Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre privind metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități.

Potrivit Legii 7/2023, publicată în ianuarie, persoanele cu dizabilități vor putea primi  mai multe beneficii, printre care și cel pentru locuire sau cel de tranziție. Mai exact, aceștia vor primi mai multe tipuri de ajutoare financiare, inclusiv sume pe care să le folosească pentru pentru plata chiriei sau a utilităților publice, în cazul unei locuințe închiriate din mediul privat, sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate.

,,În vederea susținerii unui trai independent în comunitate, persoanele adulte cu dizabilități pot primi un beneficiu pentru locuire și un beneficiu de tranziție, după caz, potrivit prevederilor art.202 și 203 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficiul pentru locuire se acordă lunar în vederea administrării unei locuințe, pentru persoanele adulte cu dizabilități încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care dețin certificat sau decizie de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate și care îndeplinesc condițiile referitoare la locuire și venit, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate.

Beneficiul de tranziție se acordă o singură dată și ori de câte ori este nevoie, persoanelor adulte cu dizabilități, posesoare ale unui certificat de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate, sau pentru prevenirea reinstituționalizării”, se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit sursei citate, persoanele cu dizabilități vor putea folosi banii acordați de stat, sub formă de indemnizație lunară, pentru acoperirea cheltuielilor aferente plății chiriei pentru locuinţele închiriate din mediul public sau privat, aflate în mediu rural sau urban, respectiv a plății asigurărilor împotriva dezastrelor naturale, a serviciilor de utilităţi publice, precum și a reparațiilor curente necesare acestei locuințe.

Conform documentului, valoarea beneficiului pentru locuire va fi de până la 4.000 de lei.

Valorile maxime de referință ale cheltuielilor acoperite prin beneficiul pentru locuire acordat pentru persoana adultă cu dizabilități care întrunește criteriile de eligibilitate sunt următoarele:

• până la 1.500 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul privat, rural ;
• până la 2.400 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul privat, urban;
• până la 1.000 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul public, aflate în proprietatea sau administrarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau aflate în fondul de locuinţe sociale;
• până la 100 lei/an pentru cheltuielile determinate de plata asigurărilor împotriva dezastrelor naturale, încheiate în conformitate cu prevederile Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundațiilor, cu modificările ulterioare;
•  până la 1.000 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata serviciilor de utilități publice și cheltuieli de reparații curente.
• până la 1.500 lei/an pentru cheltuielile determinate de plata reparațiilor curente.

,,Prezentul proiect are în vedere acordarea beneficiului pentru locuire, astfel încât să fie asigurată posibilitatea persoanelor adulte cu dizabilităţi de a avea acces la o formă de locuire în comunitate, fie prin închiriere din fondul de locuințe sociale, fie de pe piața liberă, precum și de a administra locuința pe care o dețin, pe de-o parte în sensul dobândirii abilităţilor necesare pentru a face față lunar cheltuielilor curente, legate de: plata utilităților, plata asigurării obligatorii pentru locuință, dar și pentru plata reparațiilor curente, iar pe de altă parte, în ceea ce priveşte asigurarea mijloacelor financiare prin care să efectueze acest lucru”, se precizează în nota de fundamentare.

De asemenea, beneficiul de tranziție reprezintă o sumă acordată persoanei adulte cu dizabilități, pentru prevenirea instituționalizării acesteia sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate.

,,Beneficiul de tranziție acoperă costuri de reparații, lucrări de adaptare a locuinței, achiziție a consumabilelor de uz casnic, mutare a bunurilor personale, transport, contractare de servicii necesare, de tip: igienizare, instalare de utilități, plata serviciilor sociale de care persoana adultă cu dizabilități beneficiază la transferul din instituțiile rezidențiale în comunitate și alte cheltuieli necesare traiului independent sau în situații de urgență/criză. Valoarea totală a beneficiului de tranziție este de 10.000 lei”, se mai arată în proiectul de hotărâre.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern, lansat recent în dezbatere publică, Ministerul Muncii propune în momentul de față și o metodologie de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, astfel încât măsurile să se poată pună și în practică.

Practic, acum se stabilește modalitatea de finanțare a celor două ajutoare destinate persoanelor cu dizabilități (a beneficiului de locuire și a celui de tranziție), precum și condițiile de eligibilitate a beneficiarilor. Termenul stabilit de Legea 7/2023 pentru apariția acestor detalii este data de 8 iulie 2023.

Potrivit proiectului de hotărâre, persoana adultă cu dizabilități are dreptul la beneficiul pentru locuire în cazul în care deține certificat sau decizie de încadrare în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, este persoană dezinstituționalizată sau în risc de reinstituționalizare, deține un raport de evaluare a nevoilor individuale de viață, care cuprinde recomandarea de locuire independent și nu realizează venituri sau are venituri nete, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În ceea ce privește beneficiul de tranziție, acesta va putea ajunge la persoana adultă cu dizabilități care deține un certificat de încadrare în grad de handicap grav, accentuat, mediu sau ușor, se află în proces de dezinstituționalizare și participă la activități pentru pregătirea transferului în comunitate sau este în risc de instituționalizare, deține un raport de evaluare a nevoilor individuale de viață, în care se recomandă locuirea independentă și care nu are venituri sau are venituri foarte mici, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În nota de fundamentare se menționează că ,,beneficiile pentru locuire și de tranziție se achită de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București pentru persoanele adulte cu dizabilități dezinstituționalizate sau aflate în risc de reinstituționalizare, iar beneficiul pentru locuire se achită de autoritățile administrației publice locale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale pentru persoanele adulte cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare”.

Plata celor două ajutoare financiare se va face în contul bancar indicat, deschis pe numele persoanei adulte cu dizabilități.

Proiectul pus în dezbatere publică poate fi consultat și descărcat de aici:

https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6948-hg-acordare-plata-beneficii-persoane-adulte-dizabilitati-23062023

Articolul Proiectul de hotărâre privind metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, pus în dezbatere publică apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Sănătății a finalizat Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile de anestezie-terapie intensivă (ATI), se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Aprobarea metodologiei este o etapă importantă pentru folosirea acestui procedeu în tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus.

Potrivit publicației Nature, utilizarea derivatelor din sânge de la persoanele vindecate de infecția cu coronavirus pentru a-i trata pe pacienții cu COVID-19, aflați în stare critică, este o metodă bazată pe anticorpi, cunoscută de peste un secol și testată deja de mai multe ori, inclusiv în perioada pandemiei de gripă spaniolă din 1918-1919.

Această măsură a venit în urma donării a trei echipamente de plasmafereză și a 3.000 de kituri de colectare Ministerului Sănătății din partea unei companii private. Prin protocolul de donare, semnat la începutul lunii, Ministerul Sănătății s-a angajat să finalizeze în cel mult două săptămâni protocoalele transfuzionale de recoltare și testare a plasmei umane de la pacienții cu Covid-19 vindecați, criteriile de selecție și testare a acestora și protocoalele terapeutice de testare experimentală a plasmei umane.

Ordinul de ministru, semnat miercuri, stabilește modul de colectare, testare, prelucrare, stocare și distribuire a plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI, în conformitate cu legislația națională în domeniul transfuziei sanguine și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană.

Conform documentului, potențialii donatori vor fi selectați dintre pacienții care au fost internați pentru COVID-19, vindecați și externați.

,,Subliniem că, donarea de plasmă, asemenea donării de sânge, este voluntară și neremunerată, în condițiile prevăzute în Legea 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice”, a menționat Ministerul Sănătății.

Donatorii eligibili vor dona în Centrele de Transfuzie Sanguina, iar procedura de recoltare va fi în mod prioritar cea de plasmafereză.

,,Dacă în Centrul de Transfuzie Sanguină nu este posibilă recoltarea plasmei prin afereză sau donatorul nu se califică pentru procedura de afereză din punct de vedere al abordului venos, se va recolta sânge total și se va prepara plasma proaspăt congelată și concentrat eritrocitar, conform procedurii curente de preparare a plasmei proaspăt congelate din sânge total din Centrul de Transfuzie Sanguină”, a precizat Ministerul Sănătății.

Plasma obținută prin plasmafereză va fi împărțită în unități separate care se vor congela rapid, se vor stoca în spații dedicate la o temperatură adecvată.

Centrele de Transfuzie Sanguină vor trimite către INHT probele eligibile în vederea testării suplimentare, după cum urmează:
• Testare PCR pentru virusurile transmisibile prin sânge: HIV, HBV, HCV.

• Testare anticorpilor anti-HLA la donatorii cu antecedente de transfuzie de sânge și donatori de sex feminin care au avut sarcini, dacă acest test nu a putut fi efectuat în etapa de preselecție.

În urma testelor efectuate, INHT transmite Centrelor de Transfuzie Sanguină rezultatele care confirmă sau infirmă eligibilitatea plasmei proaspăt congelată pentru distribuție și administrare experimentală pentru pacienți COVID-19.

Plasma de la donator vindecat COVID-19 (PPC-DV-COVID-19) va fi distribuită de către centrele de transfuzie sanguină, la cererea spitalelor desemnate, prin ordin al Ministrului Sănătății, pentru tratamentul pacienților infectați cu SARS-COV-2 din județul respectiv. În cazul în care, la nivelul unui județ, Centrul de Transfuzie Sanguină nu poate acoperi cererea, INHT va solicita transferul de la un alt centru.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectați, confirmați cu COVID-19 (prin metoda RT-PCR), cu vârsta de cel putin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasmă convalescentă COVID-19, prin semnarea consimțământului informat.

Spitalele interesate de acest tratament vor face o solicitare către Ministerul Sănătății pentru includerea secțiilor sau compartimentelor ATI, în rețeaua de administrare monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID-19. Solicitarea va fi avizată de Comisia de specialitate ATI a Ministerului Sănătății.

În acest moment, există trei aparate pentru tratarea cu plasmă a pacienților cu coronavirus, donate Ministerului Sănătății, în București, Iași și Timișoara. Acestea vor fi utilizate conform ordinului.

Articolul Pacienții infectați cu coronavirus aflați în stare critică vor primi plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.