul Național al Dizabilității a solicitat Guvernului majorarea idemnizației de handicap pentru persoanele încadrate în gradele grav, accentuat și mediu;

– Discriminarea în ceea ce priveşte Legea pensiilor;

– Sărăcia;

– Lipsa accessibilităţii atât a spaţiului construit, cât şi a mediului digital, care limitează persoanele cu dizabilităţi pe toate planurile;

– Lipsa subvenţionării tehnologiilor asistive şi a unui standard minim de calitate al acestora;

– Problema asistenţilor personali plătiţi doar pentru 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, chiar dacă persoana cu dizabilităţi are nevoie de asistenţă permanentă;

– Lipsa serviciilor de suport.

Despre CESE

Comitetul Economic și Social European (CESE) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai organizațiilor de lucrători și angajatori și ai altor grupuri de interese. CESE emite avize pe teme legate de UE adresate Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European, acționând astfel ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni.

Ce face CESE?

Le oferă grupurilor de interese un cuvânt de spus la nivel oficial cu privire la propunerile legislative ale UE. Are trei sarcini principale:

• să se asigure că politica și legislația UE sunt adaptate la condițiile economice și sociale, prin căutarea unui consens care să servească binelui comun
• să promoveze o Uniune Europeană participativă, oferindu-le organizațiilor de lucrători și angajatori și altor grupuri de interese posibilitatea de a-și face vocea auzită și asigurând dialogul cu acestea
• să promoveze valorile integrării europene și cauza democrației participative și a organizațiilor societății civile.

CESE a înființat în 2018 un Grup pentru drepturile fundamentale și statul de drept (Grupul FRRL), care are sarcina de a oferi un forum pentru OSC-urile europene pentru a se întâlni și a discuta despre drepturile fundamentale, democrația și statul de drept. Grupul FRRL promovează respectul pentru valorile europene enumerate la articolul 2 TUE prin creșterea gradului de conștientizare și evaluarea stadiului actual al acestor valori în statele membre și permițând schimbul de bune practici.

În acest scop, Grupul FRRL găzduiește audieri, conferințe și efectuează vizite de țară cu scopul de a identifica tendințele din Europa privind drepturile fundamentale și statul de drept, în măsura în care acestea se dezvoltă în contexte naționale.

Între 2018 și începutul anului 2024, Grupul CESE FRRL a vizitat toate cele 27 de state membre ale UE, încheind un prim ciclu de vizite în țară.

Aceste vizite conduc la un scurt raport de țară, care este publicat împreună cu observațiile autorităților țării vizitate.

Rapoartele vizitelor anterioare în țări sunt disponibile pe această pagină, în timp ce trei rapoarte de „sinteză”, care sintetizează 21 de vizite în țări, au fost emise și sunt disponibile în partea de jos a acestei pagini. Raportul de sinteză cuprinzând vizitele efectuate în 2023 este în prezent în pregătire.

În 2024, Grupul CESE FRRL a început un nou ciclu de vizite în țară.

Articolul Dialog între CNDR și CESE asupra Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități în România apare prima dată în Jurnal Social.

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie. Mai mult, judecătorii CCR au stabilit că actul normativ este constituţional.

În urma deciziei CCR de creștere cu 40% a punctului de pensie, Ministerul Muncii a venit cu unele precizări.

Potrivit unui comunicat al Ministerul Muncii, articolul 86 din Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii stabilește ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.775 de lei, de la 1 septembrie 2020.

Prin  OUG 135/2020, Guvernul a decis modificarea valorii punctului de pensie la 1.442 lei, ținând cont de evoluţia principalilor indicatori bugetari pe primele luni ale anului 2020, de necesitatea gestionării eficiente a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, în contextul crizei economice cauzată de pandemia SARS COV-2.

Ulterior, în perioada electorală, la momentul dezbaterii și aprobării Legii de aprobare a OUG 135/2020, Parlamentul României a decis modificarea valorii punctului de pensie de la 1.442 la 1.775 de lei.

Având în vedere necesitatea încadrării în limita de deficit bugetar instituită prin reglementări europene, precum și asigurării plății acestora în viitor, Guvernul a contestat la Curtea Constituțională legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020.

,,În acest moment, așteptăm publicarea deciziei motivate a Curții Constituționale. Legea va merge spre promulgare la președintele României, care are posibilitatea să solicite reexaminarea acesteia de către Parlamentul României”, se precizează în comunicat.

„Parlamentul se va pronunța pe ceea ce este de făcut pe viitor. În ceea ce privește pensiile, e important să avem echitate, contributivitate în sistem. Atunci când vorbim despre pensii, cel mai important lucru este ca ele să poată fi plătite, iar sistemul de pensii să rămână sustenabil. Aplicarea creșterii de 40%, declarată constituțională, ar genera un impact de 138 miliarde de lei asupra bugetului, ceea ce este imposibil de susținut în acest moment”, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Articolul Precizări privind decizia Curții Constituționale a României de creștere cu 40% a punctului de pensie apare prima dată în Jurnal Social.

În Comisia pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, a fost dezbătut Proiectul Legii Pensiilor, marți, 12 decembrie. Deputații  Cristian-Gabriel Seidler (USR),  Éva-Andrea Csép  (UDMR), Dan Vîlceanu (PNL) au depus și susținut amendamente la Legea Pensiilor cu privire la pensionarii cu handicap.

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Daniela Tontsch, a afirmat că a conceput amendamentele, pe care le-a înaintat deputaților din comisiile de specialitate, din Camera Deputaților,  cu o echipă de profesioniști: avocați, juriști, economiști, printre care sunt și persoane cu handicap fizic, gradul grav. Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav. Întâi au votat ca și aceștia, pe lângă nevăzători, să beneficieze de stagiu redus de cotizare. După pauza de prânz, aleșii s-au răzgândit, revenind la varianta inițială, în care doar nevăzătorii beneficiază de stagiu redus de cotizare de 11 ani și 8 luni. Așadar, persoanele cu handicap fizic, gradul grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide.

,,Dacă acest articol ar fi trecut sub forma solicitată de noi, ar fi ajutat persoanele cu dizabilități să se pensioneze cu 1/3 din stagiul complet de cotizare, în cazul acesta doar o singură categorie poate să facă acest lucru. Problema cea mai mare este că noua Lege a Pensiilor nu recunoaște stagiul de cotizare al persoanelor cu dizabilități de o treime, ca fiind stagiu complet. Asta înseamnă că pensia persoanelor cu dizabilități, a pensionarilor, a celor care au muncit și sunt pensionați la limită de vârstă, nu va mai crește niciodată. Astăzi, avem 45 000 de persoane cu dizabilități angajate la nivel național, dintre care 20 000 sunt cu handicap grav. Costurile nu ar fi foarte mari, problema este stagiul de cotizare de o treime. Practic, cei cu handicap fizic grav, ar trebui să muncească aproape la fel de mult ca persoanele valide, ca să îndeplinească stagiul de cotizare, minim de 15 ani. Este o discriminare, o încălcare a art. 16 din Constituție. Atât Codul muncii, cât și Legea nr. 448 /2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și Constituția nu prevăd diferențiere pe tipurile de handicap, a explicat Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilități.

,,Doamna Olguța Vasilescu a afirmat că pensionarii cu handicap fizic vor fi incluși în Legea Asistenței Sociale. Ce să caute acolo dacă au îndeplinit stagiul de cotizare prevăzut de lege, adică au muncit 20 de ani, 23, 24 sau 30 de ani? Vorbim de PENSIONARI, nu de asistați social”, a adăugat ea.

,,Pe lângă diverse aspecte tehnice, majoritatea guvernamentală s-a gândit şi s-a răzgândit cu privire la discriminarea dintre diverse categorii de persoane cu handicap, dar, dincolo de asta, cele trei probleme majore ale acestei legi a pensiilor rămân. În continuare rămân în vigoare pensiile speciale, ceea ce nu poate fi numită o echitate socială aşa cum se doreşte, nu este o reformă reală a sistemului de pensii, se tărăgănează acelaşi sistem de pensii. Legea va intra în vigoare abia în septembrie 2021 şi este doar o promisiune deşartă a actualei majorităţi guvernamentale pentru categoria pensionarilor,”a afirmat deputatul USR Cristian Seidler.

,,Noi am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că este o lege proastă şi neconstituţională. Sunt mai multe articole neconstituţionale. Vă aduc doar câteva chestiuni: discriminare între persoane cu dizabilităţi (…) – să legi pensia de invaliditate de stagiul minim de cotizare, de parcă poţi rămâne invalid atunci când tu îţi programezi. Nu îţi programezi să rămâi invalid după 15 ani de cotizare. Este o mare tâmpenie, o mare aberaţie. Noi am propus ca în textul legii să apară că persoanele cu handicap grav beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare, ori în forma adoptată se arată că beneficiază de aceste drepturi doar nevăzătorii”, a declarat deputatul liberal Dan Vîlceanu

După respingerea amendamentelor privind persoanele cu handicap, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că UDMR va susține amendamentul privind persoanele cu dizabilități și este chiar posibil ca deputații formațiunii să nu voteze Legea pensiilor. Astfel, dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

,,La legea pensiilor sunt cel puţin două chestiuni ce trebuie spuse. Este o lege mai bună decât legea actuală, dar există şi o problemă care trebuie tratată foarte serios – problema persoanelor cu dizabilităţi. Noi am avut ieri un amendament – şi în Senat am avut acest amendament – în comisia de specialitate. Prima dată a fost votat amendamentul nostru, după pauză au reluat votul şi au mai votat o dată şi a picat amendamentul. Nu poți să scoți din sistemul pensiilor aceste persoane, nu poți să spui că vei veni cu altă lege și vei introduce în sistemul social. Putem discuta de impactul financiar, dar trebuie să vedem cifrele, se poate spune că sunt anumite probleme de ordin administrativ, dar trebuie rezolvate administrativ aceste probleme, în comisiile care stabilesc gradul de invaliditate și în sistemul de pensii aceste persoane trebuie să se regăsească, asta a fost și este solicitarea noastră, mai ales că legea intră în vigoare în 2021, deci e timp, doi ani, să rezolvi și problemele administrative, și cele legate de impactul financiar. Nu poți să spui că aceste persoane nu trebuie să se regăsească în acest sistem”, a declarat președintele UDMR la Camera Deputaților.

Liderul UDMR a ținut să mai precizeze că se va discuta în continuare și probabil că se va găși o soluție. El speră că se va găsi o soluție pentru această categorie – persoanele cu dizabilități.

După ce deputatul Kelemen Hunor a anunțat că UDMR va merge până la capăt cu amendamentul privind persoanele cu dizabilități, Călin Popescu Tăriceanu i-a făcut o ofertă.

„Dacă au niște propuneri, suntem dispuși să îi ascultăm”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Deputatul USR Cristian Seidler a declarat, marți, că va discuta cu juriștii cu ceilalţi colegi şi cu partidele de opoziție pentru a contesta la CCR Legea pensiilor, existând cel puțin trei motive de neconstituționalitate.

Și președintele Consiliului Național al Dizabilități, Daniela Tontsch, care a participat la dezbaterile din Comisia pentru muncă și a susținut aceste amendamente, a anunțat că ia în considerare demersul deputatului USR.

Articolul Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, din Camera Deputaţilor, au desconsiderat pensionarii cu handicap fizic, gradul grav apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității (CNDR), prin președinta, Daniela Tontsch, mulțumește domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu, fostul ministru al Muncii, pentru poziția publică în cadrul emisiunii România la Raport, din data de 24 noiembrie 2018, cu privire la amendamentele propuse de CNDR la Legea Pensiilor, în sensul reducerii stagiului pentru pensia de limită de vârstă pentru persoanele cu handicap, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la 1/3 din stagiul total, respectiv la 11,8 ani, și pentru reducerea stagiului în cazul pensiilor de invaliditate, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la maxim 5 ani.

Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu a menționat că ,,trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită. Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat.’’

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch, a atras atenția asupra prevederilor din proiectul Legii Pensiilor care afectează negativ toți pensionarii cu handicap din România, în data de 13 noiembrie 2018, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat:
1. Pensionarul cu handicap nu se regăsește în articolul în care se menționează semnificația termenilor și expresiilor, în înțelesul Legii Pensiilor;

2. Toți pensionarii cu handicap vor fi afectați negativ de noua formulă de calcul a pensiilor, care nu mai recunoaște stagiul de cotizare realizat de persoanele cu handicap, ca fiind stagiu complet;

3. În proiectul noii Legi a pensiilor se regăsesc o serie de inechități și discriminări între pensionarii cu handicap încadrați în același grad de handicap.
Amendamentele Consiliului Național al Dizabilității, pe care le găsiți atașate, susținute de domnul senator Ionut Chisalita, au fost respinse.
Consiliul Național al Dizabilității din România speră că amendamentele propuse vor fi adoptate în Camera Deputaților.

Redăm intervenția integrală a domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu în cadrul emisiunii România la Raport:

Material audio

,,În primul rând o lege a pensiilor trebuie să exprime într-o majoritate covârșitoare voință Parlamentului și deci voință cetățenilor acestei țări, reprezentați de către parlamentari.

O lege a pensiilor nu se judecă în termeni de ”rău și bun” sau de ”alb și negru” ci trebuie să exprime patru principii: demnitate, echitate, sustenabilitate, solidaritate.
Acestea sunt principii care, dincolo de aura lor teoretică, înseamnă lucruri foarte concrete.

Demnitate – presupune că valoarea pensiei trebuie să asigure un trai decent pensionarului – după Carta socială europeană 30% din salariul mediu trebuie să fie pensia medie.

Pensie echitabilă – presupune pensia care nu generează discriminare între femei și bărbați, între diferitele categorii sociale și profesionale, în cadrul fiecăreia dintre ele.

Sustenabilitate – presupune cotizații dar și subvenționare de la bugetul de stat. Acest sistem, denumit Bismark, este un sistem ce a funcționat de la începutul lui în Germania (1889) cu subvenție de la buget. Unii spun că ar trebui să se autofinanțeze, să se acopere complet cuantumul pensiilor achitate exclusiv pe baza contribuțiilor; sunt ignoranți – nu știu istoria acestui sistem.

Solidaritate – principiu înscris explicit în proiectul de lege; ce avem de înțeles este de unde vine acest 50% valoarea punctului de pensie.

În legea 19 a fost pus ca fiind 50%. Ulterior a tot fost coborât iar acum încercăm să urcăm din nou povârnișul acestui procent. De ce 50 % și nu 45%?
Să explicăm corect: în general în sistemele de pensii unde se ia în considerare salariul fiecărui asigurat, 80% din acesta reprezintă pensia. La noi s-a optat pentru un alt sistem de calcul și s-a mers pe ideea venitului mediu brut, 50% din el, socotindu-se matematic, acoperă ceea ce ar fi fost de pildă dacă fiecărui pensionar, în raport cu salariul individual, calculat pe întreagă perioadă de activitate sau pe o perioadă definită de timp, i se dădea o pensie reprezentând în jur de 80 % (așa este în Germania, Franța). Să se știe bine că acest 50 % nu este o marotă a unor demagogi, nu este o marotă a unor ignoranți foarte locvace. Este un fundament corect, științific și, dincolo de orice, este un mod de a întâmpină nevoile unei categorii a populației, pensionarii, cu multă înțelegere, dar recunoscându-le nu tolerându-le dreptul la un trai demn în virtutea contribuției pe care au plătit-o.

Aș mai adăugă un lucru foarte concret la lege: eu cred că această lege va trece; există acum un clivaj, un hiatus, în societatea românească impardonabil dacă ambientăm această ură incredibilă dintre noi și în anul centenarului. Scuipăm pe o sărbătoare națională de cea mai mare însemnătate în devenirea noastră că națiune. Din păcate, nu avem politicieni adevărați care să arate că demnitatea este mai importantă decât interesul partizan. Această lege, spuneam, trebuie să treacă și va trece.

Consider că sunt două lucruri importante de spus:

Unul că, pe linie politică, o mare eroare a PSD este schimbarea ministrului Muncii și Justiției Sociale pe parcursul susținerii uneia dintre cele mai importante legi; de fapt acest minister are două legi cardinale pentru definirea politicilor publice – Codul Munci și Legea Pensiilor – abcisa și ordonata activității ministrului muncii. Dacă nu înțelegem că politicile publice sunt dincolo de simpatiile personale, dincolo de poziționările partizan politice, de jocurile de putere din interiorul și exteriorul partidelor politice, înseamnă că nu facem politici publice ci instrumentăm partizanate care nici măcar politice nu sunt; sunt de interese contingente, de interese de moment, punând în pericol demersul foarte important al unui asemenea proiect de lege.

• Al doilea lucru foarte concret: legea va trebui să sufere unele amendamente – voi prezenta și eu unul – mă simt obligat să-l expun, de fapt să transmit, dar și eu însumi am constatat,  o solicitare explicită și imperativă din partea Consiliului Național al Dizabilității din România, pentru că, într-adevăr în cadrul art. 52 din proiectul de lege s-a ridicat nivelul stagiului de cotizare minimă, s-a majorat cerința privitoare la accesul la pensie pentru o persoană cu dizabilități dacă ea are un handicap preexistent. Desigur va fi nevoie ca legiutorul, Parlamentul, să se pună de acord cu decizia recentă a Curții Constituționale ce a stabilit că cei care au dobândit un handicap pe parcursul executării unui contract de muncă sunt deopotrivă îndreptățiți să primească o pensie de acest tip.

Așadar, această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a acestor persoane; revin, de fapt, cu observația pe care i-am făcut-o și ministrului ce a fost în funcție, doamna Olguța Vasilescu, legat de stagiul de cotizare pentru pensiile de invaliditate generate de accidente produse în afară procesului de muncă ca și de boli fără legătură cu activitatea depusă. S-a mărit la 15 ani această perioada; eu am recomandat rezolvarea acestei probleme – există o hotărâre a Curții Constituționale din 2015 – prin acest proiect de lege au severizat accesul persoanelor invalide la o asemenea pensie, dacă este vorba despre o cauză ce nu reprezintă un accident de muncă sau boală profesională, la 15 ani; este exagerat – în fosta lege 3 din 1977 era de 5 ani- adică s-a mărit de 3 ori față de ceea ce era  prevăzut în perioada comunistă. Sunt necesare niște ajustări importante dar ele nu afectează viziunea de ansamblu a legii.

Noul ministru are o responsabilitate enormă – pe de o parte să intre cât mai repede în costumul de ministru, iar pe de alta să înțeleagă cât mai exact filosofia acestei legi și să participe la susținerea ei în Parlament; apoi să se implice în implementarea ei – ceea ce va fi, de asemenea, destul de complicat.

În rest, trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită.

Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat. Cu aceasta închei intervenția mea.’’

În cadrul dezbaterii Legii Pensiilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat, doamna ministru Lia Olguța Vasilescu a afirmat:

„Printre multele decizii ale Curţii Constituţionale se acceptă discriminarea pozitivă. În cazul de față avem o discriminare pozitivă pentru persoanele cu handicap vizual, adică pentru nevăzători, care au existat și înainte în lege. Ei nu primesc ceva în plus față de ce aveau și nu exista și înainte în lege. [….] și cred că este normal să beneficieze de discriminare pozitivă, având în vedere faptul că le este foarte greu să își găsească un loc de muncă, având handicap vizual. În ceea ce privește celelalte categorii de persoane cu handicap, în primul rând aș vrea să pornim de la cifre. Avem 800 000 de persoane cu handicap în Romănia la ora actuală […] persoanele cu handicap au și alte tipuri de prestații. […] Dacă vreți să avem o lege perfectă, o facem perfectă dar vă spun că nu mai putem să o aplicăm. […] sunt 800 000 de persoane cu handicap , sigur aici sunt incluși și copii, dar și copiii vor intra ca adulți în sistemul de pensii
[…] devine inaplicabilă legea pensiilor. Au prestații persoanele cu handicap care s-au mărit anul acesta, nu poate să acuze nimeni Guvernul ăsta că nu se gândește la persoanele cu handicap când noi le-am dublat prestațiile, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mulți ani ”

Referitor la motivațiile doamnei fost ministru Olguța Vasilescu menționăm că numai 4% dintre persoanele cu handicap grav și accentuat au avut șansa să muncească și sunt pensionate; în sistemul de pensii vor intra noii adulți cu handicap numai dacă vor avea șansa să muncească;  toate persoanele cu handicap din România beneficiază de aceleași drepturi în funcție de gradul de handicap, conform Legii 448/2006, iar din motivațiile domniei sale reiese că numai o parte au asistenți personali și indemnizații de handicap. Dacă judecăm după voturile de respingere a amendamentelor, membrii Comisiei pentru muncă au votat în funcție de informațiile oferite de doamna ministru Vasilescu.

Amendamente L 629 2018

Articolul Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu: ,,Această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a persoanelor cu dizabilități’’ apare prima dată în Jurnal Social.