Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a anunţat că Guvernul a subvenționat un număr record de joburi pentru integrarea şomerilor din rândul persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii, respectiv 70.000 de locuri de muncă în 2024. Pentru 40.000 dintre acestea au fost deja încheiate convenţii cu angajatorii.

,,2024 este anul în care Guvernul subvenționează un număr record de locuri de muncă – 70.000! Pentru peste 40.000 de locuri de muncă au fost deja încheiate convenții cu angajatorii, iar în perioada următoare vor fi semnate convenții pentru alte circa 30.000 de locuri de muncă. Este cel mai mare număr de locuri de muncă subvenționate din ultimii ani”, a transmis Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în 2018 au fost subvenționate 30.753 de locuri de muncă, în 2021 au fost 38.112, în 2022 au fost subvenționate 59.371 de locuri de muncă, iar în 2023 au fost 1.207.

Subvențiile sunt acordate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituție sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

„Crearea de noi locuri de muncă este o prioritate a MMSS și a Guvernului Ciolacu. Prin subvențiile acordate venim în sprijinul angajatorilor care au nevoie de forță de muncă, dar și în sprijinul celor aflați în căutarea unui job. Susținem integrarea pe piața muncii a unor categorii vulnerabile și, în egală măsură, răspundem și nevoii tot mai acute a companiilor de angajați cu competențe adecvate”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă angajatorilor, la cerere, subvenții pentru fiecare șomer angajat din categoriile vulnerabile, respectiv: absolvenți, tineri NEET (care nu urmează studii și nici nu lucrează), șomeri de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, părinți unici ai familiilor monoparentale, persoane cu dizabilități.

Angajatorii care încadrează în muncă persoane din aceste categorii primesc 2.250 lei lunar, timp de 12 luni, cu obligația de a menține raporturi de muncă pentru o perioadă de cel puțin 18 luni.                                                 

Pentru a beneficia de aceste subvenții, angajatorii trebuie să încheie convenții cu ANOFM și să angajeze persoane aflate în evidențele acestei agenții. Subvențiile nu sunt disponibile pentru instituțiile sau autoritățile publice, ci doar pentru angajatorii din sectorul privat care îndeplinesc toate condițiile legale.

De asemenea, angajatorii sunt obligați să declare locurile de muncă vacante și să respecte termenii convenției. În caz de încetare a raporturilor de muncă înainte de termenul de 18 luni, din motive imputabile angajatorului, subvențiile primite vor trebui restituite, împreună cu dobânda aferentă, informează Ministerul Muncii.

Articolul Ministerul Muncii a anunțat un număr record de locuri de muncă subvenționate de Guvern pentru integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii apare prima dată în Jurnal Social.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că se vor crea cel puțin 3000 de noi locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile, prin alocări financiare destinate, atât mediului urban, cât și celui rural.

„214 milioane euro pentru antreprenoriatul social: peste 1400 întreprinderi se vor deschide cu ajutorul fondurilor europene. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat, în consultare publică, ghidurile solicitantului pentru apelurile de proiecte destinate economiei sociale finanțate prin Programul Educației și Ocupare și prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget total de peste 214 milioane euro”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Potrivit sursei citate, prin apelurile dedicate întreprinderilor sociale, se vor finanța intervenții care vizează o gamă largă de aspecte economice și sociale, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, ce vor contribui direct la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile unde activează întreprinderile sociale.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat că, prin obținerea de calificări dobândite în domeniul antreprenoriatului în economia socială, beneficiarii vor avea oportunitatea să pornească afaceri pe cont propriu și să creeze noi locuri de muncă.

,,De asemenea, înființarea întreprinderilor sociale creează, pentru persoanele din grupuri dezavantajate, oportunitatea de a-și depăși starea de vulnerabilitate, prin integrarea pe piața muncii. În urma acestor apeluri de proiecte, pe care le vom lansa în prima parte a lunii iunie, urmărim sprijinirea a peste 1.400 de întreprinderi sociale în comunitățile rurale și urbane ale României. Aceste întreprinderi se concentrează pe soluționarea problemelor sociale, cum ar fi reducerea sărăciei, îmbunătățirea accesului la educație sau îngrijire medicală. Astfel, ele contribuie la creșterea economică durabilă și la îmbunătățirea calității vieții pentru oamenii din comunitățile respective”, a declarat ministrul.

Prin apelul de proiecte  „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban”, se urmărește îmbunătățirea accesului la piața muncii și măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, pentru șomerii de lungă durată și grupurile defavorizate de pe piața muncii și pentru persoanele inactive, prin sprijinirea a 720 întreprinderi sociale și crearea unui număr de 3064 noi locuri de muncă.

Scopul prezentului apel de proiecte vizează sporirea investițiilor în dezvoltarea antreprenoriatului social, în special în domenii cu valoare adăugată ridicată, și are în vedere:

• dezvoltarea de scheme de sprijin și garanții pentru persoanele din mediul urban care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale;
• stimularea economiei sociale și antreprenoriatului social care să asigure locuri de muncă pentru persoane vulnerabile și nu numai.

Bugetul total alocat apelului de proiecte este de 104,91 milioane de euro, ce vor putea fi accesați de către entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale, dar și de către furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.

Potrivit MIPE, proiectele vor fi finanțate prin Programul Educație și Ocupare, iar activitățile eligibile obligatorii în cadrul acestui apel vor avea drept scop asigurarea sprijinului necesar pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul urban, inclusiv monitorizarea implementării planurilor de afaceri și asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri.

Pentru întreprinderile sociale înființate în mediul rural, proiectele vor fi finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget de 109,46 milioane de euro.

,,Grupul țintă include persoanele care doresc să înființeze întreprinderi sociale în comunitățile rurale, dar și persoanele vulnerabile, iar numărul întreprinderilor sprijinite în urma apelului de proiecte este de 735”, transmite MIPE.

Sursa citată mai precizează că perioada estimată pentru lansarea apelurilor este prima parte a lunii iunie 2023.

Articolul MIPE: Peste 3000 de noi locuri de muncă vor fi create pentru persoanele vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj cu privire la modul în care se califică oamenii. Ea susține că nu statul trebuie să decidă cum se califică oamenii, ci firmele, iar banii de formare trebuie să ajungă la acestea, pentru că ele știu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajați.

,,Avem locuri de muncă de oferit, dar nu avem oameni care să vină la treabă. Alba Iulia, astăzi, la discuţie cu mediul de afaceri. Încerc câteva explicaţii, eu ştiind că la ANOFM sunt înregistraţi şomeri indemnizaţi/neindemnizaţi, oameni în căutarea unui loc de muncă. În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie. Nu este normal. Banii de formare trebuie să ajungă la firme şi ele să îi gestioneze. Acestea ştiu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajaţi, când şi cum trebuie făcută. Ele vor urmări ca formarea să se facă bine pentru că au interesul să aibă forţă de muncă competitivă”, a scris, pe Facebook, ministrul Muncii.

Ministrul Muncii a precizat că Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) nu se implică activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, iar acest lucru denotă că nu sunt conectate la schimbările de pe piaţa muncii.

,,După toate semnalele pe care le-am dat despre nevoia de schimbare radicală a abordării, nu văd o mobilizare din partea AJOFM-urilor pentru a se implica activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, pentru a prelua imediat informații de la angajatorii care au locuri de muncă și pentru a cauta cu determinare să le găsească persoane interesate și apte să muncească. Se comportă exact ca cineva care nu va putea răspunde niciodată unui mediu concurențial. Fac strictul necesar la acest capitol. Nu văd că AJOFM-urile sunt conectate la schimbările din piața muncii”, a explicat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a subliniat că rolul principal al AJOFM-urilor este să ajute șomerii să se angajeze, nu să fie o agenție de plăți.

,,Cu tot cu gestionarea (bună, altminteri) a măsurilor de sprijin pentru angajați și angajatori din această perioadă, ANOFM parcă vrea să se transforme în agenție de plăți. Nu cred că la acest lucru trebuie să se rezume. Oamenii trebuie să aibă reală încredere că, dacă bat la ușa AJOFM, aici sigur există șanse reale să își găsească un loc de muncă. O să cer să vorbim mai mult despre ce locuri de muncă și-au găsit oamenii prin AJOFM. România are nevoie să se muncească. Cele două părți – angajați și angajatori – chiar sunt parteneri; sunt aici pentru ca acest lucru nu numai să se audă, dar să se și întâmple”, a mai spus Violeta Alexandru.

Articolul Ministrul Muncii: În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie apare prima dată în Jurnal Social.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, 22 iulie, propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Actul normativ prevede gratuitate în obţinerea documentelor medicale, evaluările medicale şi psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare.

Conform Legii 145/2020, la articolul 10 s-a introdus un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: ,,Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și pentru evaluările medicale și psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.”

De asemenea, noua lege, care a intrat în vigoare de sâmbătă, 25 iulie, prevede ca angajatorii să asigure persoanelor cu dizabilități accesul la locuri de muncă adaptate la potențialul funcțional al acestora și la capacitatea lor de adaptare. Totodată, salariaților cu handicap li se va garanta egalitatea de șanse în prestarea activității și li se va asigura accesibilizarea locurilor de muncă și adaptarea sarcinilor în funcție de ce pot să facă aceștia.

Potrivit noilor prevederi, și programul de lucru va trebuie să fie modificat sau adaptat tot în funcție de potențialul funcțional al persoanelor cu dizabilități.

În noul act normativ este introdusă noţiunea de angajare asistată care este: „opţiunea de angajare care facilitează munca în locurile de muncă obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare şi adaptarea sarcinilor în conformitate cu potenţialul persoanei cu handicap”, conform Legii 145/2020, articolul 4, punctul 5.

Una dintre modificările aduse de Legea nr. 145/2020 este modificarea definiției unității autorizate protejate. Astfel, ,,unitatea protejată autorizată este entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puţin 30% din numărul total al angajaţilor, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puţin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor, precum şi orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă pentru desfăşurarea unei activităţi economice de către o persoană fizică deţinătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap”, se menționează în Legea 145/2020, articolul 4, punctul 29.

Un alt punct introdus arată obligativitatea ca instituțiile și clădirile publice să fie accesibilizate pentru toate persoanele cu handicap, indiferent de tipul de handicap.

Angajatorii care nu iau măsuri pentru a face adaptări rezonabile la locul de muncă vor risca unele amenzi majorate: o amendă de la 10.000 la 25.000 de lei. În prezent, amenzile sunt între 6.000 și 12.000 de lei.

De asemenea, amenda pentru nerespectarea condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării ca unitate protejată autorizată, va fi între 25.000 lei la 50.000 lei, precum şi retragerea autorizaţiei de funcţionare.

De ce era necesară această Lege?

Potrivit unor date publicate de Deutsche Welle, în ianuarie, peste 3% din populația României, copii și adulți, sunt persoane cu dizabilități, de la deficiențe medii la deficiențe grave. Aceasta înseamnă că peste 700.000 de persoane ar trebui să reclame o preocupare majoră din partea instituțiilor statului pentru ca, dincolo de indemnizațiile precare, suferința acestora să fie diminuată printr-o serie de programe de inserție socială, de asigurare a condițiilor specifice la locul de muncă, de facilitarea accesului la viața de zi cu zi a persoanelor ”normale”.

Articolul Ce prevede noua lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a demarat consultările cu partenerii sociali în vederea aplicării măsurii privind programul flexibil de muncă, pentru o perioadă limitată de timp, în vederea susținerii companiilor și păstrării locurilor de muncă, se menționează într-un comunicat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Astfel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat, luni, dezbaterea publică ,,România se întoarce la muncă! Flexicuritate și digitalizare în contextul noilor tendințe din piața muncii din România!”, eveniment în cadrul căruia Guvernul a informat partenerii sociali despre intenția de a implementa în România un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) și a solicitat acestora să vină cu propuneri privind aplicarea noii măsuri.

Acest mecanism, prezentat într-o primă formă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, presupune că plata salariului brut se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat, care va acoperi 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.

Potrivit comunicatului emis de MMPS, printr-o astfel de măsură, Guvernul urmărește păstrarea locurilor de muncă, menținerea angajaților ”fideli” obiectivelor companiilor și a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajați, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaților, cât și ale angajatorilor, în situații excepționale, precum și diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru.

Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat că această modalitate de susținere a angajaților și companiilor are un caracter de noutate în România, dar a fost aplicată cu succes în țări europene, în special în Germania.

Executivul încearcă să aplice acest sistem de program flexibil de muncă, în contextul în care la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru program redus.

,,Ideea în sine nu e foarte complicată. Dacă unei companii, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii cu procentul corespunzător, practic, stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii. Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică, care a fost generată de epidemia de COVID, în cazul de faţă. Va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a mai explicat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active şi al măsurilor ce vor fi luate în continuare.

De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a anunțat că pentru companii urmează să fie adoptat un set de măsuri care să vină în completarea efectelor pe care le-ar avea reglementarea programului flexibil, fiind gândite granturi pentru companiile din domeniile a căror activitate continuă să fie restricționată, dar și pentru companile din domeniile productive, în vederea creșterii capacității de producție. De asemenea, prin noile măsuri ar urma să fie acordat sprijin și pentru repornirea SRL-urilor fără angajați, cu unul sau doi acționari care interacționau în domenii profund afectate de criză, astfel încât să poată reporni din punct de vedere economic.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a arătat că este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie, referindu-se la nevoia reală, percepută odată cu declanșarea pandemiei, de a flexibiliza relaţiile de muncă și de a adapta cadrul legal.

În același timp, demnitarul a atras atenția că această măsură care vizează programul flexibil de muncă se va aplica pe o durată determinată de timp.

,,Este vorba despre cei care au nevoie să lucreze altfel într-o situație excepțională. În al doilea rând, eu sunt pentru măsuri simple. (…) Adevărul este că cu cât complici schema, cu atât mecanismul devine mai greoi și sprijinul ajunge târziu la oameni. Oamenii au nevoie rapid de ajutor și cu cât schema e mai complicată cu atât mai greu este de pus în practică”, a afirmat ministrul Muncii.

Ambasadorul Germaniei în România, Meier-Klodt, a explicat că munca cu timp redus și flexibil este un instrument utilizat în Germania încă din timpul crizei din 2008 și care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european.

,,Acest model trebuie să găsească forma potrivită în fiecare țară și trebuie să fie adaptat la condițiile particulare din România, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate părțile interesate să fie implicate de la început. Aceasta este o lecție învățată din experianța germană: modelul funcționează dacă toată lumea se implică și dacă toți au încredere în el”, a declarat ambasadorul Germaniei la București.

În cadrul discuțiilor care au avut loc la Guvern, reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale au apreciat că un astfel de mecanism, care încurajează raporturile de muncă și păstrarea acestora, ar fi util, însă el ar trebui să fie agreat, printr-un acord, de către Guvern, confederațiile sindicale și confederațiile patronale.

Reprezentații Ministerului Muncii și Protecției Sociale au mai prezentat partenerilor sociali și o serie de măsuri privind digitalizarea relațiilor de muncă în vederea eficientizării și îmbunătățirii continue a relațiilor de muncă, a simplificării procedurilor specifice activității de resurse umane, dar și pentru creșterea încrederii în operațiuni desfășurate în mediul online, în condiții de siguranță.

Articolul Guvernul vrea să aplice programul flexibil de muncă, pentru o perioadă limitată de timp apare prima dată în Jurnal Social.