La invitația Consiliului Economic și Social European (CESE), Sorin Ilie Țața, delegatul Consiliului Național al Dizabilității din România, a participat la o întâlnire cu șase membri ai grupului CESE FRRL, pentru o discuție de grup de o oră și jumătate, în sesiunea Dreptul la nediscriminare, care a avut loc marți, 12 iunie, la Reprezentanța CE în România din București.

Pe parcursul a două zile, membrii CESE prezenți au organizat sesiuni în care a fost abordată situația drepturilor fundamentale și a statului de drept din România cu organizațiile societății civile, inclusiv partenerii sociali și alte părți interesate. Delegația s-a întâlnit și cu reprezentanți ai autorităților române. 

Cei șase membri CESE din diverse țări și grupuri de interese au fost: Frank von Fürstenwerth, Jörg Freiherr (GRI, ); Diana Indjova (GRIII, ); Rafal Bogusław Jankowski (GRII, ); Christian Moos (GRIII, , Vicepreședinte al grupului FRRL); István Komoróczki (GRI, ); José Antonio Moreno Díaz (GRII, ).

Discuțiile s-au desfășurat sub regulile Chatham House, asigurând astfel o confidențialitate strictă în ceea ce privește identitatea și afilierea participanților. Întâlnirea a început cu o scurtă prezentare a delegației CESE și a metodologiei utilizate, urmată de o prezentare rapidă a organizațiilor participante.

Principalele subiecte de discuție au inclus evoluțiile recente în domeniul drepturilor fundamentale și statului de drept în România, în contextul raportului anterior al grupului FRRL (Fundamental Rights and Rule of Law – Drepturi Fundamentale și Statul de Drept) din 2018, și recomandări suplimentare privind acțiunile posibile ale UE în acest domeniu.

Delegatul CNDR a adus în atenţia membrilor CESE, printre altele, o serie de probleme noi, dar şi care persistă în România, cum ar fi:

– Discriminarea în ceea ce priveşte mărirea indemnizaţiei de handicap, mărire care a s-a făcut doar pentru persoanele încadrate în grad grav de handicap, şi pentru care Consiliul Economic și Social al României a dat aviz nefavorabil, iar Consiliul Național al Dizabilității a solicitat Guvernului majorarea idemnizației de handicap pentru persoanele încadrate în gradele grav, accentuat și mediu;

– Discriminarea în ceea ce priveşte Legea pensiilor;

– Sărăcia;

– Lipsa accessibilităţii atât a spaţiului construit, cât şi a mediului digital, care limitează persoanele cu dizabilităţi pe toate planurile;

– Lipsa subvenţionării tehnologiilor asistive şi a unui standard minim de calitate al acestora;

– Problema asistenţilor personali plătiţi doar pentru 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, chiar dacă persoana cu dizabilităţi are nevoie de asistenţă permanentă;

– Lipsa serviciilor de suport.

Despre CESE

Comitetul Economic și Social European (CESE) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai organizațiilor de lucrători și angajatori și ai altor grupuri de interese. CESE emite avize pe teme legate de UE adresate Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European, acționând astfel ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni.

Ce face CESE?

Le oferă grupurilor de interese un cuvânt de spus la nivel oficial cu privire la propunerile legislative ale UE. Are trei sarcini principale:

• să se asigure că politica și legislația UE sunt adaptate la condițiile economice și sociale, prin căutarea unui consens care să servească binelui comun
• să promoveze o Uniune Europeană participativă, oferindu-le organizațiilor de lucrători și angajatori și altor grupuri de interese posibilitatea de a-și face vocea auzită și asigurând dialogul cu acestea
• să promoveze valorile integrării europene și cauza democrației participative și a organizațiilor societății civile.

CESE a înființat în 2018 un Grup pentru drepturile fundamentale și statul de drept (Grupul FRRL), care are sarcina de a oferi un forum pentru OSC-urile europene pentru a se întâlni și a discuta despre drepturile fundamentale, democrația și statul de drept. Grupul FRRL promovează respectul pentru valorile europene enumerate la articolul 2 TUE prin creșterea gradului de conștientizare și evaluarea stadiului actual al acestor valori în statele membre și permițând schimbul de bune practici.

În acest scop, Grupul FRRL găzduiește audieri, conferințe și efectuează vizite de țară cu scopul de a identifica tendințele din Europa privind drepturile fundamentale și statul de drept, în măsura în care acestea se dezvoltă în contexte naționale.

Între 2018 și începutul anului 2024, Grupul CESE FRRL a vizitat toate cele 27 de state membre ale UE, încheind un prim ciclu de vizite în țară.

Aceste vizite conduc la un scurt raport de țară, care este publicat împreună cu observațiile autorităților țării vizitate.

Rapoartele vizitelor anterioare în țări sunt disponibile pe această pagină, în timp ce trei rapoarte de „sinteză”, care sintetizează 21 de vizite în țări, au fost emise și sunt disponibile în partea de jos a acestei pagini. Raportul de sinteză cuprinzând vizitele efectuate în 2023 este în prezent în pregătire.

În 2024, Grupul CESE FRRL a început un nou ciclu de vizite în țară.

Articolul Dialog între CNDR și CESE asupra Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități în România apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România a înaintat premierului României, Marcel Ciolacu, ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu și ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, o petiție prin care sesizează efectele neaplicării corecte a legislației privind protecția persoanelor cu dizabilități, pe fondul lipsei controalelor privind aplicarea legii.

De data aceasta, faptul că mijlocele de transport în comun nu sunt adaptate și conducătorii acestora nu sunt instruiți despre felul în care trebuie să reacționeze când în mijloacele de transport urcă persoane cu dizabilități.

Deja a făcut înconjurul țării evenimentul tragic de la Arad, din data de 14 august 2023, când o femeie în vârstă de 55 de ani a vrut să urce în tramvai cu fiica sa de 12 ani, aflată în scaun rulant, fiind cu handicap grav. A reuşit să-și urce fiica pe uşa din spate, dar, înainte ca ea să urce, vatmanul a închis uşile tramvaiului, fără să se asigure, și a prins-o pe femeie, care a suferit multiple răni după ce a fost târâtă în mers de tramvai. După câteva ore, femeia a decedat la spital.

Redăm integral petiția:

Către:
Premierul României, Marcel Ciolacu
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu

Vă scriem pentru a vă sesiza faptul că din nou apar la suprafață, prin evenimente tragice, efectele neaplicării corecte a legislației privind protecția persoanelor cu dizabilități, pe fondul lipsei controalelor privind aplicarea legii.

De data aceasta, faptul că mijlocele de transport în comun nu sunt adaptate și conducătorii acestora nu sunt instruiți despre felul în care trebuie să reacționeze când în mijloacele de transport urcă persoane cu dizabilități.

Deja a făcut înconjurul țării evenimentul tragic de la Arad, din data de 14 august 2023, când o femeie în vârstă de 55 de ani a vrut să urce în tramvai cu fiica sa de 12 ani, aflată în scaun rulant, fiind cu handicap grav. A reuşit să-și urce fiica pe uşa din spate, dar, înainte ca ea să urce, vatmanul a închis uşile tramvaiului, fără să se asigure, și a prins-o pe femeie, care a suferit multiple răni după ce a fost târâtă în mers de tramvai. După câteva ore, femeia a decedat la spital.

Accidentul de la Arad are două victime, nu doar una, cum ar părea la o apreciere făcută cu indiferență. Dependența totală a copilei în vârstă de 12 ani de cea care i-a dat viață și care cu dragoste, dăruire și eforturi supraomenești, a ținut-o în viață, face ca și supraviețuirea ei în urma tragediei să fie îndoielnică. Asta deși toata presa s-a grăbit să precizeze că „nu are nicio zgârietură”, cu toate că biata copilă cu handicap grav a fost martoră chiar la uciderea mamei sale.

Între drama înfiorătoare a celor două suflete care trăiau una „pentru” și alta „prin” cealaltă și ororile din azilele groazei există o legătură pe care, dacă vom continua să ne facem că n-o vedem, lipsa de umanitate a acestei societăți se va agrava până la un punct critic dincolo de care limitele ticăloșiei pur și simplu vor dispărea.

Vedem zilnic mulți conducători de mijloace de transport în comun care închid ușile în fața persoanelor cu dizabilități pentru a nu pune în funcțiune insuficientele dispozitive asistive existente, precum și mulți șoferi de taxi care nici nu concep să transporte pasageri în scaune rulante.

Așadar, biata mamă care a fost omorâtă, tocmai reușise să urce în tramvaiul vechi, neaccesibil și deci fără dispozitive asistive – cu un efort cum numai părinții care duc astfel de cruci grele știu cât de mare este – un scaun rulant care cântărește în jur de 15 kilograme în care se afla fiica sa cântărind aproximativ 35 de kilograme. Este un efort pe care mulți nici nu pot să și-l imagineze. O mama chinuită, care nu are de ales, ridică chiar și propria greutate simțind că-i explodează inima.

Prima asemănare cu atitudinea din azilele groazei, un subiect care deja plictisește opinia publică, este aceea că, potrivit filmărilor, nimeni n-o ajută. Sigur că acel chin, al unei femei singure în mijlocul oamenilor a durat câteva minute. Să nu o fi observat vatmanul în oglinda din dreapta în timp ce femeia se chinuia, ținându-l astfel pe loc mai mult decât în mod normal? Așa că acesta a demarat înainte de a se asigura că a urcat și mama a cărei mână a rămas încleștată pe scaunul rulant aflat deja în tramvai. S-ar putea să fi rămas încleștată din cauza închiderii ușilor, dar nu este exclus ca gestul de a nu desprinde și retrage mâna înainte de închiderea ușilor să fi fost intenționat. Este mai mult decât probabil să se fi gândit că fiica ei, incapabilă să vorbească, să-și poarte de grijă, rămasă singură într-un tramvai cu călători, preocupați fiecare de sine, ar putea fi in pericol. A fost ultimul ei gest ocrotitor pe care numai părinții copiilor și tinerilor cu dizabilități îl pot înțelege. Din păcate, doar ei!

Nimeni nu știe până unde poate ajunge dezumanizarea și mai ales la ce poate duce. Pericolul nu este doar pentru cei mai vulnerabili membri ai societății și deci neglijabil, ci pentru întreaga societate. Oricine poate deveni vulnerabil prin boală, accident etc.

Deși prin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CDPD) sunt definite drepturile persoanelor cu dizabilități și România a ratificat documentul, în realitate nimeni nu e sancționat dacă nu respectă aceste drepturi.
Conform Articolului 9, „Pentru a da persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea să trăiască independent şi să participe pe deplin la toate aspectele vieţii, statele părţi vor lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemele informatice şi de comunicaţii şi la alte facilităţi şi servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât şi rurale.”

Nu există o statistică privind nivelul de accesibilitate al mijloacelor de transport în comun din România, doar constatăm personal că nu putem utiliza în mare măsură serviciul de transport în comun. E suficient să întrebați câte localități au mijloace de transport accesibilizate, să aflați câte vagoane CFR sunt accesibilizate, câte toalete de la CFR din vagoane sau stații sunt accesibilizate, câte trotuare sunt accesibilizate conform normelor din construcții, așa puteți afla cum se respectă drepturile persoanelor cu dizabilități.

Vă cerem să se controleze aplicarea legilor deja existente și, de asemenea, propunem modificarea Codul rutier prin includerea unor sancțiuni drastice pentru toți conducătorii de autovehicule care pun în pericol, nu doar în caz de accident, persoane cu dizabilități și/sau însoțitorii acestora. Sancțiunile să fie valabile pentru șoferii serviciului de transport în comun, autoturisme taxi, uber etc.

Președinte CNDR
Daniela Tontsch

Susțin demersul următoarele organizații:

CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România
FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
FEDRA – Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist

Articolul O mamă își pierde viața în încercarea de a folosi transportul în comun alături de fiica ei în scaun rulant apare prima dată în Jurnal Social.