Carolina Alonso, candidat pe lista Partidului Popular (PP), va deveni noul primar al orașului Villamuelas. Acest lucru a fost decis în mod clar, în ziua alegerilor din 26 mai, de cei 650 de locuitori ai acestui mic oraș din Toledo. Ea a obținut 242 voturi, cu 34 mai mult decât candidatul socialist, rezultat ce îi va permite să preia funcția de primar sâmbătă, 15 iunie, în cadrul sesiunii plenare, potrivit lui El Digital de Castilla-La Mancha.

Până aici, nimic neobișnuit. Probabil că, aceeași scenă sau una similară a fost trăită de sute de candidați în ziua alegerilor, din întreaga Europă. Însă victoria Carolinei Alonso a fost una specială, deoarece primarul ales s-a născut cu paralizie cerebrală. Totuși, această dizabilitate nu a împiedicat-o să-și împlinească visurile. Ea a devenit o sursă de ambiție și de inspirație, precum și un simbol al excelenței. Viața Carolinei, sau a lui ,,Carol” – așa cum o cunoaște toată lumea din Villamuelas – a fost una care a stat sub semnul voinței, autodepășirii constante și a unei atitudini pozitive.

,,Când eram mică nu puteam merge, apoi am început să merg, și acum o fac pe tocuri „, a spus ea.

Viitorul primar, care are o diplomă în Științe Politice și un master în Resurse Umane, pretinde că este ,,absolut calificată” pentru funcția publică, pe care o va prelua în câteva săptămâni. Referitor la dificultățile pe care dizabilitatea fizică le-ar putea genera, ceea ce o condiționează în momentul în care se exprimă verbal, de exemplu, aceasta subliniază că ,,ea nu este singură” și că are lângă ea o ,,echipă” minunată de consilieri care să muncească din greu în folosul concetățenilor ei. Bineînțeles, ea recunoaște că este o femeie ,,cu mult caracter și foarte muncitoare”, căreia nu-i este teamă să se implice și să ia decizii.

Candidatul din partea Partidului Popular menționează că a luat decizia de a candida la această funcție, ca pe o provocare personală, de a compensa toate impedimentele din calea traseului său profesional și a asigurat că va fi primar al tuturor conaționalilor ei, ,,fără nicio distincție”.

Carolina Alonso, ai cărei vecini pretind că este o persoană veselă și emotivă, spune că momentul în care a aflat că a câștigat alegerile electorale a fost unul dintre cele mai emoționante din viața ei.

,,Oamenii din oraș mă iubesc foarte mult. În micile municipalități persoana este votată, nu partidul”, povestește Carolina, care și-a arătat curajul, demonstrând că nu există obstacole în calea atingerii obiectivelor.

Carolina Alonso a transformat provocările în ocazii de a se implica și de a schimba mentalitățile oamenilor. Este un adevărat exemplu de încredere în posibilitățile pe care fiecare dintre noi le are.

Prin povestea sa, ea transmite un mesaj plin de forță: adevăratele realizări se obțin, prin muncă asiduuă, determinare și tenacitate, și doar atunci când împingi ștacheta limitelor tot mai sus.

Articolul Carolina Alonso, primul primar cu paralizie cerebrală apare prima dată în Jurnal Social.

Pentru unii oameni nu există ,,nu pot” în dicționarul vieții lor. Ei aleg să se conjuge mereu cu voința și perseverența. Patrick Barden face parte din această categorie de oameni. El suferă de paralizie cerebrală, o boală care îi limitează mișcările, dar nu și spiritul.

Patrick Barden, în vârtă de 24 de ani, a realizat imposibilul participând la maratonul din Londra. El a făcut 8 km pe zi cu ajutorul unui cadru. Timp de cinci zile, acesta a parcurs aproximativ 42 de km, o adevărată provocare chiar și pentru un om fără handicap, cu atât mai mult pentru o persoană care se confruntă cu probleme de mobilitate și de echilibru. Patrick a reușit să treacă linia de sosire a primului său maraton, dovedind că determinarea și ambiția pot să te ducă mai departe de cât ți-ai fi închipuit. Pentru el, care se luptă cu echilibru și ai cărui mușchi sunt afectați, câțiva pași pot echivala cu un kilometru.Cu pași înceți, dar plini de dorință și voință, tânărul a arătat că se poate.
,, Nu mulți oameni s-ar fi așteptat ca eu să fac așa ceva”, spune el.

Pentru a îndeplini această misiune, considerată de mulți imposibilă, Patrick a lucrat cu un antrenor personal timp de cinci luni. El a urmat cu conștiiciozitate un plan bine structurat, în scopul de a-și putea îmbunătăți forța și rezistența.

Patrick știe foarte bine că fiecare zi este un maraton, unul obositor și provocator, însă el nu se bătut ușor. De fapt, lui îi plac provocările pentru că îi dau oportunitatea de a-și teste limitele. El a reușit să-și ia permisul de conducere, a urmat școala de antrenori de fotbal și s-a implicat în strângerea de fonduri pentru acțiuni caritabile, devenind un ambasador al celor care se confruntă cu o dizabilitate.

Patrick este un tânăr foarte hotărât, care nu permite niciunui lucru să-l împiedice să-și atingă scopurile. În urmă cu câțiva ani, el a sărit cu parașuta în scop caritabil.

Patrick a subliniat faptul că nu a participat la acest maraton pentru a le dovedi oamenilor că se înșală sau pentru a vedea cât de departe poate să-și împingă limitele corpului – deși a reușit în ambele categorii. Mai important, e faptul că prin această cursă el a putut să le arate altora, că indiferent de capacitatea lor, orice este posibil.

Articolul Bărbatul care a reușit să termine primul său maraton, deși suferă de paralizie cerebrală apare prima dată în Jurnal Social.

Finley este o fetiță adorabilă și veselă, deși copilăria îi este umbrită de norii grei ai bolii. Fetița, în vârstă de 3 ani, suferă de paralizie cerebrală, o afecțiune necruțătoare care lasă urme profunde asupra destinului ei, dar și al familiei. Fiecare zi este o provocare pentru micuța Finley, însă așa cum semnifică și numele (,,o bună luptătoare”), ea luptă pentru viață cu cea mai bună armă, zâmbetul ei candid, părinții fiindu-i atele pentru aripile frânte.

Finley s-a nascut cu 9 săptămâni mai devreme de termen, suferind la naștere serioase leziuni cerebrale. În ciuda condiției sale, fetița a fost adoptată de doi oameni iubitori și credincioși, care și-au revărsat toată dragostea asupra ei. Din primul moment în care a văzut-o în acel incubator, Christina s-a îndrăgostit de plăpânda ființă care se agăța cu privirea de un fir de speranță și i-a promis că o va ocroti și va face tot posibilul să-i ofere lumea.

Doctorii le-au spus că Finley va fi întârziată mintal și nu va putea să meargă niciodată. Însă ei nu s-au dat bătuți și au ales să facă tot ce le stă în putință pentru a infirma această previziune sumbră. A urmat un drum anevoios și lung pentru recuperarea fetiței.

Intervenția timpurie a constituit cheia reușitei lor. Au început terapia și stimularea infantilă la vârsta de numai 3 luni. Au apelat la medicina alopată, dar și complementară, efectuând terapii ocupaționale și fizice de trei ori pe săptămână, programe de exerciții de întindere, chirurgie oculară, unele medicamente, diete restrictive, suplimente naturale, masaj infantil, terapie cu cai, balet și yoga – toate acestea în timp ce încercau să o lăsase să se bucure de copilărie.

Inima Christinei a fost străpunsă de un pumnal când și-a văzut fiica într-un scaun rulant. Gândul că fetița va fi imobilizată toată viața și nu se va descurca singură în viaţă a determinat-o să caute asiduu o soluție care să-i schimbe condiția ingrată, iar eforturile i-au fost răsplătite. Finley a suferit o intervenție chirurgicală numită Rizotomie Dorsala Selectiva, procedură menită să rezolve problema spasticității, efectuată de cel mai bun neurochirurg pediatru din lume. Rezultatele au fost miraculoase. De atunci, au urmat ședințe intense de recuperare, iar roadele nu au încetat să apară. În cele din urmă, Finley a reușit să facă primii pași singură.

Christina și-a făcut un blog prin care să-și împărtășească povestea, ca și alte mămici într-o situație similară să învețe din experiența ei. Un filmuleț postat pe internet în care micuța Finley încearcă să danseze ajutată de mama ei, a emoționat și a oferit în același timp oamenilor o lecție despre perseverență, ca ei să nu se dea bătuți în fața obstacolelor și să-și amintească să poarte întotdeauna pe chip un zâmbet.

„Este vorba despre a te bucura de călătorie și de a te conecta cu ceilalți… Sunt recunoscătoare pentru comunitatea care ne sprijină pe noi și pe micuța noastră specială. Ea este sufletul cel mai îndrăgit. Mă simt copleșită de gingășia și tandrețea ei. Eu și soțul meu știm că vor continua sa fie drumuri dificle pentru scumpa noastră fiică. Pe măsură ce continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i oferi cea mai bună viață posibilă, ea face același lucru pentru noi în schimb. Am știut din momentul în care am văzut-o în acel mic incubator, când s-a născut, că ea va aduce un lucru pozitiv în viețile oamenilor”, a povestit Christina, mama lui Finley.

Articolul Povestea emoționantă a lui Finley, fetița curajoasă care ne învață să luptăm în viață cu zâmbetul pe buze apare prima dată în Jurnal Social.

Un videoclip inspirator ce a apărut în mediul virtual, cu o elevă de liceu născută cu o deficiență locomotorie gravă, a emoționat întreaga lume. Tânăra, pe nume Chloe Sutterfield, și-a uimit colegii absolvenți atunci când a părăsit scaunul rulant și a mers pe scenă în timpul ceremoniei de absolvire pentru a-și primi diploma.

Chloe, care a absolvit liceul King William în Virginia, s-a născut cu paralizie cerebrală și este nevoită să folosească un scaun rulant în fiecare zi pentru a se putea deplasa. Atunci când a încheiat anul școlar, ea a decis să lase o amintire de durată, una care să motiveze și să inspire… Gestul ei plin de voință a determinat auditoriul să o ovaționeze minute în șir emoționat. Sprijinită de terapeutul și fratele ei, Black și îmbrăcată cu un echipament special pentru a-i facilita mersul, Chloe a pășit cu încredere și entuziasm, în timp ce se îndrepta spre scenă.

,,Ea a trăit într-un scaun rulant toată viața, dar acest lucru nu a împiedicat-o să urmeze un stil de viață activ. Ea își folosește timpul lucrând ca voluntar în cadrul diferitelor tabere, evenimente comunitare, iar scopul ei în ziua absolvirii a fost să meargă pe scenă pentru a-și primi diploma”, a declarat prietenul ei, Kami Newbill, cel care a filmat aceste momente inspiratoare.

Chloe a primit un feedback pozitiv nu doar din partea colegilor și a prietenilor, ci și din partea comunității și a Facebook-ului.
Ea postat pe Facebook un mesaj de mulțumire adresat prietenilor și familiei pentru tot sprijinul pe care i l-au acordat de-a lungul anilor de școală și în ziua cea mare – a absolvirii.

,,Vreau să mulțumesc tuturor prietenilor, familiei și foștilor profesori că ați venit să celebrați cea mai mare realizare a mea de până acum.
,,Faptul că ați reușit să fiți alături de mine ieri înseamnă foarte mult pentru mine, iar pentru cei care nu ați putut să fiți acolo personal, vă mulțumesc că într-un fel sau altul ați ajuns la mine.”

,,Înseamnă cu adevărat mult. Sper că ați avut o zi minunată, așa cum eu am avut-o.”
Această tânără remarcabilă poate preda oricând o lecție valoroasă despre curaj, determinare și capacitatea de a transforma obstacolul în oportunitate. Povestea ei ajută oamenii să-și descopere forța interioară și să privească handicapul într-o altă lumină.

Articolul Momente inspiratoare cu o absolventă de liceu născută cu paralizie cerebrală apare prima dată în Jurnal Social.