De anul viitor, firmele și instituțiile publice cu peste 50 de angajați vor avea noi obligații în ceea ce privește angajarea, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, a persoanelor cu dizabilități, potrivit unei ordonanțe recent publicat. Mai exact, aceste entități vor trebui să demonstreze că au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale (ONG-uri) pentru angajarea persoanelor cu dizabilități și să raporteze anual autorităților o situație centralizată a posturilor ocupate de aceste persoane.

OUG 127/2024 aduce modificări importante mai multor acte normative, inclusiv Legii nr. 448/2006 protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Noul act normativ prevede ca autoritățile, instituțiile publice și firmele care au cel puțin 50 de angajați, care, conform legii, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, să solicite sprijinul ONG-urilor în acest demers.

În plus, pentru a respecta această obligație, entitățile vor trebui să dovedească, printr-o cerere scrisă, că au solicitat sprijinul ONG-urilor care oferă servicii dedicate persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu statutul acestora.

,,Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (2), entitățile trebuie să facă dovada că, printr-o cerere scrisă, au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilități, în vederea respectării procentului stabilit de lege.

Pentru îndeplinirea obligației, entitățile vor prezenta către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cererea scrisă, precum și dovada transmiterii acesteia către organizațiile nonguvernamentale, pentru a comunica posturile vacante adecvate ocupării de către persoanele cu dizabilități. Cererea va cuprinde descrierea atribuțiilor pentru posturile respective, calificările necesare, precum și norma de lucru”, se arată în ordonanță.

Noua obligație va intra în vigoare începând cu ianuarie 2025. Tot atunci intră în vigoare o altă prevedere a OUG 127/2024, și anume obligația ca firmele cu peste 50 de angajați să transmită anual, până la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, către ANPDPD și ANOFM o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare.

Același act normativ prevede și extinderea Fondului de garantare a creanțelor salariale, modificări privind acordarea indemnizațiilor medicale pentru asigurații cu arsuri grave și acordarea unei indemnizații de solidaritate pensionarilor cu anumite grade de handicap.

Articolul De la 1 ianuarie 2025, noi obligații pentru angajatori privind angajarea persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, în  ședința de joi, 2 noiembrie 2023, o Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Actul normativ prevede prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri.

,,Guvernul a aprobat prelungirea, până la data de 1 ianuarie 2025, a acţiunilor cuprinse în planurile de restructurare ale serviciilor sociale rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri, pentru a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituţii rezidenţiale de tip vechi, în alternative de tip familiar sau rezidenţial nou-înfiinţate. Se asigură astfel tranziţia în serviciile sociale rezidenţiale publice de capacitate redusă situate în comunitate, precum şi prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi care trăiesc în situaţii de risc în comunitate”, transmite Guvernul.

Totodată, Executivul a decis ca, începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanţarea de la bugetul de stat a centrelor rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri şi pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate să se asigure exclusiv din bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.

,,Analizând stadiul realizării planurilor de restructurare din fiecare județ, rezultă că sunt probleme privind finalizarea acestora, ceea ce va determina ca, pentru anul 2024, să nu se aloce sume de la bugetul de stat, prin proiectul de lege de aprobare a bugetului de stat pe anul 2024, pentru finanțarea acestei activități, urmând ca județele, din bugetul propriu, să finanțeze integral asistența socială, cu impact asupra bugetelor județelor care nu au venituri proprii din impozite și taxe locale, ci numai cota de 15% din impozitul pe venit colectat la nivelul județului, surse de finanțare limitate, inclusiv o subfinanțare a acestei activități”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.

În acest sens, se modifică alineatul (2) al articolului III şi alineatul (2) al articolului IV din Ordonanţa de urgenţă nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, informează Guvernul.

Guvernul precizează că ,,prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri este necesară având în vedere nevoia unificării termenului de finalizare a procesului de restructurare a serviciilor sociale rezidenţiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri destinate persoanelor adulte cu handicap cu cel al implementării proiectelor prevăzute în Programele de Interes Naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, al căror termen de implementare a fost stabilit la 31 decembrie 2024, conform HG nr. 580/2023”.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă contribuie la planificarea bugetară pentru anul 2024, prin asigurarea finanţării serviciilor sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de la bugetul de stat.

,,Neasigurarea acestui cadru ar împiedica elaborarea bugetelor de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consecinţe negative grave asupra asigurării finanţării serviciilor sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anul 2024”, mai precizează Guvernul.

În prezent, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, este de 853.465 persoane. Dintre acestea, 97,96 % (836.074 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent şi 2,04 % (17.391 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi.

Potrivit notei de fundamentare, prin intrarea în vigoare a actului normativ va fi asigurat accesul la locuire pentru persoanele adulte cu dizabilități, una dintre condițiile esențiale pentru asigurarea unui trai independent, în conformitate cu prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Totodată, se asigură tranziția din serviciile sociale rezidențiale publice în comunitate și prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități care la acest moment trăiesc independent în comunitate.

Articolul Prelungirea în regim de urgenţă a termenului de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitatea mai mare de 50 de locuri apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația pentru Relații Comunitare a trimis o scrisoare deschisă Prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, prin care solicită să fie eliminată din textul proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale orice prevedere menită a schimba actualele facilități fiscale de care beneficiază domeniul ONG.

Consiliul Național al Dizabilității din România s-a alăturat acestui demers, semnând scrisoarea deschisă.

În mai puțin de 24 de ore, peste 1000 de organizații nonguvernamentale au semnat scrisoarea, prin care îi cer premierului să renunțe la modificările din Codul Fiscal. Scrisoarea, împreună cu cele peste 1000 de semnături, a fost depusă la Prim-ministrul Marcel Ciolacu, Ministrul de Finanțe Marcel Boloș, Viceprim-ministrul Marian Neacșu, precum și la Senat și Camera Deputaților.

Redăm scrisoarea deschisă integral:

Stimate domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu,

Creditul fiscal instituit în anul 2004 și îmbunătățit succesiv în ultimii ani de oameni politici responsabili a permis dezvoltarea sustenabilă a domeniului nonguvernamental în România. Ultima modificare reprezentată de introducerea Declarației 177, salutată de întreg mediul ONG, a fost făcută chiar în anul 2022. Creditul fiscal permite companiilor să direcționeze către organizații nonguvernamentale sume din impozitul pe profit/venit datorate statului. Sponsorizările susțin financiar intervențiile vitale ale  organizațiilor, în domenii precum asistență socială, educație, protecția mediului, sănătate, cultură etc. 

În acest moment, sponsorizarea nu este un simplu instrument de finanțare a sectorului nonprofit, ci asigură spațiul de intersecție în care statul, sectorul de afaceri și organizațiile neguvernamentale lucrează împreună pentru binele comunității. Acest echilibru trebuie păstrat și încurajat pentru că și-a dovedit eficiența excepțională în ultimii ani, cu precădere în perioada de pandemie Covid și a războiului din Ucraina.

În forma actuală a Codului Fiscal, Statul direcționează către entitățile eligibile, care includ și organizațiile neguvernamentale, o medie anuală de 0,15% din PIB. În 2020, acest procent reprezenta 1,8 miliarde de lei.

Un proiect de Ordonanță apărut recent în presă conține două prevederi care anulează mecanismele actuale de sponsorizare și lasă fără finanțare domeniul nonguvernamental, cu peste 100.000 de angajați și milioane de beneficiari. 

Propunerile Guvernului pun în pericol un sistem care și-a dovedit eficiența timp de două decenii. Față de această măsură ne exprimăm consternarea și vă solicităm să o abandonați cât mai repede. Cerem Guvernului să elimine din textul viitoarei Ordonanțe orice prevedere menită a schimba prevederile actuale ale Codului Fiscal în ceea ce privește tema acordării de sponsorizări. 

Efectele acestor măsuri, în cazul în care s-ar adopta așa cum preconizează proiectul de OUG,  vor duce la:

• eliminarea posibilității antreprenorilor locali de a contribui la ameliorarea situației comunităților în care funcționează;
• descurajarea sectorului de afaceri de a mai participa în acțiuni de construcție comunitară;
• restrângerea substanțială a programelor de intervenție ale organizațiilor din domeniile socio-medical și educație care, în acest moment, sunt complementare sau chiar suplinesc serviciul public (de exemplu, excluderea bolnavilor de cancer și boli incurabile de la servicii de îngrijire paliativă, întreruperea proiectelor de modernizare și construire din sistemul de sănătate, reducerea programelor care adresează abandonul școlar, prevenirea segregării în școală, diminuarea acoperirii serviciilor de sprijin și asistență pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc). 

În prezent, organizațiile nonguvernamentale reprezintă aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale. Vorbim de beneficiari (copii, adulți, vârstnici) pentru care intervenția sectorului este singura formă de sprijin pe care o primesc, iar statul nu are capacitatea și resursa umană să suplinească eforturile sectorului ONG. 

Prevederile privind sponsorizarea din Codul Fiscal, cu abordare de tip credit fiscal, au făcut funcțională și eficientă Legea 32/1994 – Legea Sponsorizării – care în primul ei deceniu nu și-a putut produce efectele dorite, tocmai pentru că facilitățile fiscale nu erau adecvate și de substanță, ci insignifiante. Prevederile treptat îmbunătățite în Codul Fiscal, culminând cu  prevederea direcționării din impozitul pe profit al companiilor (reglementată anul trecut), sunt instrumente extraordinare și model de bune practici pentru alte state, generate de oameni de stat vizionari, care au înțeles că organizațiile pot juca rolul de parteneri în susținerea și protejarea celor mai vulnerabile persoane din societate. 

Vedem organizații care nu doar că folosesc cu responsabilitate și eficiență finanțările din sponsorizări, ci le și sporesc, astfel încât să ajute mult mai mulți oameni și să își crească impactul.

Redăm doar câteva exemple de organizații care suplinesc lipsa statului în domenii cheie din România:

HOSPICE Casa Speranței este cea mai mare fundație medicală din România și singura entitate care oferă servicii paliative complete, în condițiile în care majoritatea serviciilor sunt oferite doar de fundații, iar acoperirea totală a nevoii naționale este de 18,71%. HOSPICE Casa Speranței a acordat, în mod gratuit, servicii de paliație pentru 45.000 pacienți și peste 100.000 membri ai familiilor lor, și a instruit peste 32.000 profesioniști din România, Europa de Est și fostele state sovietice.

Dăruiește Viață îmbunătățește infrastructura medicală din România, a refăcut secții și departamente de oncologie, precum și secții de terapie intensivă și secții de COVID-19. De asemenea, muncește pentru creșterea capacității sistemului public de sănătate în domeniul hemato-oncologiei, dar și în reacția statului la situații de criză. Organizația construiește primul spital public din sponsorizări și donații, primul spital public construit în ultimii 30 de ani în România.

Salvați Copiii a ajuns la peste 3,3 milioane de copii din toată țara, prin programe de educație, sănătate sau de protecție împotriva bullying-ului, violenței sau în sprijinul copiilor rămași singuri acasă în urma migrației economice a părinților. Organizația participă la elaborarea de politici publice și propuneri legislative pentru protecția drepturilor copilului, unde menționăm introducerea interdicției pedepsei corporale asupra copiilor în legea 272.

Fundația World Vision România a reușit, exclusiv prin sponsorizări, să construiască un program național de educație timpurie și educație parentală, care deservește până la 450.000 beneficiari la nivel național în 3 ani de implementare și un program pe termen lung de servicii integrate pentru 3.000.000 de copii și adolescenți.

2.440.000 beneficiari ai asistenței umanitare furnizată de Crucea Roșie Română vor fi afectați de diminuarea oportunităților de finanțare destinate activităților curente (Banca de Alimente, Centrele EGAL, Caravana de Sănătate, Servicii de Ambulanță și de Prim Ajutor)

Fundația Hope and Homes for Children este unul dintre cei mai mari susținători ai procesului de dezinstituționalizare în România, proces asumat ca fiind o prioritate națională. Din 1998 și până în prezent, Hope and Homes a contribuit în mod direct sau indirect la închiderea a 66 de centre de plasament și a dezvoltat 123 de case familiale, cu peste 7.000 de copii scoși din orfelinate și aproximativ 1.850 reintegrați în familia naturală sau extinsă. În 25 de ani, Fundația a prevenit instituționalizarea a peste 40.000 de copii.

Plantăm Fapte bune, inițiativa de împădurire la nivel național, bazată pe voluntariat și sponsorizări, sub înaltul patronaj al Majestății sale Margareta: Numai în anul 2021 prin acest program s-au plantat 558.000 de puieți de pomi, pe o suprafață de 124 de hectare din 15 județe.

Asociația Smart Society care a contribuit prin aplicația Donorium la salvarea vieților a peste 150.000 de pacienți în situație critică, prin promovarea și educarea populației despre donarea de sânge, prin facilitarea accesului donatorilor la centrele de transfuzie, prin susținerea organizării fluxului de recoltare de sânge în centrele de transfuzie și prin restabilirea încrederii donatorilor în procesul donării de sânge.

Act for Tomorrow a dezvoltat, în 2022, 12 proiecte de mediu și sustenabilitate, care au avut peste 12.000 de beneficiari direcți. Asociația colaborează direct cu alte ONG-uri, companii și instituții publice, pentru a dezvolta programe și proiecte de educație pentru mediu, colectarea și reciclarea deșeurilor, protecția apei, împădurire și dezvoltarea comunității. Anul trecut au mobilizat 5.150 de voluntari, au colectat 91.597 de tone de deșeuri și au plantat 168.100 puieți, pe o suprafață totală de 35,2 hectare. Prin programul de microgranturi Start ONG, începând cu 2019 și până în prezent, au susținut implementarea unui număr total de peste 500 de proiecte organizate de ONG-uri și fundații la început de drum din România.

Fundația Părinți din România , doar prin serviciul gratuit de telemedicină pediatrică – PEDITEL 0219010 –, a oferit asistență medicală pediatrică, nonstop, gratuit, pentru 650.000 de copii din România și diaspora. Exclusiv din donații și sponsorizări. Prin celelalte proiecte derulate în cei peste 13 ani de activitate: ,,Zâmbet de copil – Copilaria NU e la Spital!”, programul de burse pentru copii sau Stage Festival – International Youth Theatre Festival, numărul copiilor care au beenficiat gratuit de programele noastre însumează alți peste 500.000 de copii. Practic, 1 din 4 copii din România a beneficiat de suportul Fundației Părinți din România.

 Pe lângă cele câteva menționate, sunt alte mii de organizații care muncesc pentru binele oamenilor și al comunităților locale în care trăim. 

Aceste măsuri vor avea efecte grave asupra beneficiarilor tuturor organizațiilor neguvernamentale din România. Pacienți care nu vor mai avea acces la aceleași servicii decente de sănătate, copii pentru care șansa la educație va deveni un vis îndepărtat, păduri care vor fi din ce în ce mai amenințate și lipsite de protecție, bătrâni care nu vor mai avea parte de o bătrânețe demnă. 

Privim către un scenariu dureros și brutal, care va afecta și dezvoltarea sectorului nonguvernamental, într-o perioadă atât de vulnerabilă pentru întreaga societate. 

Nu este niciun motiv pentru care Codul Fiscal ar trebui modificat în privința dispozițiilor privind sponsorizarea, deoarece ele aduc multe beneficii prețioase în forma în care sunt acum. Legea actuală produce efecte la care Statul, de unul singur, n-ar putea ajunge la fel de repede, la fel de eficient, la fel de bine.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, vă solicităm, Domnule Prim-Ministru, renunțarea de urgență la prevederile introduse în proiectul de Ordonanță cu privire la modificarea tratamentului fiscal al sponsorizarilor. 

Semnatari

……………………………………………………………………………………………………….

Scrisoarea este în continuare deschisă și poate fi semnată la următorul link: https://bit.ly/3Qrjf6r.

Fiecare semnătură contează!

Articolul Scrisoare deschisă adresată premierului României, prin care se solicită renunțarea de urgență la prevederile introduse în proiectul de Ordonanță cu privire la modificarea tratamentului fiscal al sponsorizărilor apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, vineri, 26 mai 2023, o Ordonanță de urgență care vine în sprijinul drepturilor persoanelor cu dizabilități. 

Actul normativ modifică și completează Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

O măsură importantă în cadrul acestei ordonanțe o reprezintă consolidarea rolului Comisiei superioare a persoanei cu handicap. Aceasta va avea atribuții sporite în controlul și monitorizarea procesului de evaluare a persoanelor cu dizabilități, astfel încât toți beneficiarii să aibă parte de o evaluare echitabilă, conform cu prevederile legale.

Prin actul normativ, se elimină posibilitatea reevaluării persoanei adulte cu handicap de către aceleași entități și în baza acelorași acte care au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, iar autoritățile publice locale sunt obligate să utilizeze Sistemul național de management privind dizabilitatea.

Astfel, în cazul în care Comisia superioară stabileşte prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap și apar neconcordanțe față de încadrarea în grad și tip de handicap, se va solicita Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, aflat în subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, să efectueze o evaluare medicală de specialitate a persoanei cu handicap vizate.

La articolul 902 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, lit. c1), cu următorul cuprins:

„c1) în situaţia în care, urmare a acţiunilor de la lit. c), apar necorelări sau neconcordanţe faţă de încadrarea unei persoane în grad şi tip de handicap, poate solicita Institutului National de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare Institut, cu utilizarea bazei materiale a acestuia, realizarea unei evaluări medicale şi eliberarea unui raport care cuprinde rezultatele acesteia, în cadrul reevaluării dispuse în condiţiile lit. c). Cheltuielile determinate de realizarea evaluării medicale şi de comunicarea raportului se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi„, se arată în ordonanța recent adoptată.

Potrivit noii reglementări, evaluarea medicală se realizează în mod exclusiv de către medicii specialiști din cadrul Institutului asigurând garanţia unei evaluări calificate, imparţiale şi unitare, cerinţe esenţiale, având în vedere că această activitate este o formă de manifestare a asistenţei medico-sociale asigurate de stat.

Actul normativ adoptat de guvern reglementează și faptul că sarcina constatării contravenţiilor privind încadrarea în grad şi tip de handicap a unei persoane, cu încălcarea criteriilor medico-psihosociale, revine Comisiei Superioare, iar aplicarea amenzilor contravenţionale se face de către corpul de control al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Totodată, actul normativ prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul dizabilităţii au obligaţia utilizării permanente a sistemului naţional de management privind dizabilitatea. Astfel, începând cu data de 15 iunie 2023, acestea vor trebui să utilizeze sistemul național de management privind dizabilitatea, funcționarea acestuia fiind reglementată ca parte a unui cloud-computing guvernamental care permite gestionarea unitară și în timp real a informațiilor privind dizabilitatea.

La articolul 5, după punctul 26 se introduce un nou punct, pct. 261, cu următorul cuprins:

„261. sistem naţional de management privind dizabilitatea – sistem informatic implementat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi destinat gestionării relaţiilor dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, ca instituţii publice cu rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale, persoanele cu dizabilităţi şi/sau aparţinătorii acestora. Sistemul naţional de management privind dizabilitatea permite colectarea, stocarea şi diseminarea către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, beneficiari individuali şi parteneri instituţionali a informaţiilor referitoare la persoanele cu dizabilităţi, copii şi adulţi, încadrate în grad de handicap sau care solicită evaluarea în vederea încadrării în grad şi tip de handicap ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura reevaluări”, se mai arată în actul normativ.

În plus, acest sistem facilitează accesul persoanelor cu handicap sau al celor care solicită încadrarea în grad și tip de handicap la informații privind stadiul dosarului depus, permite controlul măsurilor implementate  și, totodată, asigură o mai bună fundamentare a politicilor publice în domeniul dizabilității, prin gestionarea unitară și în timp real a datelor relevante în domeniu. Nerespectarea obligației autorităților administrației publice centrale și locale de a utiliza permanent, începând cu data de 15 iunie 2023, sistemul național de management privind dizabilitatea, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei.

O altă măsură importantă se referă la reglementarea unei proceduri mai flexibile și facile pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, prin care să beneficieze de gratuitate la transportul cu autoturismul, pe baza unor tichete electronice.  

La articolul 24, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, bonuri valorice pe suport electronic sau decontare, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoţitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant şi/sau alimentării mijloacelor de transport electrice, care nu depăşesc suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situaţia în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de una dintre modalităţile de acordare a gratuităţii prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) şi (4)”, prevede noul act normativ.

De asemenea, prin ordonanța de urgență a fost reglementat și modul de finanțare a serviciului de tip asistent personal profesionist, în sensul obținerii finanțării din toate sursele aflate la dispoziție.

,,Având în vedere că prin Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost introdusă posibilitatea finanțării din fonduri europene a serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilități care beneficiază de măsuri de protecție de tip: asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu și centre de zi și nu au fost luate în calcul continuitatea activității asistenților personali profesioniști care au deja contracte încheiate și asigurarea drepturilor prevăzute la art. 46 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul evitării întreruperii activității sociale furnizate de aceștia, precum și pentru asigurarea unei continuități în prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, pentru asigurarea continuității activității serviciului social asistent personal profesionist și a drepturilor prevăzute la art. 46 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la identificarea unei surse externe nerambursabile de finanțare, se impune introducerea unei prevederi care să asigure această finanțare din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București”, se mai precizează în prezenta ordonanță.

Astfel, până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului municipiului București, în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe nerambursabile, după caz.

Totodată, la art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prevede faptul că ,,autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”.

Potrivit notei de fundamentare, soluția legislativă este în spiritul alin.(2) al art. 78 din lege, întrucât asistenții personali reprezintă un serviciu social al cărui număr de angajați este variabil, depinde de numărul persoanelor cu handicap grav de pe raza teritorială a unității administrativ-teritorială, este stabilit în afara organigramei proprii a instituției și nu deservește funcționarea angajatorului, astfel că numarul acestora nu poate să fie cuprins în baza de calcul față de care se stabilește cuantumul procentului de 4%.

Mai multe informații privind prezenta ordonanță de urgență aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/270771

Articolul A fost adoptată o Ordonanță de urgență care vine în sprijinul drepturilor persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat joi, 1 septembrie 2022, o Ordonanță de urgență pentru modificarea OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. 

Potrivit unui comunicat al Guvernului, actul normativ aprobat consolidează și extinde măsurile de protecție a populației și economiei de creșterile de prețuri la energie și gaze naturale. Schema de protejare a populaţiei şi a mediului economic se extinde până la 31 august 2023.

Pentru a încuraja furnizorii să achiziționeze energie ieftină, s-a stabilit un plafon maxim de decontare al MW-ului de energie electrică de maxim 1300 lei.

,,Furnizorul nu va mai primi decontare pentru sumele care depășesc 1.300 lei. Tranzacțiile succesive, care au crescut prețul artificial al energiei electrice sau al gazului natural, vor fi sancționate cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care acum ANRE o are la dispoziție. Statul, acolo unde este acționar, se va asigura că vânzarea energiei va fi pe termen lung, pe 5 ani de zile, cu scopul de a asigura predictibilitatea prețului și pentru a elimina speculațiile din piață. Furnizorii și distribuitorii vor putea să-și asigure clienții finali și consumul tehnologic prin contracte bilaterale. Până la 1 noiembrie trebuie să existe asemenea strategii de vânzare”, se arată în comunicat.

Conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022, publicat, joi, în Monitorul Oficial nr 864, plafonarea preţului la energia electrică se va aplica în cazul consumatorilor casnici până la 31 august 2023, pentru un consum de până la 255 kWh pe lună.

Proiectul prevede că, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022-31 august 2023, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv şi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care e de maximum 255 kWh. Consumul de energie electrică care va depăși 255 kWh/lună va fi facturat la prețul din contractul semnat cu furnizorul. 

La gaze naturale, prețul maxim va rămâne 0,31 de lei/kWh, fără un plafon de consum. Pentru populație, prețul la gaze naturale este reglementat, producătorii având obligația să vândă gazul natural furnizorilor de clienți casnici cu 150 de lei/MW. Această reglementare este valabilă – la același preț – și pentru producția de energie termică pentru CET-uri.

Spitalele publice și private, învățământul public și privat, furnizorii publici și privați de servicii sociale au un plafon de 1 leu kWh, indiferent de cantitatea de energie electrică consumată. IMM-urile, industria alimentară, alt gen de instituții publice vor fi sprijinite cu 85% din cantitatea consumată. La gaze, pentru consumul non-casnic, va rămâne același plafon de 0,37 lei/ kWh pentru toți cei care consumă până în 50.000 de MW anual.

Pentru mai multe detalii, consultați Ordonanță de urgență pentru modificarea OUG nr. 27/2022 aici:

Articolul Ordonanța de urgență pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze, aprobată de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, vineri, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Potrivit sursei citate, obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025, este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Printre reglementările aduse de ordonanţa de urgenţă se numără constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

De asemenea, a fost eliminată raportarea la indicatorul social de referinţă (ISR), prin menţinerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta, informează Ministerul Muncii.

Totodată, a fost introdusă o categorie de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condiţiile Legii nr.111/2022, şi au fost admise în program persoanele vârstnice, fără venituri şi fără susţinători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, asigurându-li-se accesul la servicii medicale adecvate, fără plata contribuţiei.

Prin modificările aduse, Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, astfel:

• majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);
• majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

Potrivit actului normativ, atribuţiile personalului de la nivelul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) vor fi împărţite pe cele două mari categorii de măsuri de asistenţă socială, respectiv beneficii şi servicii sociale.

Printre modificări, se mai numără și creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale. În plus, se vor clarifica atribuțiile personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

,,Reducerea sărăciei, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a nivelului de calificare, dar și îmbunătățirea accesului copiilor la educație sunt obiectivele proiectului privind VMI (Venitul Minim de Incluziune). Efectiv se ajustează calculul Venitului Minim de Incluziune, astfel încât cresc posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure, dar și de prevenire a riscului de sărăcie în rândul copiilor și de abandon școlar. Se instituie, de asemenea, temeiul legal pentru ca persoanele vârstnice, fără venituri și fără susținători legali, să fie îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale și să aibă acces la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției sociale de sănătate. Sistemul se digitalizează, iar cei ce pot munci vor fi înscriși automat în evidența și vor fi obligați să se prezinte la Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă”, precizează Ministrul Muncii, Marius Budăi, într-o postare pe Facebook.

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

,,Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016”, se mai menționează în comunicat.

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024.

Articolul <strong>Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Având în vedere numărul mare de persoane care cer informații Consiliului Național al Dizabilității din România despre Ordonanța de urgență privind acordarea de tichete sociale persoanelor vulnerabile, precum și dezinformarea cu privire la persoanele eligibile, revenim cu informații.

Ordonanţa de urgenţă nr 63/2022 care reglementează acordarea de tichete sociale pe suport electronic, pentru persoane aflate în situații de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, a fost aprobată de Guvern, în data de 9 mai 2022.

Actul normativ are drept scop instituirea unor măsuri temporare, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, pentru sprijinul material al unor categorii de populație vulnerabile.

Voucherele, în valoare de 250 de lei, se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranșa IV este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), procesul de distribuire a primelor carduri, pe care sunt încărcate voucherele sociale, a început la 10 iunie 2022. Ulterior, la 20 iunie, a început alimentarea cardurilor, care se face într-un interval de aproximativ 7-10 zile de la momentul în care este primit de beneficiar. 

Până pe 27 iulie 2022, 2,5milioane de români au primit cardurile sociale pentru ajutorul de 250 de lei, acordat prin programul „Sprijin pentru România”.

Tichetele sociale pe suport electronic vor putea fi folosite de beneficiari doar pentru achiziţia produselor alimentare și plata meselor calde, numai în rețeaua unităților afiliate. Aceste tichete nu permit efectuarea de operațiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.

Beneficiază de sprijin material sub formă de tichetele sociale, emise pe suport electronic, următoarele categorii de persoane și familii:

a) Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

b) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

c) Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

f) Persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Persoanele care îndeplinesc condițiile arătate mai sus, dar obțin și alte venituri, din oricare dintre sursele indicate la Art. 4 al OUG 63/2022, actualizată prin OUG 72/2022, nu sunt eligibile și nu vor putea să beneficieze de tichete sociale pentru produse alimentare si mese calde dacă veniturile cumulate depășesc suma de 1.500 lei (pensii și/ sau alte drepturi și/sau indemnizații plus venituri și orice venituri din categoria celor menționate în actele normative menționate mai înainte).

De asemenea, conform proiectului de OUG, nu beneficiază de tichetele sociale acordate de guvern persoanele care aparţin categoriilor de beneficiari, enumerate mai sus, care la data acordării sprijinului se află în perioada de satisfacere a stagiului militar, execută pedepse privative de libertate, au domiciliul sau reședința în străinătate, beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, publice sau private.

Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoțite de scrisori care conțin instrucțiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile și un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepționale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredința tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Lista cu magazinele în care poți plăti cu aceste carduri este disponibilă aici:  https://bit.ly/3OibV8O. 

Listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), iar împlicuirea și livrarea cardurilor se realizează de către angajații Poștei Române, fără să fie nevoie ca beneficiarii să depună vreo cerere în acest sens.

Potrivit MIPE, în cazul în care persoanele îndeplinesc criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu au intrat în posesia cardului, sunt rugate să se adreseze celui mai apropiat oficiu poștal, de unde vor primi îndrumări.

Plata ajutoarelor sociale face parte din măsura temporară „Sprijin pentru România” și are un buget de 3,1 miliarde lei cu sursă de finanțare de la bugetul de stat (prin bugetul MIPE) și din fonduri europene nerambursabile (din Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială aferent perioadei de programare 2021-2027 și din Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020).

Pentru mai multe detalii, puteți consulta Ordonanţa de urgenţă nr 63/2022 aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/255025?fbclid=IwAR2jQ_T1_Wyayv8wKRsB4iRfUXeDUkdRgHJFoFh3WOXHwIbpL5VYuWySfy4

Articolul Informare privind voucherele sociale acordate persoanelor vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, luni, 7 martie 2022, o Ordonanță de Urgență în vederea instituirii unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, document care include și prevederi din sfera de competență a Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

,,Pe fondul conflictului armat din Ucraina, MMSS a luat o serie de decizii care vizează protecția persoanelor cu dizabilități, a persoanelor vârstnice dependente, precum și flexibilizarea condițiilor de acces pe piața muncii din România pentru cetățenii ucraineni. Astfel, persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, pot beneficia, la cerere, de serviciile sociale acordate în toate tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, respectiv locuinţe protejate, centre pentru viaţă independentă, centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă sau în centre respiro/centre de criză”, anunță Ministerul Muncii și Solidarității, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, dacă la intrarea pe teritoriul României, persoanele cu dizabilități declară, în mod individual sau prin intermediul însoțitorului, că rămân în România, ele pot fi preluate, la cerere, în evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de serviciile acordate, în cadrul centrelor pentru persoane adulte cu handicap. Persoanele adulte cu dizabilități care nu dețin documente de identitate valabile vor fi comunicate Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în vederea acordării serviciilor menționate anterior.

Finanțarea cheltuielilor aferente serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități va fi asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MMSS.

,,De asemenea, persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază, la cerere, de serviciile sociale, în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Autoritățile administrației publice locale pot angaja asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată”, se menționează în comunicat.

MMSS propune și soluții pentru facilitarea accesului cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar, pentru ca aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din munca prestată.

MMSS a inițiat flexibilizarea procedurilor administrative referitoare la acordarea dreptului de ședere și de muncă pe teritoriul României, având în vedere inclusiv faptul că, dat fiind contextul în care aceștia sunt nevoiți să părăsească teritoriul Ucrainei, nu au posibilitatea să solicite viză de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina și nu dețin asupra lor diplomele de studii/certificatele de calificare într-o anumită profesie.

Astfel, cetăţenii ucraineni care intră legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Documentul adoptat de Guvern vine și în sprijinul cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat și care nu dețin documente cu care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, necesare ocupării unui loc de muncă în România.

,,În astfel de situații, ei se vor putea angaja în baza unei declarații pe propria răspundere, dată angajatorului român, că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate, necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați în muncă, şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României”, mai transmite MMSS.

Actul normativ aprobat de Guvern stabilește că încadrarea în muncă a persoanelor care nu dețin documente doveditoare cu privire la calificări și experiență se face cu respectarea prevederilor din Codul muncii, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

Această prevedere nu se aplică și cetățenilor din Ucraina care doresc să acceadă ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, o profesie reglementată de legea română.

Potrivit MMSS, cetăţenii ucrainieni ajunși în România din cauza conflictului armat pot beneficia și de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Broşura privind “Servicii gratuite oferite cetăţenilor ucraineni pentru integrarea pe piaţa muncii din România”/” Безкоштовні послуги для громадян України для інтеграції на ринок праці Румунії”/” Free services offered to Ukrainian citizens for integration into the Romanian labor market”, poate fi descărcată de aici.

Prevederile Ordonanței de Urgență aprobată de Guvern vizează cetățenii ucraineni și pot fi aplicate persoanelor de alte naționalități doar în condițiile respectării prevederilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

Articolul Măsuri inițiate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru protecția persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice dependente care vin din Ucraina apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, duminică, 27 februarie, Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

,,Având în vedere situația generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, la nivelul Guvernului s-a constituit un task force având ca principale responsabilități monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice. Luând în considerare că în cadrul reuniunilor acestui task force, organizate la data de 26, respectiv 27 februarie 2022, au fost analizate situația din Ucraina și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar, și s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea asigurării de sprijin și asistență umanitară pentru anumite categorii de cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina.

Având în vedere necesitatea asigurării unor condiții adecvate pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție, potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, (…) având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi reacţie rapidă, pentru acordarea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini și apatrizi aflați în situații de risc imediat, ipostaze în care dreptul la viață este pus în pericol, inclusiv în perioada imediat următoare, apreciind că reglementarea acestei situații este posibilă doar pe calea unei intervenții normative urgente, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență”, se arată în prezenta ordonanță de urgență.

Potrivit art.1 din ordonanța de urgență, cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, conform legii privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a transmis că achiziţia acestor produse şi servicii se va realiza prin procedură de achiziţie publică în regim de urgenţă, iar toate cheltuielile funcţionării acestor tabere se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul IGSU şi al Ministerului Sănătăţii.

,,Copiii cetăţeni străini, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază de protecţie specială, prevăzută de legea 272 pe 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, a declarat Lucian Bode.

Sursa citată a precizat că valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă se va aproba printr-o hotărâre a Guvernului.

,,Pe scurt, prin această ordonanţă de urgenţă am asigurat cadrul finanţării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare, unde cei care vin din Ucraina au dreptul legal să staţioneze, să fie asistaţi maxim 72 de ore şi, totodată, am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o hotărâre de Guvern şi vom stabili cuantumul şi toate detaliile necesare”, a mai menționat Lucian Bode.

Articolul Guvernul a adoptat OUG privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetățenilor din zona de conflict a Ucrainei apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, în ședința de marți, 28 decembrie 2021, o ordonanță de urgență care permite medicilor de familie să facă teste rapide antigen pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății. 

Conform documentului, medicii de familie aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor putea efectua activitatea de testare cu teste rapide antigen din proba nazo-faringiană în vederea depistării infecţiei cu SARS-CoV-2. Aceștia vor achiziționa testele rapide antigen dintre cele care sunt cuprinse în lista aprobată de Comisia Europeană, afişată pe site-ul Ministerului Sănătăţii, iar pentru activitatea de testare realizată vor primi un tarif de 50 de lei/persoană, care cuprinde contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecție necesare testării.

Medicii de familie, care realizează testarea rapidă au obligaţia raportării rezultatelor în aplicaţia Corona Forms, imediat după efectuarea testării, nu mai târziu de ora 24:00 a zilei în care s-a acordat serviciul.

,,Activitatea de testare se va realiza în cadrul programului de lucru și vor beneficia de ea toate persoanele înscrise pe lista proprie a medicului de familie, eligibile la testare, precum şi persoanele eligibile la testare care nu au un medic de familie sau sunt înscrise pe lista altui medic de familie, la un interval de cel puţin 48 de ore, între două testări succesive. Persoanele eligibile pentru testare sunt cele suspecte de infectare cu virusul SARS COV2, prevăzute în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică, care se publică la adresa www.insp.gov.ro şi se actualizează periodic”, se menționează în comunicat.

Potrivit prevederilor OUG, acest nou serviciu medical realizat de către medicii de familie se va face în baza unui contract distinct, de natură civilă, încheiat cu casa de asigurări de sănătate de către reprezentantul legal al unităţii sanitare sau al furnizorului de servicii medicale în asistenţa medicală primară, în condiţiile prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care se aprobă în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a noii ordonanţe de urgenţă.

Finanțarea se va face de la bugetul de stat, prin transfer către Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.

Articolul Medicii de familie vor putea face teste rapide antigen pentru depistarea virusului SARS-CoV-2 apare prima dată în Jurnal Social.