În România, numărul persoanelor care se confruntă cu dizabilități este în creștere. La sfârșitul anului trecut, peste 900 de mii de persoane au fost încadrate într-un grad de handicap.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, în țara noastră erau, la finele lunii septembrie, peste 900 de mii de persoane cu dizabilități, în creștere cu peste 20 de mii față de luna iunie din anul 2022. Peste 98,23% se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), în timp ce 1,77 % sunt în grija instituțiilor statului.

Cele mai multe persoane cu dizabilități sunt înregistrate în București (peste 77.000 de persoane), urmate de județul Prahova (38.000 de persoane), iar cele mai puține sunt înregistrate în județul Covasna (peste 6.700 de persoane).

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu handicap au vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, în vreme ce peste 45% au peste 65 de ani. Pe de altă parte, datele arată că peste 40% dintre persoane au un handicap grav, peste 45% au handicap accentuat, iar 18% – handicap mediu și ușor.

Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă.

Deși legea obligă firmele și instituțiile, care au minim 50 de angajați, să aibă, printre salariați și, cel puțin, 4% persoane cu dizabilități, de fapt doar în jur de 6% dintre cei peste 900 de mii de oameni cu handicap din România au un loc de muncă. Majoritatea companiilor aleg mai degrabă să plătească amenzi decât să angajeze persoane cu dizabilități. Amenda se calzulează în funcție de salariul minim brut pe economie și numărul de salariați cu dizabilități neangajați.

Potrivit datelor ANAF, obținute de jurnaliștii de la Europa Liberă, între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023, firmele de stat și private, dar și instituțiile publice, au plătit amenzi în valoare de aproape 5 miliarde de lei pentru neangajarea unor persoane cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), spune că dizabilitatea este o stare socială și nu o condiție medicală, iar în cazul în care ,,nu sunt create soluții de incluziune socială, dizabilitatea nu afectează doar persoana care o deține, afectează întreaga comunitate”. Potrivit acesteia, ,,cu cât este mai severă încadrarea în gradul de handicap, cu atât participarea pe piața forței de muncă este mai redusă.

,,Noi, la Consiliul Național al Dizabilității din România, nu am desfășurat programe de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități cu autoritatea în domeniu, respectiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (A.N.O.F.M.), nu cunoaștem astfel de programe. Unicul nostru partener este Ability HUB, un grup de companii care susține toată pregătirea pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din resurse private.

Este un efort de echipă imens să pregătești o persoană cu dizabilități, care a stat în izolare socială ani de zile, să accepte să intre în comunitate, să se poarte profesional, să deprindă abilități pentru o anumită profesie, deși, la nivel declarativ, aceasta dorește să-și schimbe viața, să muncească. Pe lângă toate acestea, sunt costuri imense.

O cauză pentru care avem un procent atât de scăzut de persoane cu dizabilități angajate este că persoanele încadrate în gradele I și II de invaliditate nu se pot angaja, în deciziile acestora de pensionare scrie „capacitate de muncă pierdută”. Sunt peste 200 000 de pensionari încadrați în gradele I și II de invaliditate”,  a declarat Daniela Tontsch pentru Euronews România.

Președinta CNDR a precizat că încearcă de mai mulți ani să convingă Guvernul să permită persoanelor cu dizabilități să cumuleze pensia de invaliditate (,,Pensie de Incapacitate de muncă”) cu venituri din activități profesionale, argumentând că piața muncii s-a diversificat, iar persoanele care nu pot desfășura activități fizice, au alternativa activităților intelectuale, lucrând și de acasă.

,,Eforturile noastre s-au concretizat în Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, Art. 62 (2) prin care se menționează că pentru oricare dintre gradele de invaliditate I, II, III, în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.

Optimismul nostru a început să scadă, dacă nu vom fi consultați și implicați în procesul de elaborare a normelor de aplicare a legii, deși am solicitat asta, e posibil ca această prevedere să nu aibă rezultatele așteptate”, a mai spus Daniela Tontsch.

Articolul Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă apare prima dată în Jurnal Social.

Timp de 24 de luni (1 noiembrie 2019 – 31 octombrie 2021), 125 de persoane cu Sindrom Down au învățat cum să își caute un loc de muncă, cum să interacționeze cu potențialii angajatori, cum să se prezinte la un interviu și cum să relaționeze cu managerii și colegii, în cadrul proiectului ,,Angajați, NU Asistați!”, derulat de Fundația Special Olympics din România. În cadrul acestui proiect, finanțat prin programul Shift+Vieți – www.shiftvieti.ro au fost angajate cinci persoane cu Sindrom Down, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de Fundația Special Olympics din România.

Potrivit sursei citate, 58 de tineri și-au completat profiluri profesionale pe site-ul proiectului (https://angajare.specialolympics.ro/), iar 49 au participat la vizite/ stagii de practică/ internship în cadrul unor companii unde au experimentat și au învățat sarcini de lucru. Despre vizitele de lucru puteti găsi informații aici – https://angajare.specialolympics.ro/category/noutati/.

În cadrul proiectului, Fundația Special Olympics din România a lansat și Ghidul pentru angajarea persoanelor cu Sindrom Down în variantă tipărită (disponibilă și online aici https://bit.ly/3o6EqtN) și sub forma unei platforme online dedicate angajării persoanelor cu Sindrom Down: https://angajare.specialolympics.ro/. Ghidul include sfaturi pentru candidații cu Sindrom Down, cu informații adaptate nivelului de înțelegere al acestora (Easy Reading), îndrumare pentru familiile lor și informații utile pentru angajatori, pentru a deveni mai incluzivi.

Prin colaboararea a 17 Asociații-partenere Fundatiei din țară, proiectul ,,Angajați, NU Asistați!” a adus împreună, timp de doi ani, trei categorii de persoane: angajatori, familii și persoane cu Sindrom Down din comunitățile locale, pentru a se cunoaște mai bine, a primi informații din domeniu și pentru a avea așteptări corecte în ceea ce privește potențialul de angajare al persoanelor cu Sindrom Down.

,,Ne bucurăm că am putut desfășura acest proiect și am putut conștientiza angajatorii, familiile și tinerii cu Sindrom Down despre importanța unui loc de muncă pentru aceștia. Situația ocupării persoanelor cu Sindrom Down din România este dificilă; foarte puține dintre ele lucrează. Piața muncii nu este pregătită pentru candidații cu Sindrom Down, fiindcă majoritatea locurilor de muncă sunt prea complexe pentru ei. De aceea, este nevoie de angajatori sau manageri care să vadă potențialul acestor oameni și să identifice sau să creeze locuri de muncă potrivite pentru ei. Adaptarea locului de muncă nu trebuie să însemne un efort consistent. De cele mai multe ori, vorbim de reducerea programului de lucru, simplificarea fișei de post și îndrumare atentă din partea unui coleg, la joburi care nu necesită multă calificare”, a declarat Gabi Mihaela Comănescu, coordonatoarea proiectului ,,Angajați, NU Asistați!”.

Potrivit comunicatului, ultima etapă a proiectului a constat în organizarea Conferinței Naționale despre angajarea persoanelor cu Sindrom Down, desfășurată pe data de 20 octombrie 2021, care a reunit persoane cu Sindrom Down participante în proiect și familiile acestora, reprezentanți ai angajatorilor, ai autorităților și specialiști din organizații non-guvernamentale implicate în promovarea și susținerea eforturilor de angajare a persoanelor cu Sindrom Down din comunitățile lor.

Au fost ascultate poveștile de success ale tinerilor angajați: Mihai Arsenie (povestea lui o puteți citi aici –https://bit.ly/30H02pL), Oana Rotar (https://bit.ly/3vnqmAa), Raluca Avram (https://bit.ly/3AYoP56), Anca Miron (https://bit.ly/3jddQyi) și Andrei Marcu (https://bit.ly/3DUFxEm). Le-au fost alături părinții și angajatorii, fiecare împărtășind perspectiva proprie, dovedind faptul că tinerii cu Sindrom Down pot munci, că ei trebuie să fie ,,Angajați, NU Asistați!”!

#AngajatiNuAsistati #InclusionWorks #RevolutiaAbilitatilor #AngajareSindromDown

Despre Fundația Special Olympics România

Fundația Special Olympics România își dorește, încă de la înființarea sa din 2003, să ajungă la cât mai multe dintre persoanele cu dizabilități intelectuale și familiile lor prin competiții, cursuri, evaluari ale stării de sănătate, evenimente de strângere de fonduri și prin soluții sustenabile pentru creșterea angajabilității persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale. De 18 ani, organizația a ajutat peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale să fie cetățeni activi ai comunității.

Mai multe informații sunt disponibile pe site și pe canalele de comunicare Facebook , Instagram, Linkedin și Youtube.

Despre SHIFT+Vieti

,,Angajați, NU Asistați!” face parte din inițiativa Shift+Vieți, lansată de Fundația Comunitară București și ING Tech Romania. Shift+Vieți își propune să spijine persoanele cu dizabilități să aibă acces mai ușor pe piața muncii din România. Mai multe detalii găsiți pe site-ul www.shiftvieti.ro

Filmul proiectului poate fi vizionat AICI. 

Articolul 125 de persoane cu Sindrom Down au fost instruite și 5 persoane au fost angajate în cadrul programului ,,Angajați, NU Asistați!”, derulat în 15 județe din țară apare prima dată în Jurnal Social.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-o hotărâre luată joi, 15 iulie 2021, a stabilit că un angajator nu poate să concedieze un salariat care a dobândit un handicap doar pentru că starea fizică nu mai corespunde unor standarde impuse printr-o lege, fără a verifica capacitatea acestuia de a-și îndeplini atribuțiile, cu sau fără ajutor din partea unei tehnologii asistive, sau de a fi mutat pe un post unde handicapul dobândit nu îi restrânge puterea de a munci pentru firma respectivă.

Curtea a analizat o speță ce viza concedierea unui agent de penitenciar din Estonia care, în urma scăderii acuității auzului sub pragurile de percepție sonoră minime stabilite printr-o reglementare națională, a fost concediat. Legea estoniană nu permitea salariaților să folosească aparate auditive pentru a atinge pragurile minime de acuitate auditivă.

Fostul agent de penitenciar a înaintat o acțiune în instanță, în care susține că a fost discriminat pe motive de handicap, fapt ce contravine Constituției țării respective, dar și dreptului Uniunii Europene.

,,Curtea a apreciat că respectivul regulament nu permite o evaluare individuală a capacității agentului de a îndeplini funcțiile esențiale ale acestei profesii, în pofida deficienței auditive pe care o prezintă”, se arată într-un comunicat al CJUE.

În plus, conform Directivei europene 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare, astfel încât să permită unei persoane cu handicap să aibă acces la un loc de muncă, cu condiția ca măsurile să fie proporționale pentru angajatorul respectiv.

În acest caz, Curtea a constatat că legea internă nu i-a permis angajatorului să efectueze, înainte de a concedia respectivul agent de penitenciar, verificări pentru a vedea dacă atribuțiile sale puteau fi îndeplinite cu ajutorul unui aparat auditiv, dacă putea oferi o dispensă de la obligația de a îndeplini sarcini care necesitau atingerea pragurilor de percepție sonoră minime sau chiar o repartizare pe un post care nu necesită atingerea acestor praguri.

CJUE a decis că respectiva reglementare estoniană a impus o cerință nenecesară pentru atingerea obiectivelor urmărite, iar legea cu pricina se opune dreptului european privind egalitatea de tratament a salariaților.

,,Curtea concluzionează că articolul 2 alineatul (2) litera (a), articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 din Directiva 2000/78 se opun unei reglementări naționale care prevede o imposibilitate absolută de menținere în funcție a unui agent penitenciar a cărui acuitate auditivă nu respectă pragurile de percepție sonoră minime stabilite de această reglementare, fără a permite să se verifice dacă agentul respectiv este în măsură să îndeplinească funcția menționată, dacă este cazul, după adoptarea unor amenajări corespunzătoare în sensul acestui articol 5.”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Legii 145/2020, angajatorii sunt obligați să asigure persoanelor cu handicap acces la locuri de muncă adaptate la potențialul funcțional al acestora și la capacitatea lor de adaptare. Totodată, programul de lucru trebuie modificat sau adaptat corespunzător. În cazul în care nu respectă aceste măsuri, angajatorii riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lei.

Articolul CJUE: Un angajat care dobândește un handicap nu poate fi concediat doar pentru că nu-și mai poate îndeplini la fel de bine atribuțiile apare prima dată în Jurnal Social.

Marți, 28 iulie 2020, a fost aprobată în Parlamentul României, propunerea de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin care s-a corectat nedreptatea care s-a făcut unităților protejate în august 2017 de către Guvernul Tudose, se arată într-un comunicat al Fundației ,,Alături de Voi” (ADV) România.

Practic, prin ordonanța 60/2017 a fost închis un sector de 740 de unități protejate, care au rămas fără piață de desfacere, în mai puțin de o lună. În aceste unități protejate, lucrau aproximativ 4000 de persoane, din care 2000 de persoane cu dizabilități, și pentru care nu s-a asigurat nicio soluție care să atenueze șocul pierderii locului de muncă.

,,După trei ani, Ordonanța 60/2017 care a închis sectorul de unități protejate din România, a fost corectată printr-un proiect legislativ, aprobat ieri în Parlament. Unitățile protejate, se vor putea dezvolta și vor crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități, prin parteneriatul pe care îl vor avea cu angajatorii cu peste 50 de salariați, care vor putea utiliza jumătate din taxa plătită până acum la bugetul de stat, pentru achiziția de produse și servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități”, au precizat reprezentanții Fundației ADV România.

Inițiativa de proiect de lege aparține deputatului Petru Movilă din Iași, (PMP) care a reușit să coalizeze mai mulți deputați și senatori din diferite partide politice, pentru a susține această propunere. Demersuri similare au fost realizate și de către dna deputat Mara Calista (PNL), care a susținut la rândul său reglementarea pieței rezervate pentru unitățile protejate și o serie de îmbunătățiri la Legea 448/2006. Ambele propuneri au fost susținute de către Eva-Andrea Csep (UDMR), Cristian Seidler (USR), Adrian Solomon (PSD) și mulți alți parlamentari, care au determinat un vot final în Parlament de 266 voturi ,,pentru”, 2 ,,abțineri” și un vot ,,împotrivă”.

Potrivit comunicatului ADV România, propunerea de lege, prin care 50% din taxa pe dizabilitate, va putea fi utilizată de către angajatori, pentru achiziția de produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități angajate în unități protejate, a avut în spate un proces amplu de cercetare și documentare.

,,La 3 ani de la implementare, cifrele oficiale, arată ca ordonanța nu și-a atins scopul, ci dimpotrivă a contribuit la scăderea numărului de persoane cu dizabilități care au un loc de muncă de la 17,56% (august 2017) la 7,72% (decembrie 2019). Ordonanța în cauză a generat doar colectarea unor sume mari la bugetul de stat prin dublarea taxei pe dizabilitate pentru angajatori – aproximativ 500 mil de euro au fost colectate doar în 2019. Însă din păcate, aceste fonduri nu au fost direcționate către programe care să susțină angajarea și ocuparea persoanelor pe piața muncii. Niciun concurs special de angajare a persoanelor cu dizabilități în instituții publice, nu a fost derulat, așa cum obliga ordonanța. Mulțumim mult deputaților și senatorilor care au susținut demersul, guvernului care a avizat favorabil inițiativa, federațiilor FONSS, RISE, DizabNet, FDSC, CNDR și persoanelor cu dizabilități care au luptat pentru dreptul la muncă și incluziune socială”, a declarat Angela Achiței, Președinte ADV România.

,,Mă bucur mult, că am reușit să corectăm o nedreptate care a fost făcută sectorului de unități protejate, în special celor care realizau produse și servicii prin activitatea directă a persoanelor cu dizabilități angajate în aceste entități. Ca autoritate publică, nu poți să închizi un întreg sector, ci trebuie să vii să corectezi ceea ce nu e bine și să-i protejezi pe cei de bună credință care fac inserția socio-profesională a persoanelor cu dizabilități. Viziunea mea este aceea, că o persoană cu dizabilitate trebuie să fie integrată în piața muncii, să aibă independență financiară și să contribuie la viața comunității. Cred cu tărie, că dizabilitatea poate fi o abilitate și o oportunitate pentru piața muncii din România! Le mulțumesc mult tuturor colegilor care au susținut acest demers”, a subliniat Petru Movilă, deputat PMP.

Articolul Persoanele cu dizabilități pot lucra din nou în unități protejate apare prima dată în Jurnal Social.