Toți clienții Poștei Române vor avea acces în toate unitățile poștale din întreaga țară, fără a fi nevoiți să prezinte certificatul verde, anunță compania într-un comunicat.

,,Compania Națională Poșta Română asigură clienților săi acces total la serviciul universal în toate subunitățile poștale, în condiții de siguranță, în contextul suplimentării măsurilor de limitare a răspândirii infectării cu SARS-Cov-2. Toți clienții Poștei Române, care au probleme de rezolvat la oficiile poștale, pot intra în incinta subunităților noastre, fără a prezenta certificatul verde. Pensionarii și părinții pot să ridice pensiile și alocațiile așa cum au făcut-o și până acum. Așadar, la intrarea în oficii, nu solicităm prezentarea Certificatului verde, prin care să faceți dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 (…)”, au transmis reprezentanții Poștei Române.

Compania recomandă, totodată, purtarea în mod corect a măștii de protecție, care trebuie să acopere gura și nasul, dezinfectarea mâinilor, atât la intrare, cât și la ieșire, folosind dezinfectantul pus la dispoziție în incinta subunității poștale, respectarea regulii de o persoană în incinta oficiului, precum și respectarea distanțării sociale, de cel puțin 2 m între persoane, atunci când se așteaptă la intrare.

Prin natura activității sale de furnizor de servicii poștale universale, Poșta Română este exceptată, în conformitate cu art.12, alin. (8) din Anexa la HG 1130/2021 de la prevederile Hotărârii pentru modificarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

,,Toate aceste măsuri sunt luate pentru a proteja sănătatea dumneavoastră și pe a colegilor noștri. Împreună, cu responsabilitate și conformare, vom pune capăt pandemiei”, se mai precizează în comunicat.

Articolul Poșta Română permite accesul tuturor clienților săi în oficiile poștale, fără a solicita Certificatul verde apare prima dată în Jurnal Social.

Premierul României a aprobat, miercuri, 22 septembrie, în cadrul şedinţei de Guvern, ordonanța de urgență pentru implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 – ,,Din grijă pentru copii”, care prevede măsuri de sprijin privind asigurarea suportului psiho-emoțional pentru copii, precum și sporirea siguranței acestora. Ordonanța de urgență nr. 105/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.917/24 septembrie 2021.

Potrivit datelor furnizate de Guvern, pe parcursul pandemiei de COVID-19, 48% dintre copii și părinți s-au confruntat cu stări de anxietate, la care s-au adăugat adesea situații de agresivitate, tulburări emoționale, depresie, tulburări alimentare sau de somn, abuz sau neglijare, dependență de ecrane, fobii, (cyber)bullying, tentative de suicid sau consum de substanțe. Pe parcursul anului 2020 au fost sesizate infracțiuni cu 8.122 de victime copii, iar în primele 7 luni din 2021 au fost sesizate fapte penale cu 5111 victime copii.

Un raport al Europol din 2020 arată că Europa de Est a devenit în timpul pandemiei o sursă a producerii materialului de abuz și/sau exploatare a copiilor în online, la nivel global din cauza restricțiilor de circulație și a prezenței excesive pe internet.

Pentru a răspunde acestor probleme, Guvernul României a demarat, în premieră, Programul Național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID 19 – ,,Din grijă pentru copii””, prin care cei cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani pot beneficia de suport psiho-emoțional și de siguranță în mediul online.

Conform actului normativ, prioritățile Programului sunt protejarea integrității psiho-emoționale a copiilor prin crearea unor mecanisme de evaluare și intervenție pentru asigurarea sănătății psihoemoționale și mintale a acestora în perioada pandemiei de COVID-19 și postpandemie, precum şi îmbunătățirea mecanismului de prevenire și intervenție multidisciplinară și în rețea pentru situațiile de violență asupra copilului, cu precădere pentru situațiile de violență de natură fizică, sexuală și emoțională în cadrul familial, instituțional, comunitar și online.

,,În afară de violența domestică, un alt trend alarmant îl reprezintă violența în mediul online. Fie că vorbim de cyberbullying sau de cazuri de abuz și exploatare online, cazurile de violență online au înregistrat o creștere semnificativă. (…) Mutarea activității educaționale și de socializare în mediul online a dus la o vulnerabilizare semnificativă a copiilor în contextul în care delimitările între spații sigure și pericolele percepute au devenit mult mai greu de reperat”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.

Conform actului normativ, acest program va oferi 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de pandemia de COVID-19 și înființarea de camere de audieri destinate copiilor victime ale infracțiunilor în fiecare județ. De asemenea, programul vizează introducerea de către Ministerul Educației în curriculum școlar a tematicilor de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor, siguranța online, precum și introducerea unui modul de formare a competențelor în domeniul psiho-emoțional pentru profesori la nivel de masterat didactic.

,,Pandemia, restricțiile, izolarea i-au afectat pe cei mici, iar efectele se pot întinde pe termen mediu și lung. Tocmai de aceea programul vine într-un moment mai mult decat potrivit. Copiii vor avea acces la servicii psihologice gratuite acolo unde este nevoie. Pe de altă parte, specialiștii și părinții vor avea acces la formare și resurse pentru a gestiona nevoile psiho-emoționale ale copiilor”, a transmis premierul Florn Cîțu.

Pe lângă organizarea de programe de formare continuă pentru specialiștii din domeniile vizate de Program, OUG de faţă prevede ca Serviciul de Telecomunicații Speciale să înființeze un număr unic național destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului și să dezvolte infrastructura necesară operării acestuia pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112 pentru direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

Numărul național destinat raportării și prevenirii cazurilor de abuz, exploatare, neglijare și forme de violență asupra copilului, pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112, este 119.

Durata Programului este de doi ani și va beneficia de un buget de aproape 6 milioane de euro.

Decontarea serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică din Program se asigură de la bugetul de stat, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale și cele de rectificare, prin bugetul alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

Articolul Programul național de suport ,,Din grijă pentru copii”a fost adoptat apare prima dată în Jurnal Social.

Începând de marți, 6 aprilie 2021, persoanele afectate de pandemia COVID-19, personalul medical supus condiţiilor de stres sau oricine se confruntă cu presiunea cauzată de pandemie beneficiază de servicii gratuite de sprijin psihologic, prin apelarea liniei telefonice cu tarif normal 021 9081, informează Ministerul Sănătății.

Peste 40 de psihoterapeuţi voluntari sunt implicaţi în proiectul demarat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale (APCCR), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (prin Clinica Universitară de Psihologie PsyTech) și Vodafone România. 

Linia telefonică de sprijin psihologic 021 9081 funcţionează de luni până sâmbătă în intervalul 12.00 – 20.00 şi poate fi apelată cu tarif normal din toate rețelele telefonice. Apelurile sunt preluate de peste 40 de psihoterapeuţi voluntari ai APCCR printr-o centrală virtuală, numită Cloud Voice, oferită gratuit de Vodafone România. 

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, susține că principalul impact psihologic al pandemiei este o rată ridicată de stres şi anxietate și este important când ne simţim copleşiţi să apelăm la experţi, la psihoterapeuţi.

,,A trecut mai mult de un an de când pandemia COVID-19 a dat buzna în viața fiecărui român. Izolarea, pierderea oamenilor dragi, problemele economice, limitările în interacțiunile sociale au avut un efect negativ asupra sănătății mintale a multora dintre noi. Avem o tensiune cu care ne confruntăm la nivel individual şi la nivelul societăţii. Resimţim cu toţii oboseală, confuzie, câteodată furie. (…) OMS vorbeşte chiar despre epidemie paralelă şi foloseşte termenul acesta atunci când vorbeşte despre deteriorarea sănătăţii mintale în rândul populaţiei. Într-adevăr, unul dintre efectele pandemiei este reducerea accesului la servicii de sănătate mintală în România şi în mai toate ţările de pe glob. (…) 

,,Linia de sprijin psihologic, lansată astăzi, este o unealtă de suport pentru orice român afectat de pandemie. Cu sprijinul UBB, APCCR și Vodafone, peste 40 de psihoterapeuți voluntari vor fi alături de oricine simte că are nevoie de sprijin emoțional. Pentru că numai împreună, om cu om, vom reuși să trecem de această perioadă grea”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, într-o conferință de presă.

Preşedintele Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, Anca Dobrean, a subliniat că sănătatea mentală este la fel de importantă ca şi sănătatea fizică, iar COVID-19 reprezintă un factor de stres atât pentru pacienţi, cât şi pentru familiile acestora, pentru personalul medical şi de îngrijire, pentru angajatori şi salariaţi, pentru copii, părinţi, profesori.

,,Provocările, dificultățile și nesiguranța asociate ultimului an sunt factori care au activat vulnerabilități cu impact direct asupra sănătății mentale a populației, rata problemelor emoționale și comportamentale fiind în creștere în această perioadă. Impactul problemelor de sănătate mentală asupra modului în care ne desfășurăm activitățile zilnice, asupra sănătății fizice și asupra stării de bine este major.  În acest context, psihoeducația și suportul psihologic sunt esențiale pentru a-i susține pe cei în dificultate. În condițiile în care accesul la serviciile de sănătate mentală este limitat, APCCR, cu sprijinul partenerilor, și prin cei 40 de voluntari, psihologi cu drept de liberă practică, își oferă expertiza în beneficiul comunității prin oferirea gratuită a suportului psihologic telefonic, contribuind la reducerea efectelor pandemiei asupra sănătății mentale și creșterea calității vieții persoanelor aflate în dificultate”, a afirmat Anca Dobrean, președinte APCCR.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, a punctat că această instituţie de învăţământ superior, prin clinica sa de psihologie şi în colaborare cu o serie de organizaţii profesionale, a oferit un suport constant populaţiei în perioada de pandemie.

„Este primul demers formal și pe scară largă pe care îl văd din partea autorităților, care, în relație cu pandemia, se ocupă nu doar de binele medical al oamenilor, ci și de binele lor psihologic (sănătate mintală/calitatea vieții în pandemie). Este o schimbare majoră, în linie cu ce se întâmplă în țările moderne la care ne raportăm. UBB, prin Clinica sa de Psihologie și în colaborare cu o serie de organizații profesionale (Asociația Psihologilor din România, Asociația de Psihoterapiii Cognitive și Comportamentale) a oferit un suport psihologic constant populației în perioada de pandemie, acesta, prin implicarea ministerului de specialitate, dobândind acum o altă anvergură, asigurând oamenilor în nevoie acces la cele mai avansate intervenții psihologie validate științific”, a precizat Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 

„Pandemia de COVID-19 a destabilizat societatea și ne-a pus la încercare pe toți – atât din punct de vedere profesional, cât și personal. În situația actuală sprijinul moral și emoțional este esențial, în special pentru cei  mai afectați de această criză. Acest proiect răspunde unei nevoi reale a societății și de aceea ne-am mobilizat resursele punând, încă o dată, tehnologia în slujba binelui. La Vodafone, știm că aceste două elemente cheie aduse împreună, tehnologia și spiritul uman, pot genera cea mai mare schimbare în bine și pot crea un viitor mai bun pentru toți”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Puteți urmări conferința de presă despre lansarea liniei telefonice de sprijin psihologic aici: https://www.facebook.com/167611313593642/videos/778142523085446

Articolul Linie telefonică gratuită de suport psihologic-emoțional pentru persoanele afectate de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 2 aprilie 2021, decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă. 

Conform legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de lucru a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă în caz de stare de urgență, alertă sau asediu, dar numai cu acordul scris al salariaților, salariile scăzând cu 25% în perioada respectivă.

„Prin derogare de la prevederile art.112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…), în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinată de instituirea stării de urgenţă/ alertă/ asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/ alertă/ asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/ alertă/ asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă”, prevede legea.

Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii martie de Parlament. Se așteaptă ca, prin implementarea legii cunoscute drept ,,Kurzarbeit”, să se aducă o gură de oxigen extrem de importantă în economie, cu beneficii importante sociale.

Aplicarea modelului nemțesc ,,Kurzarbeit” oferă angajatorilor  a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID -19, posibilitatea de a reduce timpul de muncă al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri.

Printre statele membre UE care au implementat modelul Kurzarbeit, ce oferă măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă, se numără Germania, Austria, Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

Concret, angajatorii aflați în condiții excepționale pot reduce timpul de lucru al angajaților cu până la 80%, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul  pentru program de muncă redus. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

,,Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru”, menționează legea.

Pentru a beneficia de acest ajutor, un angajator trebuie să îndeplinească două condiții:  să își fi diminuat cifra de afaceri cu 10% și să poată aplica măsuri pentru minimum 10% din totalul de angajați.

În plus, pe perioada de aplicare a acestei facilități sunt prevăzute unele restricții. Prin urmare, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective.

Multe companii așteaptă aceste măsuri de sprijin, începând cu cele afectate grav de criză – din industria ospitalității, a evenimentelor sau din domeniul culturii.

În vederea decontării indemnizaţiei, angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente:

• copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii;
• declaraţie pe propria răspundere a angajatorului;
• copia acordului încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților;
• lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţie.

Articolul A fost promulgată legea Kurzarbeit, prin care timpul de muncă al salariaților poate fi redus cu până la 80%, ca alternativă la concediere apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Lavinia Elena Niculicea

A trecut un an de la începutul pandemiei, iar gândurile mele şi ale multor telespectatori au revenit la jurnalistul de ştiinţă Cristian Mureşanu, producătorul serialului ,,Ştiinţă şi Cunoaştere” de la TVR Cluj. Întrucât au trecut mai bine de doi ani de la ultimul nostru interviu, am dorit să aflu mai multe despre viaţa şi preocupările sale din prezent, mai ales despre modul în care reuşeşte să se menţină sănătos şi totodată să continue să producă emisiunile foarte valoaroase, în apartamentul personal, cu aparatura proprie şi într-un ministudio construit şi proiectat de însăşi autorul şi moderatorul emisiunii. O să povestim despre noile sale articole, emisiunile despre covid-19, hobby-urile sale excepţionale şi reuşita sa de a continua să combată boala degenerativă. De asemenea, vom afla şi părerea sa despre vaccinuri şi vaccinare.

Jurnal Social: Cum te simţi şi cum mai e viaţa ta acum la aproape 57 de ani ?

Cristian Mureşanu: Excelent, din toate punctele de vedere: sănătate, profesional, intim, material, emoţional, hobby-uri, cercetare ştiinţifică. Cred că am toate şansele să o menţin astfel şi după pensionarea mea la 60 ani.

Jurnal Social: Care a fost prima ta reacţie sau primele sentimente pe care le-ai avut atunci când a apărut pandemia şi s-a declarat starea de urgenţă ?

C.M.: În primele zile, am avut o anumită agitaţie, deoarece încercam să mă informez cât mai repede despre problema în cauză, dar ulterior am revenit la starea mea obişnuită, deoarece cunoaşterea înseamnă putere – citându-l pe Bruce Lipton. Asta înseamnă că dacă reuşeşti să cunoşti foarte bine problema sau partea care te influenţează în mod direct, atunci deja jumătate din rezolvarea ei este întrezărită. Cu toate acestea, oamenii care se panichează la toate teoriile conspiraţiei ar putea avea stări emoţionale negative cronice care reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii.

Jurnal Social: Deci vrei să spui că nu a existat nicio conspiraţie cu un an doi în avans, care să fi plănuit şi apoi să fi răspândit virusul ?

C.M.: După deja un an de zile de la pandemie, pot spune cu siguranţă faptul că toată această poveste este un fenomen natural, care se produce periodic, cel puţin o dată pe secol, însă este pentru prima dată când o pandemie afectează întregul glob, întreaga populaţie a globului, dar asta este cauzată de faptul că putem circula mai mult şi mai des, fapt care nu era posibil cu 100, 200 ani în urmă sau, mai precis spus, din punct de vedere financiar extrem de puţini şi-ar fi permis călătorii.

Jurnal Social: Şi totuşi se discuta de vreun an sau doi despre posibilitatea unei pandemii. De unde ştiau ei toate acestea?

C.M.: Există filme artistice produse în anul 2008 cu scenarii atât de realist concepute, încât e ca şi când s-ar fi copiat ştirile din anul 2020 pentru a fi folosite în 2008. E frapant, dar există specialişti care studiază comportamentul maselor şi elaborează scenarii cu scopul de a putea fi înţelese şi discutate. Serialul numit Survivors [https://en.wikipedia.org/wiki/Survivors_(2008_TV_series)], adică supravieţuitorii pandemiei, şi o să te rog pe tine Lavinia să descrii ce impresie ţi-au făcut acele câteva fotograme subtitrate extrase din film. Ai zice că în 2008, cineva a avut acces la o maşină a timpului şi a copiat ştirile din 2020 ca să scrie scenariul. Ei bine, e doar un scenariu fictiv dar elaborat de experţi cu scopul de a se turna un film cu nuanţe realiste. Doar primul episod al seriei descrie fidel pandemia din 2020, după care celelalte se îndreaptă spre povestiri fictive, fără nicio legătură cu realitatea.

Jurnal Social: M-am uitat la fotograme… E pur şi simplu incredibil cât de precis au redat problema, într-adevăr ştiri ,,copy-paste” din anul 2020 în anul 2008. Dar mai este un lucru care pur şi simplu frapează, şi anume faptul că tu ţi-ai construit în apartament toate acestea cu 10 ani înainte de pandemie. Ştiai că va urma să se întâmple toate acestea? Ştiai că se va introduce munca la domiciliu sau că ne-am putea confrunta cu o schimbare climatică?

C.M.: Nu ştiam nimic la modul unei certitudini, dar le bănuiam. În anul 2004, am început să studiez schimbările climatice (dar care includeau şi probleme pandemice, iar cartea finalizată în 2007 este o dovadă vie chiar şi după 15 ani). Am citit peste 700 de articole ştiinţifice şi am făcut un review enciclopedic al tuturor schimbărilor climatice şi geologice globale. După ce am finalizat studiul, am publicat cartea în trei ediţii consecutive, care a fost utilizată de către aproximativ 50 de doctoranzi şi masteranzi să îşi scrie tezele. Am luat în serios tot ceea ce am scris în carte şi am început să îmi modific şi adaptez locuinţa pentru a face faţă unui scenariu combinat: schimbări climatice, pandemie, criză economică, muncă la domiciliu, etc.

Jurnal Social: Şi ai scris în carte şi despre un posibil dezastru pandemic?

C.M.: Da. Există cîteva capitole dedicate, împreună cu scenarii, şi chiar influenţe directe ale furtunilor de praf şi nisip în apariţia şi răspândirea pandemiilor la oameni şi animalele domestice.

Jurnal Social: Şi concret ce ai făcut odată ce ai studiat şi înţeles aceste informaţii ?

C.M.: Concret, cel mai bun şi util lucru, care e de maximă importanţă pentru viaţa mea, a fost şi este biotransformarea. Ulterior, am încercat să îmi imaginez un scenariu climatic şi pandemic şi cum anume ar trebui să fie dotat apartamentul personal, pentru a putea face faţă chiar şi unei situaţii în care să pot sta acasă cam un an de zile, fără să fie nevoie să ies nicăieri, cu condiţia să existe gaz, apă, electricitate şi internet. Mai întâi, a fost nevoie ca apartamentul să îndeplinească toate condiţiile: lumină naturală minim 12 ore pe zi în toate camerele, ultimul etaj de bloc (unde aerul e cel mai curat) şi să fie la distanţă minimă de studio. La acea vreme, blocul începea lucrările de izolaţie termică în exterior, iar eu proiectam şi realizam un sistem de termoizolare şi fonoizolare în interior, după care a urmat montarea de geamuri termopan cu două foi, apoi cu trei foi şi imediat după acest upgrade de la două la trei foi, vechiul sistem cu două foi l-am recondiţionat şi remontat în spatele celui cu trei foi, având acum un sistem ultra-izolant termic şi acustic cu cinci foi, incredibil de performant, aşa că nu am pierdut investiţia iniţială, ci am readaptat-o unei noi investiţii.

Jurnal Social: Şi care era soluţia ta pentru a putea supravieţui un an de zile într-un apartament fără să ieşi deloc din bloc ?

C.M.: Aveam multe kilograme de orez, lapte praf de soia, mirodenii, ceaiuri şi… biotransformarea, pe care o am din 2006 şi care îmi permite să pot trăi sănătos şi în condiţii excelente cu doar 300 de grame de mâncare solidă pe zi, iar în condiţii de dezastru climatic pot reduce la 100 grame. De fapt, în prezent, corpul meu nu mai acceptă decât cam o masă unică pe zi şi eventual o gustare. În rest, doar apă şi lichide (ceai, cafea, sucuri). Am calculat câte kilograme de soia şi orez erau nevoie, le aveam stocate toate în bucătărie, deoarece cantităţile fiind mici, nu ocupau volum mare, iar termenul de garanţie era de doi ani. Nu am povestit public despre toate acestea, deoarece am observat că lumea vedea toate acestea ca fiind ciudăţenii ale unui om ciudat şi misterios.

Jurnal Social: Cum şi de ce ţi-ai construit studioul, într-o vreme când nimeni nu auzise vreodată de conceptul de muncă la domiciliu?

C.M.: Au fost mai multe motive… În primul rînd, am dorit să fiu independent, să îmi pot face propriul meu program de lucru, iar în al doilea rînd să învăţ şi câteva meserii tehnice în caz că s-ar fi întâmplat ceva grav (concedieri colective, restructurări, etc) şi să pot avea opţiuni la alegere. Am învăţat autodidact filmarea cu camera video, montajul, ilustraţiile, sunetul, lumini, am proiectat studioul folosind ceea ce vedeam deja în studioul real de la TVR Cluj. Am şi croma-key pe albastru, în caz de nevoie. Pe urmă, am conceput decorurile, am cablat microfoanele direct în fotoliile amenajate (cele portocalii), ca să nu fie nevoie să îndoi firele la fiecare înregistrare, aşa că ele merg pe sub mochetă. Culmea ironiei a fost că atunci când a venit pandemia, eu eram singurul dotat cu de toate… Aveam skype, zoom, captură video, cablu pentru preluare sunet prin telefonul mobil, mi-am instalat şi o plasmă TV în zona decorului neutru din mijloc, aşa că acum am şi ilustraţii în timpul discuţiilor.

Jurnal Social: Dar ştiai că urmează aşa ceva pe glob ?

C.M.: Nu ştiam nimic. Toate erau doar la nivel de bănuieli, dar eu pur şi simplu am vrut să fiu pregătit. Adică mai bine să le am pe toate acestea şi să nu fi fost nevoie, decât să ajung în situaţia să nu le am şi să fie nevoie de ele.

Jurnal Social: Dar cum e posibil faptul că tu ai gândit foarte diferit de cum gândesc ceilalţi care nu sunt experţi sociologie şi psihologie comportamentală sau viitorologi ?

C.M.: De mic copil, am sindrom Asperger moderat, dar funcţional. După biotransformarea din 2006, a devenit Asperger înalt funcţional cu aptitudini deosebite în ştiinţele climatice şi biologie umană.  Acest fapt a început să se amplifice cam din anul 2013 când am publicat cartea de biotransformări la Houston. Eu iau cam totul în serios, analizez la rece, aplic imediat în viaţa mea, iar dacă am rezultate, atunci le consemnez şi le comunic şi altora.

Jurnal Social: Cum te descurci tu şi cum se descurcă alţi jurnalişti cu munca la domiciliu?

C.M.: Covid-ul nu mi-a modificat stilul de viaţă, deoarece trăind cu Asperger, pentru mine, tot ceea ce se află dincolo de geam este neinteresant, aşa că munca de acasă a fost deja în obişnuinţa mea de 10 ani în ceea ce priveşte televiziunea şi de 30 ani în ceea ce priveşte emisiunile radio. Totul făceam acasă: înregistrări, texte de prezentare, montaj, documentare, desfăşurătorul emisiunilor şi mixajele audio. Referitor la alţi jurnalişti, am o informaţie de ultimă oră, deoarece am participat la un webinar al CIRCOM unde au fost prezenţi jurnalişti din peste 20 de ţări europene (online), şi cei mai mulţi au fost surprinşi brusc de trecerea la un sistem de tip muncă la domiciliu, deoarece ea are şi avantaje, dar şi dezavantaje. Avantajul e că îţi faci programul în modul optim şi nu eşti deranjat ca la birou. Dezavantajul e că volumul de muncă creşte, la acelaşi salariu, deoarece suplineşti munca unei echipe întregi. M-am conectat cu camera web, şi în spatele meu se vedea o parte din studio. Toţi au rămas uimiţi şi fascinaţi de faptul că eu aveam un studio dotat cu toate echipamentele, în care puteam face o emisiune integrală de la prima pînă la ultima secundă. Îmi menţionau numele de mai multe ori pe parcursul webinariilor. Puteţi vedea pe acest link în background o parte din studio https://youtu.be/WR_l9KjX94o .

Jurnal Social: Nu te-ai mai îmbolnăvit deloc din 2006 şi până în prezent?

C.M.: Am făcut o viroză moderată în 2008 după o filmare cu camera video în zăpadă, mai multe ore în şir, şi o altă viroză, severă de data aceasta, în decembrie 2019, imediat după ce am primit un colet poştal din China dintr-o provicie apropiată de Wuhan. A durat o lună de zile să mă vindec, dar nu am avut febră, aşa că nu cred că a fost coronavirusul de acolo, ci doar o coincidenţă.

Jurnal Social: Deci două răceli uşoare, fără febră în 15 ani. Dar câte aveai în cei 15 ani de dinainte de biotransformare?

C.M.: Aproximativ 50. Cam de trei ori pe an, însă, desigur, prin comparaţie, pe interval lung de timp, diferenţa e surprinzătoare.

Jurnal Social: Te-ai vaccinat vreodată? Mă refer la vaccinarea la vârstă adultă.

C.M.: Ca adult nu m-am vaccinat nici înainte de biotransformare şi nici după. Am fost vaccinat în copilărie, aşa ca toţi ceilalţi, după care, la fel ca şi acum, vaccinarea nu a fost o opţiune pentru mine, dar nici nu am ceva împotriva ei. Doresc ca cititorii să nu mă înţeleagă greşit. Pur şi simplu, nu am mai simţit nevoia.

Jurnal Social: Care e situaţia din prezent ? Te-ai vaccinat pentru Covid-19?

C.M.: Da. De data aceasta am optat pentru vaccinare, deoarece avem o situaţie cu totul excepţională care se manifestă prin numeroşi factori de risc, iar mie nu îmi place să îmi asum riscuri. Niciodată în viaţă nu am luat credit bancar pentru că e un factor de risc, nu am făcut investiţii pentru că există riscuri şi nu îmi place să călătoresc nicăieri. M-am vaccinat din mai multe motive: a) ca să reduc factorul de risc, b) să am o filmare video pentru emisiuni şi c) să am certificatul de vaccinare în caz că trebuie să merg la o cercetare de laborator în străinătate, dar în rest eu nu aş pleca nicăieri.

Jurnal Social: Cu siguranţă ai auzit de efectele secundare, diverse simptome postvaccinare, aş vrea să te întreb ce ai făcut pentru a fi sigur că poţi preveni apariţia lor sau acestea să fie banale, ca după orice altă injecţie obişnuită.

C.M.: Aş vrea ca cititorii să considere răspunsul meu ca fiind de ordin personal. Nu e un sfat medical şi nici nu poate fi asociat cu o garanţie că ceea ce am făcut eu asigură protecţia maximă pentru toată lumea.

Jurnal Social: Dar aceste idei nu le-ai primit de la o autoritate medicală?

C.M.: Ba da! Le-am primit de la invitatul de seamă al emisiunilor de ştiinţă, difuzate din ianuarie pînă în aprilie, în care am povestit tot ce se poate povesti despre pandemie, virusul Covid-19 şi vaccinuri. Eu am aplicat ceea ce am auzit în emisiune. Alţii, care nu vizionează în mod regulat emisiunile, nu ştiu, nu cunosc detaliile şi nu ştiu cum să procedeze conform protocolului ante-vaccinare pe care eu îl urmez cu stricteţe.

Jurnal Social: Ne poţi descrie pe înţelesul tuturor care e acesta şi cât costă analizele?

C.M.: Este vorba de patru paşi pe care oricine îi poate parcurge, iar costurile totale nu vor depăşi 200 de lei:

1. Test IGG/IGM Covid-19, cu o picătură de sânge, pentru a pune în evidenţă faptul dacă există sau nu anticorpi specifici, adică dacă în ultimele 6, 9 luni, nu ai avut nicio infecţie cu Covid-19. Cost test 40 lei/bucată.
2. Test Antigen Covid, cu beţişorul care se introduce în nas, pentru a pune în evidenţă faptul că în momentul prezent nu ai contactat Covid-19, deşi nu ai simptome, dar ai putea avea virusul. Cost test 40 lei/bucată.
3. Analiză sanguină de laborator cu componentele: Hemoleucogramă 35 lei, evaluare D-dimeri 65 lei, cu scopul de a afla dacă nu există probleme legate de gradul de coagulare sanguină. Cei care au avut accidente severe, mai ales la picioare, lovituri, căzături severe, fracturi, boli varicoase şi alte boli legate de fenomenul de tromboză sau micro-tromboză, trebuie să facă testul.
4. Eu personal am optat să iau o tabletă de Clorfeniramină cu aprox 30 minute înainte de vaccinare pentru a preveni posibile reacţii alergice medicamentoase (poate le am, poate nu le am, de fapt nu ştiu dacă le am…)

Jurnal Social: Informaţii tulburătoare pentru un cititor obişnuit. Dar de ce apar asemenea cazuri dramatice, atât în ceea ce priveşte boala, cât şi ocazional legat de fenomenele postvaccinare?

C.M.: Problema are multe valenţe, cu precizarea că răspunsul meu este unul de natură exclusiv jurnalistică. În primul rând, virusul e oportunist, adică profită de toate problemele de sănătate pre-existente în corp (care se mai numesc şi comorbidităţi), şi atunci el devine mai virulent şi pătrunde mai uşor în celule. România e o ţară cu foarte mulţi bolnavi, aşa că aceste comorbidităţi reprezintă cauza majoră a mortalităţii asociate cu Covid-19, care grăbeşte mult evoluţia bolilor preexistente şi mai rar dă mortalitate cauzată direct de Covid-19. Să nu mă înţelegeţi greşit, există mulţi pacienţi cu comorbidităţi neletale, sau letale pe termen lung, care ar fi avut şansa unei speranţe de viaţă măsurabilă în ani de zile, nu săptămâni, dacă nu s-ar fi infectat cu Covid-19. Am auzit mereu expresii de genul ,,păi avea cancer …, oricum era pe moarte”. Am avut o vecină de bloc care avea cancer în metastaze de la vârsta de 70 ani şi a trăit pînă la 80, deoarece cancerul la vârstă înaintată progresează foarte lent, din cauza metabolismului celular încetinit. Dar cei din această grupă de vârste, care au cancer şi mai fac şi infecţia cu Covid, au şanse să moară în câteva săptămâni. Vi se pare irelevant? Acesta e doar un exemplu din numeroasele păreri ilogice şi aiurite care se scriu pe internet de către cei care nu au nicio treabă cu ştiinţa şi cercetarea. Încercaţi să înţelegeţi faptul că Covid-19 este periculos şi trebuie luat în considerare cu maximă seriozitate şi atenţie.

Jurnal  Social: Ce ne poţi spune legat de efectele mai severe postvaccinare?

C.M.: Legat de efectele postvaccinare, lumea nu e obişnuită să îşi facă analize şi teste medicale periodice, câtă vreme în aparenţă se simt bine şi nu au niciun simptom. Poţi avea fenomene nepericuloase sau incipiente de microtromboză, fără să ai nici cea mai mică bănuială. Chiar nu se merită să faci un test al D-dimerilor? Ne zgârcim la cîţiva lei, dar suntem foarte ieftini cu sănătatea. Un alt lucru care trebuie înţeles este faptul că efectele severe sau mortale post-vaccinare sunt extrem, extrem de rare, în raport cu numărul foarte mare de oameni (milioane) deja vaccinaţi, care nu au decât simptome de o zi sau două şi care trec fără impact asupra sănătăţii. Dintre toate categoriile de oameni, trebuie să recunoaştem faptul că vârstnicii sunt cei mai expuşi, atât în ceea ce priveşte infecţia cu Covid, cât şi efectele postvaccinare, dar ideea este că vaccinarea reduce riscul de a ajunge în starea gravă (şi 95% terminală) a unei infecţii cu Covid. Vaccinul nu poate să protejeze în a nu face infecţia, ci rolul său e de a stimula corpul să producă anticorpi în cantitate suficientă pentru a face faţă infecţiei. Vaccinul anti-Covid nu e echivalentul unui tratament anti-Covid. Gândiţi-vă la faptul că există mai multe cazuri de oameni care au murit de la o aspirină, decât de la vaccinul anti-Covid. Nu există nicăieri în Univers perfecţiunea absolută, dar există grade de siguranţă excepţional de bune, faţă de tot ceea ce se află în mediul natural şi/sau artificial adaptat de om.

Jurnal  Social: Din punctul tău de vedere, care este soluţia eficientă pentru a elimina pandemia şi când crezi că vom scăpa de aceasta?

C.M.: Singurele soluţii general valabile sunt două principale şi una opţională: 1) adoptarea unui tratament adaptativ şi 2) vaccinarea periodică cu vaccinuri care la rândul lor să fie concepute adaptativ. Fără acestea două nu se poate concepe o ieşire din pandemie, sau dacă ne raportăm perioadelor istorice când nu existau vaccinuri, o pandemie putea avea durate de peste 100 de ani. Cred că nimeni nu şi-ar dori să prindă acum o pandemie pe viaţă, care să se menţină şi pe durata de viaţă a urmaşilor. Dacă nu ne dorim aşa ceva, atunci primele două soluţii sunt necesare. În ceea ce priveşte soluţia opţională, aceea are caracter individual şi se referă la ceea ce am practicat eu în ultimii 15 ani, adică biotransformarea, deoarece există câteva articole ştiinţifice în care au fost prezentate demonstraţii in vitro ale efectului antiviral al factorilor de creştere şi regenerare, (prezenţi în corp, dar mai ales în aparatul reproducător). Dacă aceştia ar putea fi recirculaţi în sistemul sanguin general, atunci se pare că ar putea avea un rol în întărirea sistemului imun. E vorba de TGF beta, FGF şi PGF, dar sunt convins că vor fi descoperiţi şi alţii care au proprietăţi antivirale.

Jurnal  Social: Crezi că oamenii vor practica această transformare a fiinţei?

C.M.: Nu. Aceasta e doar o chestiune acceptată de către foarte puţini, pentru că restul aşteaptă ca medicina modernă a viitorului să le rezolve toate problemele posibile, imposibile şi imaginabile. Nu va practica nimeni biotransformarea în cel puţin următorii 100 de ani, deoarece aceasta e o practică ce pretinde efort individual şi perseverenţă. Se pare că aceste calităţi ne cam lipsesc.

Jurnal  Social: Care sunt principalele teorii ale conspiraţiei şi ce mesaj ai avea pentru cei care cred în conspiraţii?

C.M.: În primul rând, să facă un exerciţiu de logică. Cu cât timp în urmă s-a zvonit despre propunerea unor discuţii despre o posibilă reducere a creşterii demografice? Din ceea ce am studiat eu, zvonistica datează de pe vremea administaţiei Jimmy Carter, anii ’70, şi timp de aproape 50 de ani la rând teoria conspiraţiei a promovat această idee. Ce s-a întîmplat din 1970 până în 2020? Populaţia globului s-a dublat. Iar această dublare nu a fost frânată nici de chemtrails, nici de poluarea mediului (care apropo, e foarte bine controlată acum, şi reducţia gazelor toxice e maximă), nici de medicamentele tot mai moderne. Dimpotrivă, medicamentele tot mai moderne, poluarea tot mai redusă (CO2 nu e agent poluant, iar atmosfera conţine o concentraţie normală de CO2!), tehnologiile medicale tot mai moderne şi vaccinurile au mărit nu doar factorul demografic, ci şi speranţa de viaţă simultan. Deja tindem spre centenarism. Avem peste 50.000 de centenari pe glob, ceea ce înseamnă că centenarismul nu mai e un fenomen neobişnuit. Nu există nicio conspiraţie Big Pharma care reduce populaţia globului. Dar este imposibil să se poată dezvolta medicamente perfecte, alimente perfecte, să avem reţele de comunicaţii perfecte sau o atmosferă perfectă, fără niciun produs toxic sau patogen. Să enumăr câteva dintre cele mai stupide conspiraţii Covid actuale:

1. G5 stimulează sau creează Covid, (a se vedea David Icke),
2. Covid a fost creat în laborator şi răspîndit în mod deliberat,
3. Vaccinurile conţin microcipuri (sau nanocipuri – ca să poată trece prin acul foarte subţire) capabile să ne modifice comportamentul şi ele ar fi controlate de la distanţă şi evident, sunt alimentate de la o nano baterie care produce curent folosind drept electrolit sîngele,
4. Virusul nu există, totul nu e decât o mascaradă mediatică care ajută marile corporaţii să facă profituri uriaşe din vânzarea vaccinurilor (a se vedea cei cu medicina germană a lui Ryke Geerd Hamer).

Din păcate este imposibil să se dialogheze pe baze raţionale cu oamenii care cred în aşa ceva. Este inutil să demonstrez de ce niciuna din aceste conspiraţii nu e adevărată, pentru că ei încontinuu vor aduce noi şi noi argumente, scoase automat din ,,maşinile” de debitat trăznăi.

Jurnal  Social: Când am putea să ne întoarcem la o viaţă cât de cât normală ?

C.M.: Cam peste vreo 9 ani, după ce întreaga populaţie a globului va deveni imunizată (natural şi/sau prin vaccinare). Se pare că, deoarece viteza de propagare a pandemiei este cam de 120 milioane de cazuri de infecţie per an, iar mortalitatea directă şi indirectă cu Covid a ajuns la 3 milioane, deci mai durează cel puţin încă 6-9 ani, şi e de dorit, de fapt, să dureze mai mult, deoarece nu se pot asigura locuri în spitale, per unitate de timp, per număr de infectaţi cu simptome severe, dacă numărul lor e prea mare. Aşa că în mod paradoxal, tendinţa este ca să ţinem viteza de infectare per zi, şi mai ales cazurile noi cu simptome severe per zi cât mai reduse, dar răspândirea nu se poate opri cu nimic. Așadar, mai degrabă, trebuie să ne aşteptăm la o durată de încă 9 ani decât la una de 5-6 ani, dar este posibil ca după 5-6 ani, în unele zone, unde majoritatea populaţiei a fost imunizată, să se permită ridicarea temporară a restricţiilor pe durate de timp limitate, după care acestea, în special purtarea măştii, să fie reintroduse din nou. Asta e posibil, dar nu mai devreme de 5 ani.

Jurnal  Social: Care sunt proiectele tale de viitor?

C.M.: Le-aş enumera: să scriu articole de ştiinţă care propun alte paradigme medicale ale anumitor boli, să creez un videobook din cartea mea, atât în limba română, cât şi engleză, să mă pensionez anticipat peste 3 ani şi să continui munca de cercetare, în vederea demonstrării biotransformărilor cu rezultate de laborator pe mai mulţi subiecţi de studiu (dacă îi voi găsi).

Jurnal  Social: Ce mesaj ai pentru cititorii Jurnal Social?

C.M.: Există un film serial medical cu conţinut formidabil de interesant, din care am învăţat adevărate lecţii de viaţă, dar am aflat şi proceduri medicale care ar putea ridica nivelul de calitate a vieţii, al anumitor pacienţi cu dizabilităţi. Serialul se difuzează pe Netflix, deci oricine îl poate vedea. Ţin neapărat să vă ofer exemplul ameliorării semnificative a spondilitei anchilozante. Vă descriu ce am aflat din episodul 11 al sezonului 4 din seria The Good Doctor (https://en.wikipedia.org/wiki/The_Good_Doctor_(TV_series)). Spondilita anchilozantă este o boală terifiantă. Un pacient poate avea această boală la 10 ani, cu o inflamaţie atât de gravă, încât oasele din spate pot să fuzioneze într-un os mare unic şi noduros. Dacă nu-ţi poţi întinde spatele, nu-ţi poţi folosi picioarele. Pacientul nici măcar nu intră într-un scaun cu rotile standard. Neurochirurgia spune ca nu există posibilităţi reparatorii. Cu toate acestea, episodul 11 prezintă în mod argumentat un plan ştiinţific chirurgical, care ar putea corecta în mod semnificativ postura corporală şi funcţionalitatea mecanică a coloanei. În cazul în care proiectul ipotetic ar funcţiona pe un caz real, atunci pacientul ar putea beneficia de o anumită mobilitate de mişcare, adică deplasare cu un cadru metalic. Riscurile unei asemenea intervenţii sunt paralizia şi moartea. Proiectul explică faptul că toate încercările trecute şi prezente de reparare parţială a coloanei vertebrale a unui pacient cu spondilită anchilozantă au eşuat, deoarece apare o presiune mecanică asupra inimii, care a ocupat ani sau zeci de ani la rând o poziţie nespecifică, dar funcţională, iar îndreptarea oaselor spatelui nu va face altceva decât să mărească presiunea în interiorului toracelui. Pur şi simplu anatomia unui pacient cu spondilită anchilozantă s-a adaptat la contorsionările sale. Modificarea poziţiei corpului îi poate bloca vena cavă. Aceasta înseamnă că coloana lui vertebrală şi sternul blochează fluxul de sânge spre inima lui. Cu alte cuvinte, corpul unui pacient cu spondilită anchilozantă, în fază avansată, nu permite îndreptarea mecanică. Şi totuşi, este uimitor faptul că uneori, nu tehnologiile ultra-avansate ne ajută cel mai mult, ci ingeniozitatea unor scenarii fabuloase sau care pot părea fabuloase, deoarece nimeni nu le-a mai încercat până acum. Dar ce-ar fi dacă am vedea lucrurile altfel ? Haideţi să revenim la elementul care blochează cel mai mult reuşita proiectului, şi anume presiunea toracelui care este îndreptat mecanic. Toracele infudibuliform sau Pectus Excavatum este o afecţiune rară (eu m-am născut astfel, dar cu o formă uşoară spre moderată). Persoana se naşte cu o mare adâncitura în mijlocul pieptului, iar sternul apasă inima, iar dacă afecţiunea e severă atunci trebuie să rupi sternul, trebuie să spargi coastele şi să le propteşti cu tije metalice. Dar dacă s-ar face aceasta în cazul spondilitei anchilozante, înainte de îndreptarea finală a întregii coloane vertebrale, atunci se poate crea suficient spaţiu în piept. Vizionaţi episodul 11!

Jurnal  Social: Formidabil! Într-adevăr, explicaţiile sunt pline de logică şi îndrăzneală, aşa că pe lângă tehnologiile mult lăudate pe care le avem, ar fi nevoie în primul rînd de multă ingeniozitate, idei îndrăzneţe şi pacienţi curajoşi care să participe la asemenea proiecte.

C.M.: Aş mai completa cu faptul că odată cu modificarea sindromului meu Asperger din spectrul autist, îmi apar înţelegeri medicale şi desene complexe, cam aşa cum se vede ilustrat în serialul ,,The Good Doctor” şi vă prezint aceste imagini comparative, doar pentru a reduce explicaţiile prin cuvinte.

În felul acesta am scris articolul despre boala canceroasă. Poate că merită să publicăm un interviu şi despre aceasta. Există un anumit element de speranţă şi optimisim care merită să fie adus în contetul unui viitor interviu.

Articolul Cristian Mureșanu: Având sindrom Asperger moderat, mintea mea e configurată altfel, aşa că îmi caut soluţiile prin metodologia ştiinţei apare prima dată în Jurnal Social.

Apariția infecției cu noul Coronavirus sau Coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever 2 (SARS-CoV-2) a condus la o răspândire rapidă a COVID-19 în întreaga lume. Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o urgență de sănătate publică de interes internațional, iar pe 11 martie 2020, a fost declarată pandemia, informează Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNACV).

Pandemia generată de apariția noului coronavirus a schimbat radical viața oamenilor. Până astăzi, 14 ianuarie, au fost raportate 90 milioane de cazuri confirmate și aproape 2 milioane de decese la nivel mondial.

În mod normal, dezvoltarea unui vaccin reprezintă un proces lung și complex. Însă având în vedere situația actuală, cercetători din întreaga lume au depus eforturi să dezvolte un vaccin împotriva COVID-19 în timp record, bazat pe dovezi și standarde riguroase. 

Conform raportului OMS din 2 decembrie 2020, sunt în diferite stadii de creare și producție 214 vaccinuri. Scopul tuturor acestor vaccinuri este de a determina un răspuns imun (de apărare) primar, astfel încât corpul să poată dezvolta o memorie imună la nivelul celulelor B si T față de virusul SARS-CoV-2. Dezvoltarea memoriei imunologice în urma vaccinarii este ceea ce ne va proteja împotriva unei infecții ulterioare. 

Dupa 11 luni de la debutul cazurilor de COVID-19, avem  la dispoziție, în Uniunea Europeană, vaccinul dezvoltat de companiile Pfizer și BioNTech, cu o eficacitate de 95% când este administrat în regim de 2 doze (rezultate obținute în urma unui studiu clinic de faza III, efectuat pe 43 000 de persoane) și vaccinul realizat de compania farmaceutică americană Moderna, cu o eficacitate eficacitate de 94.5% (studiu clinic efectuat pe 30 000 de persoane). Ambele vaccinuri se bazează pe tehnologia ARN mesager, metodă care constă în niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală.

Potrivit Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile pe bază de ARN mesager, deși nu au fost aprobate ca produse de uz uman până în prezent, sunt studiate de peste 10 ani. Sunt testate pe un număr de peste 1500 de voluntari, iar studiile derulate arată că au un profil de siguranță foarte bun.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a adus unele clarificări de natură științifică în ceea ce privește vaccinurile împotriva coronavirusului pe bază de ARN mesager.

„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de dezvoltarea imunității împotriva COVID-19.

,,Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi. Pentru a afecta organismul, coronavirusul are nevoie de peste 20 de proteine. Proteina Spike, conținută în vaccinul ARN mesager, nu poate declanșa boala. După producerea proteinei Spike, ARN-ul mesager care a transmis această informație este distrus și eliminat”, precizează reprezentanții Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început peste tot în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie 2020, într-un moment de unitate.

Potrivit Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, în prima etapă sunt cuprinşi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social – sistem public şi privat, în cea de-a doua populaţia cu grad de risc şi lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, iar etapa a treia include populaţia generală.

Din data de 15 ianuarie, va începe activitatea de vaccinare pentru categoriile de persoane din Etapa a II-a, care se va derula concomitent cu vaccinarea categoriilor aflate în prima etapă.

Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a informat opinia publică asupra faptului că în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

În conformitate cu dovezile științifice actuale, în categoria ,,boli cronice” se încadrează oricare dintre următoarele afecțiuni:

• Diabet zaharat
• Obezitate
• Alte boli metabolice, inclusiv congenital
• Afecțiuni cardiovasculare
• Afecțiuni renale
• Afecțiuni oncologice
• Afecțiuni pulmonare
• afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down
• Afecțiuni hepatice moderate/severe
• Afecțiuni autoimmune
• Imunodepresii severe: pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a afirmat că se vor constitui echipe mobile care vor asigura vaccinarea la domiciliu a celor care nu se pot deplasa, iar daca sunt multe persoane atunci se va desemna un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare.

Programarea se va realiza prin intermediul paginii web, prin platforma de programare sau individual dacă vorbim despre persoane peste 70 de ani. Pe baza CNP-ului se verifică foarte ușor categoria de risc din care aparține persoana respectivă. Sau prin medicul de familie, DSU, sau prin intermediul unei persoane din familie. Sau prin servicii de call-center.

Medicul Valeriu Gheorghiță a explicat că rolul echipelor mobile de vaccinare este de a asigura vaccinarea persoanelor care sunt internate în centrele medico-sociale.

,,În colaborare cu medicul de familie și cu Direcția de Asistența Socială din Primarie se stabilește numărul persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la centrul de vaccinare. Și prin intermediul acestor echipe mobile se asigura vaccinarea chiar la domiciliu a acestor persoane, iar daca sunt multe persoane atunci vom aloca un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit CNACV, 154.268 de angajați din spitale au fost vaccinați în România împotriva Covid-19 cu vaccinul Pfizer-BioNTech. De la începutul campaniei de vaccinare (pe 27 decembrie), s-au înregistrat 544 de reacții adverse comune și minore,  dintre care 214 reacții locale cu durere la locul injectării și 330 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Primul transport ce conține 14.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs de firma Moderna a ajuns ieri, 13 ianuarie, în Centrul național de stocare din Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Medico–Militară „Cantacuzino”. Vaccinul urmează să fie distribuit pe baza cererilor primite de la direcțiile de sănătate publică.

Pentru mai multe informații privind vaccinarea împotriva COVID-19, accesați următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/

Articolul Vaccinarea împotriva COVID-19 în România apare prima dată în Jurnal Social.

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), Universitatea Titu Maiorescu (Facultatea de Drept) şi Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir (Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine) a organizat în data de 9 decembrie 2020, orele 13:00, Conferinţa anuală dedicată drepturilor omului, cu tema ,,Respectarea demnităţii umane şi a egalităţii de şanse şi de tratament în condiţii de criză”, care s-a desfăşurat în format online.

Evenimentul a fost organizat în contextul marcării Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, luând în considerare că la data de 10 decembrie 1948, comunitatea internaţională a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ţinând cont de simbolistica morală şi politică a Declaraţiei – aceea de fundament al sistemul internaţional de protecţie a drepturilor omului.

Tema aleasă de ONU în acest an este ,,reconstrucţia în contextul pandemiei COVID-19 şi importanţa respectării şi promovării drepturilor omului în eforturile de redresare a societăţilor”. În mesajul său, Secretarul General ONU subliniază impactul puternic al pandemiei asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor aflaţi în prima linie, asupra persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, femeilor şi fetelor, migranţilor şi minorităţilor.

În consens cu aceste deziderate ale comunităţii internaţionale, Conferinţa a reunit reprezentanţi ai unor organizaţii şi instituţii având ca preocupare drepturile categoriilor vulnerabile.

Evenimentul a fost moderat de către Prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, de la Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, Director al Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, Membru supleant CA, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) şi a avut-o ca invitat special pe doamna Veronica Lupu, Vicepreşedinta Platformei pentru Egalitate de Şanse din Republica Moldova.

În cuvântul de deschidere al directorului IRDO s-a evidenţiat semnificaţia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, prilej pentru a reflecta asupra demnităţii şi egalităţii – ca puncte cardinale ale ,,crezului umanitar” creat, la nivelul comunităţii internaţionale, prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Obiectivul conferinţei din acest an, în contextul manifestării pandemiei COVID-19, este consolidarea cooperării pentru solidaritate umană, conjugată cu accentuarea responsabilităţii instituţionale, în vederea obţinerii coeziunii sociale. În scopul atingerii acestui deziderat, Institutul a promovat abordarea bazată pe drepturile omului în toate activităţile circumscrise mandatului său: cercetare, formare, educaţie pentru drepturile omului, informare.

Doamna Secretar de Stat, Luminiţa Popescu, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) a subliniat relevanţa Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului pentru sistemul internaţional. De asemenea, a reiterat importanţa parteneriatului interinstituţional IRDO-ANES prin sintetizarea rezultatelor campaniei împotriva hărţuirii morale la locul de muncă (desfăşurată de cele două instituţii în perioada 15 septembrie 2020-15 octombrie 2020).

De asemenea, preşedinta ANES a comunicat cu acest prilej şi viitoarea lansare a unei noi campanii comune ANES-IRDO pentru promovarea femeilor în poziţii decizionale la toate nivelurile.

Conferinţa a reprezentat un cadru de dialog pentru reafirmarea importanţei drepturilor omului şi a colaborării instituţiilor şi organizaţiilor în domeniu, la nivel naţional şi regional pentru solidaritate umană şi promovarea drepturilor omului, în contextul surmontării provocărilor actuale. Cu acest prilej, a fost prezentat şi studiul IRDO privind impactul pandemiei asupra drepturilor omului. Conferinţa a constituit o platformă de dialog social şi interinstituţional, având ca scop cooptarea partenerilor şi a societăţii civile, în vederea elaborării de strategii şi acţiuni comune care converg către o mai bună garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Discursul participanţilor a avut ca reper valorile fundamentale ale demnităţii şi egalităţii în consens cu cele mai importante instrumente juridice internaţionale şi regionale. Demnitatea şi egalitatea au fost abordate din perspectiva schimbării de paradigmă în ceea ce priveşte respectarea şi promovarea drepturilor omului, în contextul gestionării pandemiei COVID-19. S-a concluzionat că este necesară o abordare bazată pe drepturile omului în toate domeniile de activitate, pentru o justă evaluare a inegalităţilor şi a vulnerabilităţilor care subminează exercitarea drepturilor omului la nivelul societăţilor.

Articolul Conferinţa anuală a IRDO dedicată drepturilor omului: Respectarea demnităţii umane şi a egalităţii de şanse şi de tratament în condiţii de criză apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este marcată în fiecare an pe 10 decembrie.  La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Document de referință, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile,  indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut. Disponibilă în peste 500 de limbi, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este cel mai tradus document din lume.

Documentul are un preambul şi 30 de articole care conturează principalele drepturi ale fiinţei umane. Sunt consacrate drepturi civile, politice, economice, sociale şi culturale. Principiile enunţate în cuprinsul Declaraţiei reprezintă un ideal comun al societăţilor democratice care promovează respectul pentru drepturile şi libertăţile omului.

În 2020, tema Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului este: ,,Recuperați-vă mai bine – Susțineți drepturile omului” (Recover Better – Stand Up for Human Rights).

Potrivit ONU, tema zilei, aleasă pentru acest an, se referă la pandemia de COVID-19, fiind accentuată necesitatea de a construi mai bine, asigurând că drepturile omului sunt importante pentru eforturile de redresare.

De la începutul pandemiei de coronavirus, drepturile și libertățile fundamentale au fost afectate sau restricționate atât la nivel global, cât și național, cum ar fi: dreptul la sănătate, dreptul la liberă circulație, dreptul la educație, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea economică etc. În acest context, societatea are nevoie de o luptă continuă în apărarea drepturilor omului, din cauza abuzurilor care s-au înmulțit foarte mult odată cu pandemia de COVID-19.

,,Vom atinge obiectivele noastre globale comune numai dacă suntem capabili să creăm oportunităţi egale pentru toţi, să soluţionăm eşecurile generate şi întreţinute de coronavirus şi să aplicăm standardele drepturilor omului pentru a aborda inegalităţile, excluderea şi discriminarea consolidate, sistematice şi intergeneraţionale. Ziua de 10 decembrie este o oportunitate de a reafirma importanța drepturilor omului în reconstruirea lumii pe care o dorim, necesitatea solidarității globale, precum și a interconectării și a umanității împărtășite”, arată ONU.

Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), întrucât în absenţa demnităţii umane nu se poate ajunge la o dezvoltare durabilă.

Potrivit ONU, suntem cu toții în aceeași barcă. De la indivizi la guverne, de la societatea civilă și comunitățile de bază la sectorul privat, toată lumea are un rol în construirea unei lumi post-COVID, una mai bună pentru generațiile prezente și viitoare.

Este nevoie de dezvoltare durabilă pentru oameni și planetă. Drepturile omului, Agenda 2030 și Acordul de la Paris sunt piatra de temelie a unei redresări care nu lasă pe nimeni în urmă.

Articolul ONU: Ziua de 10 decembrie este o oportunitate de a reafirma importanța drepturilor omului în reconstruirea lumii pe care o dorim și necesitatea solidarității globale apare prima dată în Jurnal Social.

Reuniunea Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF) pentru dezvoltare durabilă în 2020 a avut loc în perioada 7-16 iulie, sub auspiciile Consiliului Economic şi Social. Acest eveniment s-a desfășurat online, din cauza pandemiei de COVID-19, și a inclus reuniunea ministerială de trei zile a forumului, de marți, 14 iulie, până joi, 16 iulie 2020.

Reprezentanții Forumului european pentru persoane cu dizabilități (EDF) au ascultat diferitele evenimente secundare privind persoanele cu dizabilități și au organizat propriul lor eveniment secundar, în colaborare cu ,,Innovation to Inclusion” (i2i).

Tema Forumului Politic la Nivel Înalt a fost: „Acțiune accelerată și căi transformatoare: realizarea deceniului de acțiune și luarea de măsuri pentru dezvoltare durabilă”.  

Întâlnirea anuală a HLPF este platforma principală a Națiunilor Unite pentru urmărirea și revizuirea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective ale sale de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri).

În cadrul HLPF 2020, 47 de țări au efectuat Revizuiri Naționale Voluntare (VNR) privind punerea în aplicare a Agendei 2030.

,,Anul acesta,  Revizuirile Naționale Voluntare(VNR) au fost mai ample și, de asemenea, mai detaliate în comparație cu anul 2015”, a subliniat Michael Obersteiner, directorul executiv al Institutului pentru schimbări de mediu, de la Universitatea Oxford.

În cadrul HLPF 2020, participanții au dezbătut ce s-a realizat până acum în implementarea obiectivelor, având în vedere impactul pandemiei de COVID-19. Aceștia au reflectat asupra modului în care comunitatea internațională poate răspunde la pandemie, astfel încât să contribuie la redresarea economică și la realizarea ODD-urilor.

,,Criza necesită acțiune urgente și soluții privind solidaritatea. Rolul fiecăruia care colaborează pentru respectarea drepturile omului și pentru o societate incluzivă este să se asigure că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt incluse în fiecare etapă, ori de câte ori este vorba de evaluări sau de elaborare a politicilor. Acesta este singurul mod de a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, în timp ce lucrăm la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și luptăm împotriva pandemia de COVID-19”, au precizat reprezentanții EDF.

COVID-19 a fost, desigur, principalul subiect al dezbaterilor, reprezentanții guvernamentali prezentând strategia de ieșire din criză, în cadrul diferitelor sesiuni. În mod similar, cele mai multe evenimente secundare, care au fost, de asemenea, online, s-au concentrat pe epidemia de COVID-19.  De exemplu, Grupul părților interesate a organizat evenimentul său oficial la 8 iulie. Evenimentul a gravitat în jurul următoarei întrebări: ODD-urile vor mai fi relevante pentru persoanele cu dizabilități după pandemie?

Evenimentul a reunit participanți din grupuri slab reprezentate de persoane cu dizabilități din întreaga lume, lideri mondiali ai organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, reprezentanți ai guvernului din Australia, Bangladesh, Noua Zeelandă, Jamaica și Regatul Unit și parteneri ai societății civile.

Persoanele cu dizabilități – un miliard de oameni care trăiesc în mare parte în țările în curs de dezvoltare – sunt cele mai afectate de această pandemie. Acest eveniment secundar online a furnizat date pentru a înțelege impactul economic al pandemiei de Covid-19 asupra persoanelor cu dizabilități. Sesiunea a discutat despre modul în care se folosesc datele pentru informarea măsurilor de recuperare privind ocuparea forței de muncă și protecția socială. Vorbitorii au subliniat importanța unui răspuns intersectorial pentru a reduce impactul disproporționat asupra grupurilor marginalizate.

Stefan Trömel, specialist principal al OIM (Organizația Internațională a Muncii), a spus că doar 10% din evaluările COVID-19 includ date privind dizabilitatea. „Lumea a promis să nu lase pe nimeni în urmă”, a conchis Catherine Naughton, directorul EDF.

Articolul Forumul Politic la Nivel Înalt din 2020 s-a concentrat pe asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și realizarea celor 17 Obiective, în contextul pandemiei de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), alături de Uniunea Europeană a Serviciilor Publice și AGE Platform Europe, solicită, printr-o scrisoare deschisă, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să investigheze impactul pandemiei din instituțiile rezidențiale, cauza numeroaselor îmbolnăviri și decese din centrele de îngrijire, precum și motivul pentru care țările nu au reușit să gestioneze eficient această situație tragică.

În scrisoare, organizațiile solicită Parlamentului European să efectueze anchete europene oficiale. Ancheta trebuie să descopere ce s-a întâmplat și să stabilească reguli, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.

Redăm integral scrisoarea deschisă:

Stimate domnule Sassoli,

Stimați președinți,

Ne adresăm în numele Federației Europene a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), care coordonează peste 3 milioane de lucrători în servicii sociale și de sănătate, Platformei AGE Europe, rețeaua europeană de organizații care pledează pentru drepturile persoanelor în vârstă și al Forumului european pentru persoane cu handicap (EDF), organizația umbrelă care reprezintă 100 de milioane de persoane cu dizabilități în Europa. Vă scriem despre situația neplăcută din centrele de îngrijire de lungă durată din Europa, în special din unitățile de îngrijire rezidențială, ca urmare a pandemiei de COVID-19. În contextul evoluțiilor recente și dramatice, solicităm Parlamentului European să demareze o anchetă pentru a evalua eșecurile în ceea ce privește abordarea și gestionarea crizei din acest sector. Acest lucru include luarea în considerare a aspectelor legate de centrele rezidențiale, care le-au făcut atât de vulnerabile la această pandemie.

Există dovezi din mai multe țări că o mare parte din infecții și decese au avut loc în centrele rezidențiale pentru persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și în alte unități de servicii sociale. Organizația Mondială a Sănătății a indicat că jumătate din decesele înregistrate în Europa din cauza COVID-19 s-au produs până acum în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență. Cu toate acestea, este probabil  ca acesta să fie doar vârful aisbergului: ideea că decesele din centrele de îngrijire rezidențială sunt oarecum „normale” sau „inevitabile”, plus lipsa unor teste adecvate, au dus la refuzul în multe țări de a-i include pe cei care au murit în aceste instituții, ca parte a statisticilor oficiale privind pandemia de COVID. Totuși, numărul de decese în perioada martie – aprilie 2020 este semnificativ mai mare în comparație cu numărul mediu de decese din anii precedenți.

Câteva state membre au refuzat să considere situația din centrele de îngrijire de lungă durată ca o prioritate, ceea ce a dus la întârzieri semnificative în a răspunde acestei crize și la neglijarea nevoilor lucrătorilor și utilizatorilor în ceea ce privește echipamentele de protecție și protocoalele de siguranță. Poveștile terifiante care apar scot la iveală o imagine extrem de îngrijorătoare atât a eșecurilor contextuale de lungă durată, cât și a celor care dezvăluie o lipsă serioasă de pregătire, precum și o gestionare foarte proastă și întârziată a focarului. Acest lucru a contribuit la mii de decese și infecții, care puteau fi prevenite în rândul lucrătorilor și al celor care primesc îngrijiri. Acest sector a fost mult timp neglijat și a avut argumente politice și sociale foarte scăzute din cauza practicilor discriminatorii ale societății față de persoanele care au nevoie de îngrijire și sprijin. Lipsa cu care se confruntă este acum mai vizibilă ca niciodată. Lucrătorii care luptă în prima linie împotriva COVID-19 au fost expuși la lipsa echipamentului personal de protecție, kiturilor de testare, instruirii și a protocoalelor de securitate. Expunerea lucrătorilor la infecția cu noul corovirus a lăsat numeroase centre cu personal insuficient, incapabile să răspundă nevoilor de bază și să protejeze drepturile rezidenților, ceea ce a sporit riscul de deces.

Pentru a citi doar câteva exemple, în Lombardia, epicentrul focarului din Italia, afiliații EPSU au întâmpinat deficiențe grave și îngrijorătoare în gestionarea situației de urgență din centrele de îngrijirea destinate persoanelor vârstnice. Acest lucru a fost cauzat de lipa protocoalelor și a echipamentelor individuale de protecție. În unele cazuri, chiar și acolo unde era disponibil echipamentul de protecție, personalul nu avea voie să-l folosească, deoarece rezidenții nu prezentau simptome. Personalul medical care lucrează în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență și în serviciile la domiciliu se simte ca și cum, ei și persoanele pe care le îngrijesc se află în partea de jos a listei de dotare cu echipamente individuale de protecție.

UE și toate statele sale membre s-au angajat să respecte Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), care include un angajament către o tranziție de la îngrijire instituționalizată la o viață independentă și la îngrijire bazată pe comunitate. Regulamentele de finanțare ale UE interzic Uniunii Europene să finanțeze instituționalizarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, serviciile centrate pe persoană au fost afectate în mod critic de pandemia COVID-19. Acest lucru a lăsat multe persoane cu dizabilități fără sprijin, forțându-le fie să se bazeze pe îngrijirea familiei, fie să se îndrepte către alte forme de îngrijire în instituții, care au devenit focare de infecție. Sindicatele lucrează în permanență pentru a sprijini guvernele și instituțiile în furnizarea lucrătorilor de asistență socială cu echipamentul de care au nevoie și pentru a se asigura că aceștia au acces la teste, iar organizațiile societății civile joacă un rol esențial în abordarea provocărilor dramatice cu care se confruntă persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități în această pandemie. Însă sunt necesare răspunsuri sistemice pentru a rezolva provocările. Problemele de astăzi nu sunt noi: sectorul de îngrijire se confrunta cu probleme majore în ceea ce privește încălcările drepturilor omului, lipsa personalului și a protocoalelor de siguranță, și înainte de COVID-19. Acestea au fost cunoscute și exprimate de sindicate și ONG-uri cu mult înainte de actuala criză – și vor avea nevoie de răspunsuri pe termen lung.

Instituțiile politice trebuie să soluționeze acest eșec: lucrătorii și utilizatorii serviciilor de îngrijire și asistență nu sunt cetățeni de clasa a doua și este imperativ ca o anchetă oficială europeană să fie efectuată, pentru a afla ce s-a întâmplat în centrele de îngrijire și ce lecții trebuie să învățăm pentru viitor.  O datorăm personalului infectat și celor care primesc îngrijiri, precum și victimelor, familiilor lor și tuturor celor din Europa.

Cetățenii europeni se așteaptă ca Parlamentul European, singurul lor reprezentant direct la nivelul UE,  să se preocupe de ceea ce li se întâmplă și să abordeze această încălcare flagrantă și paneuropeană a drepturilor lor. Dovezile prezentate indică încălcări directe ale multor drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE – în primul rând drepturile lor la viață, demnitate și sănătate. Din acest motiv, vă adresăm un apel pentru a vă asigura că Parlamentul European aude vocile și ține cont de interesele a milioane de cetățeni, lucrători și familii: avem nevoie de dvs. să luați poziție și să vă folosiți pe deplin puterea Parlamentului. O anchetă europeană, printr-un comitet de anchetă sau un comitet special cu competențe de investigare depline, ar putea să verifice și să evalueze în mod independent planurile de pregătire și gestionarea a focarului în sectorul de îngrijire, oferind în același timp informații esențiale pentru deciziile și măsurile viitoare, pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Suntem conștienți de caracterul excepțional al acestor instrumente, dar credem că, atunci când vine vorba de respectarea dreptului la viață al oamenilor în Europa, instituția care reprezintă cetățenii europeni și vocile lor trebuie să fie în centrul acestei acțiuni, folosindu-și toată puterea și luând orice acțiune necesară, care să ofere lămuriri cu privire la aceste încălcări ale demnității umane.

Vă stăm la dispoziție pentru a vă prezenta alte dovezi și vă sugerăm să organizați o întâlnire cât mai curând posibil pentru a discuta în continuare această propunere.

Cu stimă,

Jan Willem Goudriaan, secretar general al Uniunii Europene a Serviciilor Publice

Maciej Kucharczyk, secretar general al AGE Platform Europe

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru  persoane cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă adresată Parlamentului European, prin care se solicită efectuarea anchetelor europene oficiale la centrele rezidențiale apare prima dată în Jurnal Social.