Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.

La ora actuală, cercetători din mai multe ţări fac eforturi, contracronometru, pentru a descoperi cât mai curând o modalitate de a combate pandemia de coronavirus. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la 20 martie existau 44 de candidați pentru un vaccin anti-COVID-19 în diverse stadii de evaluare clinică.

Singurii cercetatori din România care s-au aruncat în această competiție mondială și care și-au asumat responsabilitatea de a crea un vaccin împotriva COVID-19 sunt imunologii de la Institutul OncoGen. Iar recent, aceștia au primit recunoașterea muncii lor.

OMS a făcut public, ieri, 8 aprilie, un document, care prezintă toate centrele medicale angrenate în descoperirea unui vaccin care să oprească efectele dezastruoase ale pandemiei. Iar OncoGen se află pe lista publicată, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos.

,,Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște centrul OncoGen, Timișoara, ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19. Acest lucru atestă ceea ce am mai spus. Centrul OncoGen se află în liga mare a cercetării mondiale alături de institute și companii recunoscute pentru performanța în cercetarea medicală de vârf. Aveți încredere în cercetarea românească. Noi mergem înainte!”, a transmis prof.univ.dr. Virgil Păunescu, directorul OncoGen Timișoara, pe pagina de facebook a instituției.

Vaccinul creat, încă din luna ianuarie, de cercetătorii de la OncoGen, cel mai mare institut de terapii genetice și celulare în tratamentul cancerului din Estul Europei, derivă din tehnologia utilizată în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe „long neoantigen peptides”.

În acest moment testarea a intrat în linie dreaptă. Mai exact, eficiența vaccinului e testată pe celule umane.

,,Vaccinul e momentan în faza de testare în laborator pe celule umane. Ne interesează cum reacționează întreg sistemul imun la diferite concentrații de vaccin. Acesta are mai multe subcomponente – el este un amestec de proteine – le testăm pe fiecare în parte”, a precizat profesorul de Imunologie, Virgil Păunescu.

Deși vestea că un vaccin românesc împotriva COVID-19 intră în faza de testare a generat speranță, totuși trebuie să ne păstrăm realismul.

,,Continuăm, așadar, să lucrăm. Oricum, cred că în mod realist, un vaccin poate să apară în mai puțin de un an, indiferent cine îl va face și îl va produce mai repede”, a afirmat prof.univ.dr. Virgil Păunescu.

Potrivit acestuia, Institutul Oncogen este unul de cercetare-dezvoltare. Acesta poate dezvolta un vaccin, poate produce aproximativ 1000 de doze din acest vaccin și poate să-l testeze în fazele I și II, însă nu poate fabrica milioane de doze din acest vaccin. Institutul Cantacuzino trebuie să se ocupe de fabricarea vaccinului.

Articolul OMS recunoaște centrul OncoGen, Timișoara, ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19 apare prima dată în Jurnal Social.

În fiecare an, la data de 1 octombrie, este celebrată Ziua internațională a persoanelor vârstnice, în scopul promovării drepturilor acestora. Tema din 2019 a acestei zile a fost „Călătoria către egalitatea de vârstă” şi s-a axat pe asigurarea egalităţii de şanse, promovarea participării lor active la viaţa economică, politică, socială şi culturală, ca mijloc de asigurare a incluziunii lor.

Cu această ocazie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat o aplicație digitală inovativă pentru a ajuta asistenții medicali și sociali să le asigure o îngrijire mai bună persoanelor în vârstă.

Aplicația digitală interactivă, cunoscută sub denumirea WHO ICOPE Handbook App, oferă îndrumări practice pentru a aborda condițiile prioritare, inclusiv limitarea mobilității, malnutriția, pierderea auzului și a vederii, declinul cognitiv, simptomele depresive și asistență socială și suport. Utilizată împreună cu un pachet de instrumente, inclusiv un nou manual, aplicația este concepută pentru a accelera instruirea personalului medical și a asistenților sociali, pentru a soluționa într-un mod mai eficient nevoile diverse ale persoanelor în vârstă.

„Este esențial ca serviciile pentru persoanele în vârstă să fie incluse în pachetele de asistență medicală universală. În același timp, trebuie să existe o bună coordonare între sănătate și serviciile sociale pentru a oferi îngrijiri optime atunci când este nevoie. Noul pachet de instrumente sprijină îmbătrânirea sănătoasă cu un model de îngrijire coordonat și centrat pe persoană.”, a spus dr. Anshu Banerjee, directorul departamentului de sănătate maternă, nou-născut, copil și adolescent al OMS.

Potrivit OMS, populația lumii îmbătrânește într-un ritm rapid. Până în 2050, una din cinci persoane va avea peste 60 de ani. Numărul celor peste 80 de ani este prevăzut să se tripleze de la 143 milioane în 2019 la 426 milioane în 2050. În timp ce fiecare persoană în vârstă este diferită, capacitatea fizică și psihică tind să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
„O astfel de inovație le va permite persoanelor în vârstă să continue să facă lucrurile pe care le apreciază și să prevină izolarea socială și dependența de îngrijire. Intervenția în zonele în care trăiesc persoanele în vârstă, cu participarea activă a comunității și a persoanelor în vârstă în sine, este esențială pentru un plan personalizat de îngrijire”, a declarat dr. Islene Araujo de Carvalho, conducătoarea grupului privind îmbătrânirea și îngrijirea integrată la OMS.

Pachetul de instrumente ,,Ingrijire integrată pentru persoanele în vârstă” (ICOPE) este rezultatul a doi ani de consultări ample cu experți de frunte și părți interesate, inclusiv reprezentanți ai societății civile.

Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă susțin că dezvoltarea va fi posibilă numai dacă este incluzivă pentru oameni de toate vârstele. Abilitarea persoanelor în vârstă și posibilitatea participării depline a acestora, precum și incluziunea socială și o sănătate bună sunt modalități de a reduce inegalitățile.

În conformitate cu această agendă 2030, celebrarea din 2019 vizează în special reducerea inegalității în interiorul și între țări și asigurarea egalității de șanse pentru toți.

Egalitatea pentru persoanele care sunt mai în vârstă și pentru fiecare dintre noi, odată cu înaintarea în vârstă, nu se poate realiza fără a obține egalitate pentru noi toți pe parcursul vieții.

Organizația Națiunilor Unite a precizat că „înaintarea în vârstă nu diminuează demnitatea și drepturile fundamentale ale unei persoane”.

Articolul OMS a lansat o aplicație digitală care va îmbunătăți îngrijirea persoanelor în vârstă apare prima dată în Jurnal Social.