Începând cu 1 ianuarie 2025, pensionarii din România vor beneficia de majorări ale pensiilor și indemnizațiilor sociale. Valoarea punctului de pensie va crește cu 12,1%, ajungând la 91 de lei, iar indemnizația socială minimă pentru pensionari va fi mărită cu 10,4%, atingând suma de 1.415 lei.

Legea 360/2023 prevede ca valoarea punctului de referință (VPR) să se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, de la ianuarie 2025, VPR va crește cu 12,1%, ajungând de la 81 de lei la 91 de lei.

Cum se calculează pensia

Potrivit art. 83 din Legea 360/2024, cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. pensionarului. Fracțiunile de leu rezultate se întregesc la un leu, în favoarea pensionarului.

Valoarea punctului de referință reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a noii legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.

În situația în care unul dintre indicatorii de calcul are valoare negativă, se aplică doar indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă toți indicatorii sunt negativi, se păstrează valoarea punctului de referință din anul precedent.

În plus, procentul de majorare nu poate depăși creșterea veniturilor din contribuțiile sociale sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, urmând să se aplice procentul cel mai avantajos pentru pensionari.

În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va publica un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a VPR și impactul financiar al modificărilor. Raportul va fi disponibil pe site-ul Consiliului Fiscal.

Majorarea indemnizației sociale pentru pensionari

De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizație socială (pensia minimă garantată) vor primi o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizația socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025.

Conform OUG 6/2009, indemnizația socială pentru pensionari este acordată pensionarilor din sistemul public de pensii și din sistemul militar de pensii, care au domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, cu condiția ca pensia lor să fie sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari. Indemnizația se calculează ca diferență între nivelul stabilit de lege și cuantumul pensiei cuvenite sau aflate în plată, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare.

Pentru pensionarii care beneficiază de pensie de urmaș, indemnizația socială se acordă fiecărui urmaș în parte, conform legislației în vigoare.

În  situația persoanelor care primesc pensii atât din sistemul public, cât și din alte sisteme neintegrate acestuia sau din alte drepturi stabilite de legi speciale, la acordarea indemnizației sociale se va lua în considerare suma totală a veniturilor obținute din aceste surse. Indemnizația socială se acordă doar în cazul în care veniturile totale nu depășesc nivelul stabilit prin lege.

19.000 de pensionari nu și-au primit deciziile de recalculare

Potrivit Ministrului Muncii, aproximativ 19.000 de pensionari nu și-au primit încă deciziile de recalculare din cauza unor probleme ale softului de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Deși aceștia au primit pensiile lunare, acestea au fost calculate la valoarea din august 2024. Diferențele pozitive rezultate din recalculare sau revizuire urmează să fie achitate cel târziu în luna decembrie 2024.

Este important de menționat că majorarea anuală se va aplica la valoarea recalculată a pensiilor, și nu la cea aflată în plată în prezent.

Ordonanţa privind drepturile persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 127/2024, publicată în Monitorul Oficial din 11 noiembrie 2024, aduce modificări semnificative Legii 448/2006 privind promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. Noile prevederi introduc două măsuri de solidaritate care vizează atât pensionarii aflați deja în plată, cât și persoanele care vor deveni pensionari după 1 ianuarie 2025.

Ministrul Muncii a precizat că, pentru pensionarii aflați în plată, a fost introdusă indemnizaţia de solidaritate, o prestaţie socială acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav şi handicap accentuat. Pentru cei care se vor pensiona după 1 ianuarie 2025, se vor acorda puncte de sprijin, o prestaţie socială acordată pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat.

Indemnizaţia de solidaritate se raportează la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau cuvenită conform legislaţiei anterioare datei de 31 august 2024. Aceasta se acordă lunar şi este calculată pe baza indicelui social de referinţă (ISR), la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Articolul Pensiile și indemnizațiile sociale pentru pensionari cresc de la 1 ianuarie 2025 apare prima dată în Jurnal Social.

La solicitarea Asociației Nevăzătorilor din România, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a inițiat consultări cu membrii federației, în urma propunerii, venite din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care vizează acordarea unor drepturi suplimentare, respectiv introducerea unui coeficient de solidaritate și introducerea unui punct de sprijin pentru persoanele care au lucrat în condiții de handicap, au îndeplinit stagiul de cotizare prevăzut de lege și ale căror pensii au fost diminuate cu procente cuprinse între 40% și 80%.

În timpul discuților, s-a ținut cont de declarațiile publice ale premierului Ciolacu, ale doamnei ministru Bucura Oprescu și ale reprezentanților CNPP, conform cărora Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii nu poate fi modificată mai devreme de 5 ani, de faptul că pensiile diminuate ale persoanelor cu handicap pensionate la limită de vârstă vor îngheța de anul viitor și de nivelul de trai scăzut al persoanelor cu dizabilități din România, astfel că o parte dintre participanți nu s-au putut opune aprobării propunerii de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, iar altă parte a participanților s-au opus. În ceea ce privește continuarea demersurilor CNDR  în vederea modificării Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, s-a adoptat o poziție unanimă.

Într-o democrație participativă, transparența și comunicarea cu toate părțile implicate sunt esențiale.

Ținând cont că sunt zece tipuri de handicap, iar în CNDR nu sunt membre organizațiile de pacienți cu  boli rare, cancere, HIV/SIDA etc, iar acestea nu au fost consultate, în calitate de organizație reprezentativă, considerăm că este extrem de important să fie consultate toate persoanele vizate. CNDR va continua să promoveze dialogul între toate organizațiile și autoritățile guvernamentale, asigurându-se că toți cei afectați de modificările legislative au posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România continuă demersurile pentru modificarea Legii nr. 360/2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor, anunță Ministerul Muncii și Solidărității Sociale (MMSS).

,,Pensionarii care, prin aplicarea noii legi a pensiilor, au pensii mai mari de la 1 septembrie 2024 vor beneficia în continuare de drepturile de protecție socială, acordate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe care le aveau și până acum”, a transmis MMSS, într-un comunicat de presă.

Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, ca majorarea rezultată în urma procesului de recalculare a pensiilor să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie.

,,Această măsura are în vedere sprijinirea pensionarilor care prin recalcularea dreptului de pensie ar fi ieșit de sub incidența aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceste categorii de persoane sunt într-o situație de vulnerabilitate, iar acest sprijin material este esențial pentru asigurarea unui trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor de la 1830 lei la 2020 lei, precum și modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde. Astfel, limita veniturilor lunare realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au și calitatea de pensionari, crește de la 2.000 lei cât este în prezent, la 2.210 lei, mai informează Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, majorările propuse iau în calcul rata medie anuală a inflației din anul 2023, comunicată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%.

Articolul Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Reprezentanții Federației Consiliul Național al Dizabilității din România (FCNDR), respectiv Asociația Distroficilor Muscular din România, Asociația Pentru Copii și Adulți cu Autism, Asociația Nevăzătorilor din România și Asociația Națională a Surzilor din România, au participat la o întâlnire cu Primul-ministru, reprezentanți ai Ministerului Muncii, ai Casei Naționale de Pensii și ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, la sediul Guvernului, astăzi, 30.08.2024. Întâlnirea a avut loc după diminuarea semnificativă a pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul contributiv de cotizare în condiții de handicap.

Pensiile recalculate ale pensionarilor cu handicap, pensionați la limită de vârstă, sunt mai mici cu procente între 50% și 80%, situație profund nedreaptă și discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin modificările aduse, drepturile câștigate anterior, prin care se recunoștea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, sunt efectiv anulate. Eforturile și contribuțiile sociale ale acestor persoane au fost în zadar.

Există 10 tipuri de handicap conform legislației românești: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noștri cu aceste handicapuri au muncit și au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Toți pensionarii cu handicap care au beneficiat de un stagiu redus de cotizare sunt în această situație.

„Domnul Ciolacu a propus elaborarea unui act normativ care va include un mecanism de compensare a veniturilor pentru persoanele afectate de pensiile diminuate, beneficii care să stimuleze angajarea și menținerea persoanelor cu dizabilități în activitate, și  formarea unui grup de lucru compus din reprezentanți  ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Casei Naționale de Pensii  Publice și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, precum și ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a elabora o lege distinctă care va include un mecanism de compensare a veniturilor persoanelor cu dizabilități aflate în pensie, ținând cont de condițiile speciale în care acestea și-au desfășurat activitatea.

Propunerile noastre au fost: transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2) și modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de 1.5 puncte pentru fiecare an lucrat în condiții de handicap grav, respectiv 1 punct pentru handicap accentuat.

Din punctul meu de vedere,  reducerea pensiilor persoanelor cu dizabilități pentru a oferi o soluție compensatorie ulterioară este problematică din punct de vedere legal, etic și social. Aceasta încălcă drepturile dobândite, descurajează participarea pe piața muncii și generează instabilitate socială. O astfel de măsură intensifică problemele existente și pune în pericol securitatea și bunăstarea persoanelor cu dizabilități.

Pensia este un drept dobândit prin contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale. Modificarea retroactivă a condițiilor care afectează negativ aceste drepturi este neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice.

Reducerea pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul de cotizare contributiv, prevăzut de lege este o formă de discriminare, ceea ce contravine atât legislației naționale, cât și normelor internaționale, inclusiv Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte. Sunt încălcate următoarele articole: Articolul 27 – Dreptul la muncă și ocupare, Articolul 28 – Nivelul de trai adecvat și protecția socială, Articolul 5 – Egalitatea și nediscriminarea, Articolul 4 – Obligațiile generale, Articolul 19 – Viața independentă și integrarea în comunitate.

Persoanele cu dizabilități se numără printre cele mai vulnerabile categorii ale populației. Reducerea pensiilor acestora agravează și mai mult situația lor socială și economică, afectându-le capacitatea de a duce o viață decentă. Dacă pensia unei persoane care a muncit în condiții de handicap este redusă până la un nivel similar cu cel al indemnizației sociale, motivația de a munci și a contribui la societate scade dramatic. În acest caz, persoanele cu dizabilități sunt descurajate să participe la piața muncii, ceea ce contrazice obiectivele de integrare socială și de promovare a egalității de șanse.

 Munca în condiții de handicap implică un angajament extraordinar și eforturi mult mai mari decât cele ale unei persoane fără dizabilități. Aceste eforturi ar trebui să fie recunoscute și respectate, iar beneficiile legale, cum ar fi stagiul de cotizare redus, sunt esențiale pentru a compensa provocările suplimentare cu care se confruntă aceste persoane.

Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea locului de muncă, din cauza lipsei de infrastructură accesibilă. Acestea trebuie să depășească obstacole legate de transport, accesibilitatea clădirilor și adaptarea locului de muncă la nevoile lor specifice.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții Ministerului Muncii și domnul Ciolacu au afirmat că nu permite Comisia Europeană modificarea Legii 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin urmare, dialogul nostru trebuie să se orienteze către Comisia Europeană. Suntem obligați să ne asigurăm că a fost înțeleasă, de către reprezentanții Comisiei, diferența dintre pensia de invaliditate și pensia la limită de vârstă, că se cunoaște numărul pensionarilor  cu handicap ale căror pensii au fost diminuate după recalculare, pentru că astăzi ne-a spus domnul Ciolacu că sunt 19000, și dacă Comisia agreează încălcarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În același timp, continuăm organizarea protestului din data de 16 septembrie, care se va desfășura în fața Guvernului”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul Criză în sistemul de pensii: Persoanele cu dizabilități confruntate cu reducerea pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a publicat o serie de precizări cu privire la calculul şi declararea lunară a impozitului pe venitul din pensii şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii, se arată într-un comunicat al instituției.

Sursa citată subliniază modificările aduse prin OUG nr. 130/2021 asupra Codului fiscal, cu implicații asupra veniturilor din pensii și a contribuției de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii, dar şi un exemplu de calcul publicat la sfârşitul articolului. 

Aşadar, la art. XXIV pct. 2 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 100 alin.(1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se stipulează:

,,Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată, potrivit prevederilor titlului V –Contribuţii sociale obligatorii”.

Prevederile din Codul fiscal referitoare la cota de impozit utilizată, la obligaţia de calcul lunar a impozitului aferent veniturilor din pensii, la reţinerea şi la plata către bugetul de stat au rămas nemodificate.

Potrivit art. XXIV pct. 7 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 132 alin.(2) din Codul fiscal, plătitorii de venituri din pensii au obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (declaraţia 112).

Conform art. XXV alin. (1) lit.c) din O.U.G. nr. 130/2021, stabilirea venitului impozabil lunar din pensii după noua formulă de calcul, precum şi declararea lunară a impozitului pe venitul din pensii, prin intermediul declaraţiei 112, se vor face cu veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2022.

Potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) litera f²) și art. 155 alin. (1) litera a¹) din Codul fiscal, așa cum au fost introduse de pct. 11 şi 13 al art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, are calitatea de contribuabil/plătitor de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din pensii, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei.

,,În aceste condiţii, potrivit art. XXIV pct. 18 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 168 alin. (1) şi alin. (5) din Codul fiscal, coroborat cu art. XXIV pct. 16 din acelaşi act normativ, care a introdus art. 157³ în Codul fiscal, CNPP, prin casele teritoriale de pensii, are obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din pensii, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei”, a transmis Casa Naţională de Pensii Publice.

Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei lunare de calcul reprezentată de partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

Potrivit art. XXIV pct. 19 din O.U.G. nr. 130/2021, care a modificat art. 169 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii se va face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri, prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (declaraţia 112).

Conform art. XXV alin.(1) lit. c) din O.U.G. nr. 130/2021, calculul şi reţinerea la sursă a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă venitului din pensii, precum şi declararea lunară a acestei contribuţii, prin intermediul declaraţiei 112, se vor face cu veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2022.

Exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, impozitului și venitului net din pensii:

Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate:

(8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

Calcul impozit:

Venitul impozabil lunar din pensii (8000 lei – 2000 lei – 400 lei) = 5600 lei

5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

Venitul net din pensii = 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7040 lei

Articolul <strong>Precizări</strong><strong> referitoare la impozitul pe pensii și contribuțiile de sănătate aferente pensiilor</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Peste 250 de organizații care activează în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități au trimis o Scrisoare deschisă Primului ministru al României, Nicolae Ciucă, ministrului Muncii, Marius Budăi, președinților partidelor din coaliția de guvernare și Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități prin intermediul căreia solicită, ca în contextul adoptării Pachetului social de măsuri destinate sprijinirii categoriilor vulnerabile, de a se avea în vedere și majorarea indemnizației persoanelor cu handicap. Actualele cuantumuri ale acesteia sunt umilitoare, iar decalajul între persoanele cu dizabilități și celelalte categorii sociale a devenit inacceptabil de mare, paradoxal, de-a lungul unei perpetue reforme dedicate celor mai vulnerabili membri ai societății. Acest aspect este evidențiat și de recentul Pachet social de măsuri destinate sprijinirii categoriilor vulnerabile.

Redăm scrisoarea deschisă integral:

Scrisoare deschisă

În contextul adoptării de către Guvernul României a pachetului social de măsuri destinate sprijinirii categoriilor vulnerabile, considerăm că, în cadrul acestuia, s-ar fi impus și se impune includerea majorării valorii indemnizației de handicap. Acordarea celei de-a XIII-a indemnizații de handicap nu compensează sărăcia în care se zbate categoria profund defavorizată a persoanelor cu dizabilități din țara noastră.

Domnule Prim-ministru, vă adresează această scrisoare deschisă următoarele organizații: Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), prin filialele organizațiilor neguvernamentale membre și sucursalele acestora, reprezintă un număr de peste 300 000 de persoane cu dizabilități; FEDRA- Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist- 19 ONG-uri ale părinților copiilor cu TSA și care reprezintă aproximativ 2000 de persoane cu dizabilități; Federația Dizabnet – 50 ONG-uri membri; Rețeaua părinților din Asociațiile Down România – 21 asociații; Federația Incluziune- 20 ONG-uri membre; ROTSA- Rețeaua Organizațiilor în Autism – 86 ONG-uri membre, însemnând 4000 de persoane cu dizabilități reprezentate; FOPCD- Federația Organizaţiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități – 19 ONG-uri membre, însemnând peste 500 de persoane cu dizabilități reprezentate; Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale- Luceafătul, Neamț; Asociația Help Autism; Fundația Star of Hope; Asociația Calea Spre Acces; Fundația Păpădia Iași; Asociația Pro ACT Suport; Asociația IL Chicco; Asociația Bună Ziua Copii din România, Bârlad; Fundația Corona, Iași; Fundația Serviciilor Sociale Bethany Iași; Organizația Umanitară Concordia; Fundația Tanner Galați; Asociația Surâsul Albastru, Iași; Fundația FARA; Fundația Ancora Salvării; Asociația Necuvinte; Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară Iași; Asociația Institutul Bucovina Suceava; Asociația Reaching Out România.

În numele persoanelor cu dizabilități pe care le reprezintă, organizațiile semnatare ale acestei scrisori deschise vă transmit rugămintea de a avea în vedere și majorarea indemnizației acordate persoanelor cu dizabilități, măsură stringent necesară în vederea unei mai bune integrări în societate și a unei existențe, dacă nu decentă, măcar demnă. Actualele cuantumuri ale indemnizației de handicap sunt umilitoare. Ce poate face cu suma de 350 de lei o persoana handicap grav? Ce poate face cu 265 lei o persoana cu handicap accentuat și cu 60 de lei o persoană cu handicap mediu?

Facem prezenta solicitare în contextul în care cheltuielile de subzistență au crescut exploziv acesta fiind motivul pentru care Guvernul pe care îl conduceți a considerat necesară majorarea pensiei minime garantate și a alocației pentru copii, sprijinind astfel categoriile sociale cu un grad mare de risc de sărăcie și de excluziune socială. În mod inexplicabil și injust, pentru categoria persoanelor cu dizabilități, poate cea mai vulnerabilă, s-a considerat că suma de 350 de lei acordată la final de an (împărtiță la 12 luni) ar putea fi un ajutor suficient, acordat cu un efort bugetar minim.

În aceste condiții, suntem nevoiți să vă amintim că Articolul 4 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, semnată de România și ratificată prin Legea nr. 221/2010, consființește că statele membre se angajează ”să ia în considerare protecția și promovarea drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilități în toate politicile și programele” pe care le adoptă și le pun în practică.

În analiza acestei solicitări, vă rugăm să aveți în vedere și faptul că, în ultimul deceniu, majorările aplicate indemnizației de handicap au fost simbolice în raport cu evoluția costurilor de subzistență precum și cu creșterea nivelului de trai a altor segmente sociale adâncindu-se astfel o discrepanță care contravine Articolului 4 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Mai mult, toți ceilalți indicatori de sprijin social din partea statului au fost actualizați frecvent și în mod semnificativ, dar nu și pentru persoanele cu dizabilități accentuând sentimentul de excluziune, de ignorare a celor mai vulnerabili membri ai societății. Aceștia sunt percepuți ca având un potențial de presiune neglijabil. O asemenea abordare, generatoare de adâncă dezamăgire pentru persoanele cu dizabilități, este incompatibilă atât cu obligațiile asumate de România pe plan internațional, cât și cu principiul fundamental al egalității de tratament pe care se susține că l-ar respecta societatea noastră.

În sprijinul susținerilor de mai sus vă prezentăm o situație comparativă care ilustrează elocvent inechitatea socială perpetuată pe fondul indiferenței cu care, în mod regretabil, au fost tratate persoanele cu dizabilități în ultimii ani:

– Alocația pentru copii: 2011 – 42 lei; 2021 – 214 lei.

– Salariul minim brut pe țară: 2011 – 670 lei; 2021 – 2300 lei.

– Pensia minimă garantată: 2011 – 350 lei; 2021 – 800 lei.

– Indemnizaţia pentru handicap grav: 2011 – 202 lei; 2021 – 325 lei.

Așadar, în vreme ce, în ultimii 10 ani, alocația pentru copii a fost majorată cu 409,52%, salariul minim brut cu 243,28% și pensia minimă garantată cu 128,57%, indemnizația pentru gradul grav de handicap a crescut cu doar 60,89%, ceea ce sperăm că veți fi acord că este revoltător și profund inechitabil.

Nu vom insista aici asupra problemelor multiple și complexe cu care se confruntă în societate persoanele cu dizabilități din cauze care au la baza subfinanțarea programelor specializate strict necesare acestora.

Tehnologia asistivă nu este subvenționată, accesibilizarea mediului informațional și fizic este la nivel de deziderat, dispozitivele medicale de strictă necesitate în cazul anumitor tipuri de dizabilitate sunt departe de standardele europene în materie, iar locurile de muncă adaptate sunt, asa cum bine se știe, foarte puține (de unde și gradul scăzut de ocupare și deci cel crescut de pauperizare al categoriei sociale reprezentate de persoanele cu dizabilități).

În aceste condiții, majorarea semnificativă a indemizației de handicap reprezintă exclusiv o necesitate. Această indemnizație nu constituie un venit în sine, din care beneficiarul poate să-și asigure existența, ci doar o sumă compensatorie acordată cu scopul de a acoperi cheltuielile suplimentare necesare pentru a putea îndura mai ușor dizabilitatea. În cele mai multe cazuri însă, pentru persoanele cu dizabilități indemnizația de handicap este singurul venit, evident insuficient chiar și pentru un trai mizer.

De aceea, pentru înlăturarea discriminării persoanelor cu dizabilități în cadrul adoptării Pachetului social de măsuri destinate sprijinirii categoriilor vulnerabile, vă solicităm majorarea indemnizației de handicap după cum urmează:

– pentru gradul grav, la nivelul pensiei minime garantate;

– pentru gradul accentuat, 70% din valoarea pensiei minime garantate;

– pentru gradul mediu, 40% din valoarea pensiei minime garantate.

Avem convingerea că numai astfel se poate întregi cu adevărat, în spiritul egalității de tratament a tuturor membrilor societății, paradigma “măsurilor de protecție socială”. Că numai astfel, actuala clasă politică le poate demonstra persoanelor cu dizabilități acordul și intenția de a înceta să le mai ignore, de a le considera, în sfârșit, o parte a societății. Altminteri, decalajul social dintre persoanele cu dizabilități și restul românilor va deveni tot mai mare, tot mai greu de surmontat, anulându-le practic dreptul la o viață măcar demnă, daca nu decentă.

Contăm pe sprijinul dumneavoastră încrezători că veți înțelege sensul profund uman și disperarea care răzbate din solicitarea noastră.

Cu stimă,

Președinte CNDR

Daniela TONTSCH

Articolul „Simbolismul” celei de-a treisprezecea indemnizații de handicap nu reprezintă „o măsură destinată sprijinirii celei mai vulnerabile categorii”! apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a făcut declarații în spațiul public despre impactul pe care l-a avut pandemia de coronavirus pe piața muncii, despre înlocuirea somajului tehnic cu alte măsuri și creșterea pensiilor.

Șefa Muncii a anunțat că propunerea de demitere din funcție a Președintelui Casei Naţionale de Pensii, Laurenţiu Ţenţ, îi aparține, chiar dacă ea a fost cea care îl propusese pentru această funcție la sfârșitul anului 2019.

Violeta Alexandru a menționat că a luat această decizie deoarece nu au fost îndepliniți indicatorii de performanță, dar și pentru că a primit mesaje de la pensionari în care a fost informată despre „situații inaceptabile din teren”.

Ministrul Muncii a subliniat necesitatea unor reforme pentru creșterea performanței de la Casa Națională de Pensii și a explicat că o interesează exclusiv performanța.

,,Văd multe măsuri de reformă necesare pentru a ajunge la performanţa, posibilă în România, de a soluţiona dosarele de pensii în timp şi, în general, de a avea o altă atitudine, respectuoasă faţă de problemele pensionarilor. Sigur că nu este uşor să gestionezi un sistem care are, într-adevăr, o activitate complexă. Şi cu un om ca mine care este foarte exigent…

Ştiu un lucru, se poate face performanţă şi la casele de pensii. Urmează câteva decizii de management importante”, a anunţat Violeta Alexandru pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Muncii a spus că s-a implicat cât a putut de mult, şi Casa de Pensii a fost pentru ea o prioritate 0, pentru că știa că acolo sunt probleme grave

,,Mie mi se pare că este sistemul în care trebuie să avem cea mai mare atenţie ca lucrurile să funcţioneze bine. Sincer vă spun şi nu exagerez cu nimic. După o viaţă de om în care ai muncit, să-ţi spună cineva încontinuu că „nu se poate”, nu se poate să-şi vorbească frumos la telefon când suni pentru o informaţie, nu se poate să-şi explice exact care sunt problemele pe care le vezi în calculul pensiei şi să aibă răbdarea să-ţi explice. Nu se poate să-ţi dea în termen decizia de pensionare. Nu se poate să-ţi dea explicaţii legate de o eventuală eroare de calcul. Nu se poate să te trateze cu respect. Eu cred că a venit momentul să punem punct. Şi dacă acest lucru mă face nepopulară, să ştiţi că eu îmi asum. Eu n-am venit aici să stau pe funcţie ca să-mi bifez ceva în CV. Eu am venit şi suntem, repet, la şase luni de la preluarea guvernării şi mi-e ruşine mie de mine să nu livrez rezultatele pe care am zis că le livrez. Mă face acest lucru nepopulară? E posibil, dar îmi asum, a declarat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a dat asigurarea că pensiile vor crește, însă nu știe în mod cert dacă va fi cu 40% sau mai puțin.

,,Cu siguranţă vor creşte. Nu vreau să speculez referitor la procent şi moment. Informaţiile acestea vor fi comunicate asumat. Nu am alt element să spun că va fi jumătate, va fi un sfert. Nu vreau să propag o stare de tensiune. Decizia noastră e să crească pensiile. Eu pledez pentru creşterea lor”, a menționat Ministrul.

Șefa Muncii a adăugat că intenționează să înlocuiească şomajul tehnic cu o măsură activă pentru a fi reluată activitatea, adică suportarea de către stat a unei părţi a salariilor date de angajatori. Este necesară o analiză a sectoarelor care au suferit şi cum au suferit. Intenția e de a transforma acest mecanism într-o măsură de sprijin activ, care va fi mai consistent la început, apoi diminuat.

În ceea ce privește numărul persoanelor care se vor întoarce la locul de muncă, Violeta Alexandru este optimistă. Totuși, aceasta subliniază că nu are cum „să forțeze” un angajator să își readapteze afacerea conform noilor provocări.

Articolul Declarațiile făcute de Ministrul Muncii cu privire la impactul pandemiei de coronavirus asupra pieței muncii și despre înlocuirea somajului tehnic cu alte măsuri apare prima dată în Jurnal Social.

Ieri, Ministrul Muncii, Violeta Alexandru și colegii ei au avut o zi plină. S-au pregătit primele propuneri de măsuri din cadrul Stării de urgență.

,,S-a lucrat de aseară până la 5 dimineață, într-un grup de lucru cu specialiști din ministerele cheie. În această după-amiază avem consultare online cu mediul de afaceri. Culegem informații și explicăm măsurile în lucru”, a declarat Ministrul Muncii în spațiul public.

Violeta Alexandru a precizat că se impun o serie de măsuri economico-sociale pentru limitarea impactului epidemiei cu coronavirus.

,,Va urma un prim val de măsuri pentru angajatori, dar și pentru angajații nevoiți să intre în întrerupere temporară a activității (șomaj tehnic) pe perioada crizei. Vrem să ținem acești angajați conectați la piață și să aibă o sursă de venit până la sfârșitul acestei perioade de încercare, astfel ca imediat după terminarea acestei perioade, să revină la lucru și să repornim economia. Ascultăm toate opiniile, ne gândim la toate implicațiile, ne organizăm pentru efectuarea la timp a plății pensiilor și a beneficiilor sociale. Oamenii au nevoie de noi. Suntem aici”, a adăugat Ministrul Muncii.

Articolul Pensiile și beneficiile sociale vor fi plătite la timp apare prima dată în Jurnal Social.