Guvernul României a aprobat Acordul de principiu privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, pentru susținerea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”, informează Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Potrivit sursei citate, obiectivele majore ale proiectului sunt: modernizarea infrastructurii școlare din România, asigurarea standardelor minime privind instalațiile sanitare, canalizarea, accesul universal, încălzirea, ventilația și eficiența energetică.

,,Astfel, se vor crea condiții adecvate pentru protecția elevilor și a profesorilor în caz de cutremure, incendii, furtuni sau inundații. Totodată, se vor realiza investiții integrate în infrastructura școlară, în săli de clasă inteligente, se va  oferi sprijin pentru investiții viitoare în infrastructura școlilor durabile și moderne, respectiv a managementului proiectului privind componenta de răspuns la situații de urgență de natură contingent”, precizează MEC.

Proiectul va fi implementat într-o perioadă de circa cinci ani și va cuprinde aproximativ 70 de școli selectate pentru reabilitarea cu prioritate, atât din zona urbană, cât și din cea rurală. Școlile ce urmează a fi selectate se află în aria cu cel mai mare risc seismic din România (București și județul Ilfov – zona 4, pentru care nu se pot accesa fonduri europene nerambursabile), precum și în județele Buzău, Vrancea, Prahova, Argeș, Brăila, Galați, Iași.

În selecția școlilor vor fi luate în considerare o serie de criterii, precum: nivelul de rezistență în cazul producerii unor eventuale dezastre (cutremure, inundații etc.), fluctuația demografică, procentul elevilor aparținând comunităților minoritare și/sau defavorizate, nivelul de trai al comunității respective etc.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că va derula proiectul prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRȘU), care dispune de personalul calificat și de experiența necesară pentru implementarea proiectelor finanțate de instituții financiare internaționale (BIRD, BDCE etc.).

În toată perioada de implementare a proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”, Ministerul Educației și Cercetării va urmări respectarea cadrului general privind elaborarea programării bugetare anuale și va întreprinde toate măsurile necesare pentru cuprinderea în bugetele anuale a sumelor necesare implementării acestui proiect.

MEC precizează că Ministerul Finanțelor Publice va întreprinde demersurile corespunzătoare pentru solicitarea acestui împrumut din partea BIRD, precum și pentru parcurgerea celorlalte etape pentru contractarea împrumutului, respectiv pentru negocierea, semnarea și aprobarea acordului de împrumut, conform legislației în vigoare, în corelare cu desfășurarea procesului de aprobare la nivelul finanțatorului.

De asemenea, Executivul a aprobat Hotărârea prin care bugetul proiectului „Reforma educației timpurii în România (PRET)” se suplimentează cu suma de 24,08 milioane de euro.

,,Acest proiect, implementat de către Ministerul Educației și Cercetării prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare, presupune construirea și dotarea cu mobilier a 400 de grădinițe. Dintre acestea, pentru 235 de grădinițe lucrările au fost finalizate, 135 se află în execuție, iar restul de 32 de grădinițe sunt în diferite faze ale procedurilor de achiziție. Proiectul este cofinanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Guvernul României”, arată MEC.

Principalul obiectiv al proiectului „Reforma educației timpurii în România” este îmbunătățirea infrastructurii educației timpurii, cu scopul de a reduce dezechilibrele de calitate între zonele sărace și zonele urbane, prin construirea de grădinițe noi, dezvoltarea profesională și pregătirea personalului, respectiv asigurarea materialelor educaționale și a infrastructurii-suport.

Articolul Investiții de peste 124 de milioane de euro, aprobate de Guvern pentru modernizarea infrastructurii școlare apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publică Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul unui eveniment la care au participat domnul Klaus Iohannis, președintele României, domnul Ludovic Orban, prim-ministrul României, reprezentanți ai administrației centrale, ai corpului diplomatic, dar și parteneri de dialog.

Cu acest prilej, președinta Consiliului Național al Dizabilității, doamna Daniela Tontsch, a fost invitată să participe online la acest eveniment care s-a desfășurat joi, 26 noiembrie 2020, începând cu orele 19:00.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de peste 30 miliarde de euro, este un document strategic, care prevede investiţii şi refome, structurat pe 3 piloni și 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Măsurile propuse urmăresc ameliorarea stării economice a României și consolidarea capacității de reziliență în perioade de criză pandemică.

În deschiderea evenimentului, președintele României a declarat că, în anii următori, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate și doar de noi depinde să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm. Toate resursele financiare pe care România le are la dispoziție trebuie utilizate inteligent și în beneficiul românilor.

,,În 2020, am pus deja bazele schimbării și vom continua această abordare într-un ritm susținut în anii următori. În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung. Am lucrat împreună cu Guvernul liberal în toată această perioadă, astfel încât să ne asigurăm că România va fi pregătită să acceseze din timp Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, instrument financiar unic în istoria de până acum a Uniunii Europene. Țara noastră va putea utiliza peste 30 de miliarde de euro din această Facilitate. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică și pentru accelerarea potențialului de creștere în perioada post-pandemie, în baza documentului pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care propunem reforme și investiții cu efecte benefice directe asupra vieții românilor”, a precizat Klaus Iohannis.

Președintele a subliniat că acum este cel mai bun moment pentru a ne asuma reforme ambițioase în domenii importante, precum cel al legislației achizițiilor publice, în domeniul administrației publice, precum și în privința legislației din domeniul fondurilor europene, pentru ca aceste sume să fie administrate responsabil, transparent și să fie cheltuite în beneficiul real al cetățenilor.

,,Mă refer, în primul rând, la investițiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcția de spitale noi și extinderea celor existente. Totodată, propunem investiții suplimentare în infrastructura școlară și fonduri pentru comunitățile locale, inclusiv investiții în digitalizare administrativă, mobilitate inteligentă și regenerare urbană. România trebuie să se conecteze la realitățile zilelor noastre, inclusiv în ceea ce privește tranziția climatică și transformarea digitală, pentru a stimula creșterea economică și pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite. Este timpul să răspundem adecvat în raport cu interesele naționale și strategice în privința transformării digitale și a tranziției verzi, să beneficiem de digitalizarea administrației, de inovarea proceselor tehnologice pentru a obține produse competitive și să accesăm competențele viitorului”, a mai spus Klaus Iohannis.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat la prezentarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că resursa de aur a României, o reprezintă fondurile europene, prezentând cele patru obiective majore ale Planului de Redresare şi Rezilienţă.

,,Aşa cum am afirmat la lansarea programului de guvernare al PNL, resursa noastră de aur, a României, o reprezintă fondurile europene. Menţin acest lucru. Ele sunt calea către modernizare şi dezvoltare a României, ele sunt calea către un trai mai bun pentru oameni, ele deschid perspectiva dezvoltării pe termen lung. Spuneam atunci că oriunde pui degetul pe harta României, pui degetul pe fonduri europene. Aşa este. Vă citez câteva fraze rămase din Peter Drucker on leadership: Singura cale de a prezice viitorul este să îl construieşti. Aşadar acest lucru l-am făcut şi noi împreună cu Administraţia Prezidenţială şi cu sprijinul şi coordonarea domnului preşedinte Iohannis şi domnului premier Ludovic Orban, miniştrilor de resort, dar şi consilierilor prezidenţiali”, a spus Marcel Boloș.

El consideră planul de redresare şi rezilienţă drept ,,cel mai complex document de dezvoltare strategică a României”. Planul are 4 obiective majore:

• Modernizarea şi dezvoltarea României – stau mărturie reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România.
• Dezvoltarea şi modernizarea oraşelor.
• Peste 7 miliarde euro sunt propuse în finanţare în marele serviciul public de sănătate, care va moderniza calitatea serviciilor de sănătate din România. A doua este educaţia unde am propus investiţii şi care vor contribui ireversibil la îmbunătăţirea activităţii educaţionale în România.
• Mediul de afaceri care este coloana economică de dezvoltare a României.

,,Am propus un buget record pentru mediul de afaceri de peste 3,8 miliarde euro. Ne-am uitat puţin în istorie ca să vedem care e istoricul deciziilor care au adus progres în România. În 1887 regele Carol I adoptă legea de susţinere a industirei. În 4 mai 1905, Vintilă Brătianu publică programul – Prin noi înşine şi acolo este o frază care a rămas în istorie: „Fără o industrie proprie naţională, viitorul statului nu poate fi asigurat”, a mai menționat Marcel Boloș.

Potrivit premierului Ludovic Orban, efortul de a dezvolta, moderniza România va trebui să fie un efort de ansamblu al întregii societăți, iar toți acești bani vor oferi o șansă la o viață mai bună pentru fiecare cetățean roman.

Articolul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentat în cadrul unui eveniment la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, membrii Guvernului și parteneri de dialog apare prima dată în Jurnal Social.